1,034 matches
-
și mențin o stare de tensiune, vrajbă, război printre cei din jur; extrem de abili, vicleni, ipocriți, ei reușesc să stea într-o funcție (dacă au de câștigat) destul cât să se sature lumea de ei, iar veninul pe care-l împroașcă, sub diferite forme, reușește, de cele mai multe ori, să-și atingă scopul murdar. De asemenea, pot fi foarte virili și adesea pot dezvolta fixații și obsesii sexuale, iar filmul „Sărbătoarea Țapului” stă mărturie în acest sens cu un Trujillo libidinos, siluind
LIDERI LATINO-AMERICANI: TRUJILLO de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1414056309.html [Corola-blog/BlogPost/368377_a_369706]
-
I s-a părut lui, sau ea chiar bănuia ceva? Era posibil. Soția lui era o femeie deșteaptă și intuitivă. Femeia perfectă pentru el. „Nevrozat nenorocit!” se înjură el. Începea să se panicheze, sau ce? Era și normal, doar tocmai împroșcase cu rahat în cei paisprezece ani de căsătorie. Încercase din răsputeri și chiar reușise pentru o vreme să nu se lase sedus, dar ea era o femeie foarte insistentă, care știa exact ce dorea de la viață. Și-n acea perioadă
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_suissa_1486417386.html [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
de voi în Împărăția mea! - Puneți mâna pe el! - ordonă „Imperatorul” și câteva gorile se aruncară asupra contelui. Dar acesta își transformă brațul într-o gheară uriașă cu care le sfârtecă pântecele. Măruntaiele li se împrăștiară printre scaune, sângele țâșni împroșcându-i pe cei din jur. - Veți cunoaște furia lui Dracula pentru genocidul produs neamului meu! Ucideți-i pe vinovați! - tună Contele. Cavalerii vampiri își prinseră adversarii și pe unii îi aruncară într-un colț, iar pe alții îi sfâșiară în
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1431322758.html [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
vrea să se reverse, dar așa, fără făgașe, cum s-a și format. Îmi vine să iau sticla cu cerneală și s-o sfarm pe hârtia albă, făcând-o țăndări, ca să-i aud țiuitul și să-i văd albăstreala cum împroșcă masa, și camera, și văzduhul, umplându-l cu pete amorfe, ca să acopere cumva vulcanii ce clocotesc în mine.” (Ioan Ianolide, Testamentul unui nebun. Ed. Bonifaciu, București-2015, p. 9-10) Mirabilul lirism al Luceafărului s-a împletit admirabil cu cugetarea filosofului creștin
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
dacă ai aflat că am propus Biserici Ortodoxe Române să fii canonizat Sfânt. -Aici se află toate știrile de pe Pământ. Pe mine propunerea ta mă lasă Nemuritor și rece. -Am dorit să te apăr prin sfințire de răutățile oamenilor. Te împroșcă cu noroi. -Știu, dragă Constantine, mai discutam acest lucru... Îți mai aduci aminte în redacția „Timpul” din București? Îți spuneam atunci că acei oameni „Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece...” -Da, da...! l-am întrerupt. Hai să privim
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_prima_zi.html [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > ULTIMUL PLÂNS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2009 din 01 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Bacoviene moine mă-mproașcă cu plumb în suflet și-n gânduri scrum, cănd simt ca-n mine oasele-s fleașca și sub noroaie nu văd un drum. Unde mă poartă-atâtea mizerii puse-n desaga ce-o car cu greu de când dau iama-n triste
ULTIMUL PLÂNS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1467349168.html [Corola-blog/BlogPost/369054_a_370383]
-
Adminstratorului, binecuvântat fie numele Lui, peste câteva momente. De fapt, în rai e impropriu spus momente ... Pe când constatam, plin de satisfacție, că prima mea steluță reapăruse pe cer, îl văd lângă mine pe rivalul meu de pe Pământ, cel care îmi împroșca cu noroi poemele. Îl întreb: - Ce e cu tine, nu te-am mai văzut pe aici ? - Păi nici n-aveai cum, până acum am fost în iad. Dar, probabil pentru bună purtare, m-au transferat... “Bună purtare ? S-o crezi
RAIUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1399376965.html [Corola-blog/BlogPost/346995_a_348324]
-
care-și fac o profesiune de credință, un scop în viață din lupta antiecumenistă. Revoluționari de profesie, aceștia parcă se bucură când cineva face o afirmație sau un gest interpretabil ca ecumenist, se bucură să-l poată stigmatiza, să-l împroaște cu invective, dovedindu-și astfel „importanța”. Poate că la unii dintre ei buna-intenție nu poate fi contestată, dar lipsa discernământului și a maturității teologice și eclesiologice a unui astfel de demers produc un efect cu totul contrar. Cu toate că sunt situate
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1473932100.html [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
minciună și duce la sclavie. Moralitatea rațională e mai presus de hotărârile colective, nu invers. Nimănui nu-i este permis în vest a batjocorii evreii sau musulmanii, dar în numele aceleiași libertății nici normele creștine nu trebuie călcate în picioare sau împroșcate cu noroi. În centrul noului pontificat stau modernizarea Bisericii, refacerea unității creștine și dialogul cu celelalte credințe. Fundamentul acestora, a precizat primul Papă al sec. XXI în cartea sa pomenită mai sus, e vechi de când lumea și acceptat de toți
