226 matches
-
tot”. Dar spune-n drum! L-ai prins de mânecă? Zii! Nu lăsa! Spune-i: părinte și-așa, și-așa, și-așa... Și te-ai ușurat. Așa că, pentru asta vine împietrirea. Și încet-încet tot printr-o spovedanie sinceră a toată împietrirea asta: „Uite ce-am făcut. M-am rușinat; părinte; atunci sau n-am ajuns, după aia am făcut așa”- cu inimă simplă. Să nu ne provocăm lacrimi la spovedanie care nu ne vin atunci. Să spunem așa cum este. Iată, părinte
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
dezlegându-te: „Ia și începe din nou și nu mai fă alea!”. Apucă-te și puneți un progrămel de rugăciune sau fii în rugăciune. Să nu lăsăm rugăciunea din viața noastră duhovnicească din care ne hrănim, ca să nu cădem în împietrire. Că după ce-am căzut în împietrire greu ieșim, greu. Dar așa încet-încet, punându-ne program, puțină muncă și cercetarea duhovnicului. Cine-și părăsește duhovnicul - de acolo vine toată suferința. Cine ajunge să se rușineze de duhovnic sau să fugă
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
și nu mai fă alea!”. Apucă-te și puneți un progrămel de rugăciune sau fii în rugăciune. Să nu lăsăm rugăciunea din viața noastră duhovnicească din care ne hrănim, ca să nu cădem în împietrire. Că după ce-am căzut în împietrire greu ieșim, greu. Dar așa încet-încet, punându-ne program, puțină muncă și cercetarea duhovnicului. Cine-și părăsește duhovnicul - de acolo vine toată suferința. Cine ajunge să se rușineze de duhovnic sau să fugă cu vicleșug de el - „of ce bine
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
fel va lucra încât tu mai des o să vezi că părintele n-are timp și spui: „dar, părinte, sunteți obosit, poate vin data viitoare”. Nu da tu sfaturi duhovnicului! Spune-i ce ai de zis. Așa că, pentru asta ne vine împietrirea. Mai aproape de duhovnic, mai aproape de rugăciune, mai aproape de Dumnezeu! - Da. O altă meteahnă, aș putea spune a multora dintre noi, este și cea a lenii duhovnicești. Când nu ai chef, cum se spune, n-ai chef de nimic și de
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
de cântec” i-ascult tresărirea verdele nu mai respiră pe tâmple în sufletul aplecat spre aduceri aminte atâtea clipe absente de mine răsar din aroma unei primăveri uitate sub scoarța călcată de corbi drumul își poartă șerpuirea tot mai adânc împietrire de vis turnat mireasmă dulce-amară în cupa amânărilor neîmpliniri renunțări speranțe tulbură vinul negru al regretelor uitat cândva în tinerețea trupului unde adeseori îndoielile se întorc târzii la cumpăna dintre ieri și mâine cenușă păsările albe rănesc apusul peste o
VERDELE NU MAI RESPIRĂ PE TÂMPLE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370625_a_371954]
-
este plină de vampiri, vrăjitoare etc. Dar am primit de la o puștoaica de 12 ani primul volum din „Jocurile foamei” de Suzanne Collins; mult timp nu am vrut să o citesc, titlul în sine îmi repugna, evocă violență, durere și împietrire sufletească - joc, întrecere, dau în cap altui om ca să obțin mâncare? Ce împietrire a inimii, să supravietiuiesti numai pentru că distrugi o ființă mai gingașa decât tine. Și am citit, am fost suficient de captivata de primul volum încât să cumpăr
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
12 ani primul volum din „Jocurile foamei” de Suzanne Collins; mult timp nu am vrut să o citesc, titlul în sine îmi repugna, evocă violență, durere și împietrire sufletească - joc, întrecere, dau în cap altui om ca să obțin mâncare? Ce împietrire a inimii, să supravietiuiesti numai pentru că distrugi o ființă mai gingașa decât tine. Și am citit, am fost suficient de captivata de primul volum încât să cumpăr și următoarele două volume. M-am plictisit pe prima parte a celui de-
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
este plină de vampiri, vrăjitoare etc.Dar am primit de la o puștoaica de 12 ani primul volum din „Jocurile foamei” de Suzanne Collins; mult timp nu am vrut să o citesc, titlul în sine îmi repugna, evocă violență, durere și împietrire sufletească - joc, întrecere, dau în cap altui om ca să obțin mâncare? Ce împietrire a inimii, să supravietiuiesti numai pentru că distrugi o ființă mai gingașa decât tine.Si am citit, am fost suficient de captivata de primul volum încât să cumpăr
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
12 ani primul volum din „Jocurile foamei” de Suzanne Collins; mult timp nu am vrut să o citesc, titlul în sine îmi repugna, evocă violență, durere și împietrire sufletească - joc, întrecere, dau în cap altui om ca să obțin mâncare? Ce împietrire a inimii, să supravietiuiesti numai pentru că distrugi o ființă mai gingașa decât tine.Si am citit, am fost suficient de captivata de primul volum încât să cumpăr și următoarele două volume. M-am plictisit pe prima parte a celui de-
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
dintre cele scrise de el, ne transmite un mesaj care oarecum dezvoltă mai departe idea lui Ieremia. ,,Sau disprețuiești tu bogățiile bunătății, îngăduinței și îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăință? Dar, cu împietrirea inimii tale, care nu vrea să se pocăiască, îți aduni o comoară de mânie pentru ziua mâniei și a arătării dreptei judecăți a lui Dumnezeu, care va răsplăti fiecăruia după faptele lui.” ( Romani 2;4-6 ) Cu aproape douăzeci de ani
MARELE BINEFĂCĂTOR (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353406_a_354735]
-
va avea nevoie de dezambiguizări. A fost sincer și curat. Făcea un umor sobru. Părea că are în inimă numai iarnă. Dar nu e adevărat. Era un sentimental! Arderea trăirilor artistice era vizibilă în cum interpreta rolurile, nu într-o împietrire sufletească. Se dăruia publicului. Îl iubea. Ce poate fi mai puțin decât nimic? Este să nu mai fie printre noi Nae Lăzărescu. Dar a fost, este și va fi. La fundația de identitate spirituală a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
avea intenția să îi pună la zid. Ștergătoarele erau grele de mormanele de pietricele. Mira închise ochii, rugându-se să treacă și peste această încercare. Sărutul lui cald o readuse în simțiri. Filmul se derula. Sufletul ei se dezmorțea din împietrirea anxietății. Dulcele clipei se consuma în mijlocul furtunii. Contopire cu răvășire, cu dezmăț de iubire, cu fărâme de amintiri... Se îndreptă spre fereastră. Cafeaua era calduță acum. Ținea cana cu ambele mâini, privind, printre crengile desfrunzite, apusul soarelui de februarie. Oftă
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
lucrarea ei de întindere și lărgire a drumului privirii, de ce foaia de umbră ascunde lumea, pe când sulițele luminii îi descoperă măreția?! Totodată, de ce stânca tace și-i rece a dezolare și moarte pe când furtuna zguduie a vivacitate și trezire din împietrire; de ce-n copacii pădurii domnește tumultul vieții și-n iarbă viețuiesc gâze? Răspunsul e aproape: din unul și același motiv din care Adrian Enache strălucește și clocotește pe scenă, motivul unei energii inepuizabile, unei vârste fără ani, unui har nesecabil
ADRIAN ENACHE. NU SE POATE UN ADRIAN ENACHE BĂTRÎN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353636_a_354965]
-
Când s-a întors de la spital, i-a spus că deja o dusese acasă și trebuia să se facă tot ce era nevoie pentru a fi îngropată creștinește peste două zile. George nu a plâns, dar ea a remarcat o împietrire pe chipul lui, poate că se considera vinovat de replicile schimbate cu ea. Samira adormi în aceste amintiri care i-au marcat viața cu George, omul pe care l-a iubit mai mult decât orice pe lume. Când se trezi
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
lor...și parcă auzeam penița scârțâind pe foaie. Acum vin toate reci și grele, pe email, pe telefon, pe facebook. Toate literele-s la fel, rândurile se sufocă în același tipar. Că o armată ce mărșăluiește în fața ochilor mei, până la împietrire. În spatele lor se află doar zgomotul ventilatorului unui calculator prea mult conectat la rețea. Shut down! Vor fi și mâine acolo, daca nu le dau delete. Dar n-or avea curajul să se lase mângâiate, să se mire de îngălbenirea
VREMEA STILOULUI de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360372_a_361701]
-
1115 din 19 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Pentru tine , Tigrule, aș învia și din morți! Credeam că totul va rămâne doar o supoziție, un proiect al cărui autor n-aș fi vrut să fiu vreodată. În cazul acesta , încremenirea /împietrirea în proiect n-ar fi fost deloc o prostie! Dimpotrivă, poate. Dar nu bănuiam multe despre amploarea destinului meu.Despre limitele sale și, mai ales, despre ce se poate găsi dincolo de aceste limite. Încă o dată, simt pe propria-mi piele
ÎNVIEREA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359919_a_361248]
-
existenței: „voi sta în poziția / lotus / până voi deveni / și eu o floare” („Contemplativ”). Spiritul liric face, în situația dată, experiența metamorfozării în plante, arbori și fenomene ale naturii. Tema naturii este, astfel, descoperită ca punct final al înmărmuririi, al împietririi poziționale. Natura rezultă ca loc nemetafizic. Nemișcarea inițială apare ca momentul cel mai înțelept al corporalității, ca locul geometric al stăpânirii de sine. Prin imobilitate se iese din coordonatele cotidianului. Omul țintuit într-o poziție este un evadat sau un
ION MARIA: Înţelepciunea faptului de a sta pe loc, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339590_a_340919]
-
să-ți miști trupul. În aceeași perioadă își verifică intuiția. Câțiva copii sucombă prin înecare, într-un iulie torid. Băiatul înregistrează moartea lor ca pe o încurcătură corporală personală, ca pe o aporie a minții. Semnele salvării se revelează în împietrire, în frică, în acceptarea umbrei, în gândul de a merge mai departe. Mintea caută semnale în trup, iar trupul cere minții o salvare: fiecare împinge pe „celălalt” mai departe, fiecare obligă la mișcare. Ajuns în Brazilia, jurnalistul trăiește o fulgerătoare
Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339611_a_340940]
-
răsăr dintr-un senin- doi aștri ce sunt ai inimii pilaștri cosânzeană cu umerii de platină mersul tău se clatină ca libelula printre vise în nopți de nesomn închise e curbura coapsei tale ce se mișcă prea agale rămasă din împietriri și din ninse amintiri... șoldul gol așa prin noapte și cu sânii de mătase rumeniți la foc de lună parcă-s două mere coapte... între alfa și omega au trecut anii s-au dus lumea noastră n-a fost lume
STEAUA CARE PIERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342071_a_343400]
-
ceva. Altminteri, violența de lângă nonviolentă n-are nicio noimă. E periculoasă violență legitimă, dezlănțuita haotic. Revoltă fără lideri ne aduce aminte de cazarma noastră de toate zilele. Chiar și infrinte, revoltele pun gândurile în mișcare. Sfărâmă mentalități. Scoate lumea din împietrire. Schimba ceva. Asupra tuturor acestora se pronunță judecată istoriei. La judecata zilei, la noi, puterea s-a împiedicat în imaginea reformei . Opoziția caută în oglindă reforma imaginii. Protestării nu sunt nici de dreapta. Nu sunt nici de stânga. Ei sunt
NEGUSTORI DE PRINCIPII de DONA TUDOR în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340643_a_341972]
-
Acasa > Poezie > Credinta > NU TE-AM RECUNOSCUT! Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ai pribegit prin lume cu tălpile rănite, Ne-ai văzut împietrirea din inimi și ai plâns, De înserări cu jale, de zări întregi tivite Cu nepăsarea noastră și grea tristețe-ai strâns. Și-ai mers desculț pășind pe căile în care De slava-Ți s-a uitat și de iubirea Ta
NU TE-AM RECUNOSCUT! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343291_a_344620]
-
treceau fiori. Un vis frumos ei au trăit Până ce-o fată-a întâlnit Atunci cei doi s-au despărțit Deși-n tăcere-a suferit... Mânat de patima averii Străin de sincera iubire Închină azi cupa durerii Inima-i zace-n împietrire Nu-și vedea decât interesul Privind la zestrea dintr-o ladă Și-mpleticea în galbeni mersul Nu se gândea, cândva, să cadă. Dar iată, după ani de zile Când a deschis lada cu zestre Mirarea-i crește în pupile Și
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
în casa ei. În versuri muzicale, scrise pentru a fi reținute la prima citire, ne plimbă între atom și univers, între sabia dreptății și iubirea de neam, ridicând stindardul Unirii cu slove pline de emoție, spre a trezi din amorțeală împietrirea și ignoranța, sau să dea deliciu de recunoaștere personală celor care vibrează ca și ea. Redau mai jos fragmente din galeria Virginiei Vini Popescu: Să ne unim din nou, la Alba, De ziua României Sfinte. Să-i strângem, de prin
O CRONICĂ MINUȚIOASĂ DE RESTAURARE A VALORILOR NAȚIONALE de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378522_a_379851]
-
îngeri, de oameni și întreaga natură , primenita în stihare de lumină crudă cânta împreună: „Hristos a înviat!" Cine se mai poate îndoi de Dumnezeu când Dumnezeu s-a întrupat și omul a înviat? Cine poate să mai rămână orb în împietrirea sufletului când cu toții suntem chemați: „Veniți de primiți lumină din Lumina lui Hristos!" Cine poate să mai rămână în noaptea ignorantei astăzi când „toate s-au umplut de lumină: și cerul și pămânul și cele de dedesubt", cănd celor din
HRISTOS A INVIAT DIN MORTI! de MIRON IOAN în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380049_a_381378]
-
îngeri, de oameni și întreaga natură , primenita în stihare de lumină crudă cânta împreună: „Hristos a înviat!" Cine se mai poate îndoi de Dumnezeu când Dumnezeu s-a întrupat și omul a înviat? Cine poate să mai rămână orb în împietrirea sufletului când cu toții suntem chemați: „Veniți de primiți lumină din Lumina lui Hristos!" Cine poate să mai rămână în noaptea ignorantei astăzi când „toate s-au umplut de lumină: și ... Citește mai mult Oare ce face Sfintele Paști că în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]