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
vor să ne lipsească de Hristos, Plămadă din Dumnezeiescul Os Și stau la pândă, cocoșați de ură, În buncăre de aur și de zgură. Fiindcă nu-i lasă prin a Lui Nemoarte, Spre moarte omenirea să o poarte Și Îl împroașcă cu vorbe și înscrisuri, Otravă adunată din marile abisuri. Dar nu au cum și ce să-i facă lui Isus, E prea aproape, prea prezent, prea Sus Și e în fiecare muritor de rând Ce-L poartă pân-la nesfârșire-n
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_lirica_pascala_george_roca_1334332536.html [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]
-
ferit doar puțin, cât să descopere gura ciubărului de lemn. Din pânzătura de in se ridica, abia perceptibil, un abur cu miros acrișor. Lămpașul pâlpâia pe oglinda de zăr și desena, gălbui-roșiatică, o semilună. În vatră, zgândărat de Unchiu, focul împroșca în penumbră scântei. Mi-am petrecut brațul stâng pe după ciubăr și m-am lăsat în genunchi. Înfiorată de răcoarea muntelui, palma dreaptă a străpuns străgheața încet, prin acea semilună ce părea că zvâcnește. Străgheața s-a despicat, mi-a cuprins
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
permanent infractor. Despre frumusețea acestui statut au vorbit extaziați toți marii gânditori ai lumii, aplaudând din inimă spontana graviditate a justiției omenești care a devenit un fel de punct culminant al civilizației. Nu poți face un pas fără a fi împroșcat cu noroiul unei legi, nu poți bea o gură de apă fără a fi sancționat de nu știu ce instituție care distribuie apa, nu poți lega două cuvinte fără a fi tras la răspundere pentru conotația lor care aduce atingere nu știu
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Stefan_doru_dancus_taina_scrisului_stefan_doru_dancus_1343023992.html [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]
-
toată această comoară pe care mare nu înceta să o reverse pe țărm, s-au oprit privind lung imensitatea aceea de apă limpede ce se spărgea clipocind în valuri mici pe țărm. Unul după altul, fără încetare, lin, sau uneori împroșcând cu stropi strălucitori în lumina soarelui ce se răsfăța pe cerul fără nori al unui februarie primăvăratec, fiecare val se oprea o clipă pe țărm, ca apoi ușor, cu o neînțeleasă părere de rău, să se retragă înapoi în mare
NEVĂZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473269413.html [Corola-blog/BlogPost/375830_a_377159]
-
în: Ediția nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Punctul critic Venind un om fantomatic cu propria-i umbră sub tălpi, cu gulerul pardesiului ridicat, cu șapca trasă pe ochi... În unele dimineți de noembrie, când vântul vijelios împroșcă acidul ploii și întunericul încă are consistență, apăsând ca plumbul, oamenii sunt singuri cu umbrele lor, sunt stranii și răvășiți, se prăbușesc parcă în sine... Străzile sunt punți de cositor fluid, catene ca de fludor, copacii relicve și întregul oraș
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
cea mare...În fine:)) Încă puțin și începea să se plângă că am stat pe scăunelul lui și i-am gustat din terci. Am mers și i-am citit alte comentarii și cam tot ce face prin zonă, este sa împroaște cu venin nejustificat. Trist ...dar mai sunt și din astia.Am mai avut odată un asemenea specimen în "viață":) Mi-a luat o vreme până când am reusit sa trec peste amabilitatea mea proverbiala, ca apoi să-l "desființez" Ca scriitor
...SI-UN PRAZ VERDE:) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_si_un_praz_verde_.html [Corola-blog/BlogPost/359284_a_360613]
-
Aici, Majestate! - îi răspunse căpitanul Arnăutu. Ursuz tresări și se ridică răsucindu-se într-o parte. Spre surprinderea sa, Arnăutu îl izbi puternic cu o țepușe în inimă. Vampirul urlă îngrozitor, apoi în încăpere răsună un horcăit și sângele țâșni împroșcându-l din cap până-n picioare. În momentul următor, Sasu îi vârî în gură o făclie aprinsă înăbușindu-i urletul disperat. Vampirul se zbătu încercând să-l prindă măcar pe unul dintre ei, dar Arnăutu înfipse și mai adânc țepușa în
X. VAMPIRUL TRĂDAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421651217.html [Corola-blog/BlogPost/377065_a_378394]
-
pierde în întunecimile de cerneală ale Văii Întunericului, grupul se aținea mereu în apropierea malurilor Râulului Negru, ale cărui izvoare se aflau ascunse în măruntaiele stâncoase, sub temeliile Muntelui de Foc, chiar acolo unde cele două creste ale muntelui se împroșcau reciproc cu șuvoaie de foc și pucioasă precum doi uriași dragoni înfuriați și se băteau în capete încă de la facerea lumii. Muntele nu se zărea din cauza întunericului și ceții ce acoperea totul, asemeni unei perdele. Se auzeau însă în depărtare
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
Nimic nu e mai mai sacru și mai dulce Ca somnul morții pentru sfânta țară. 8. Corripe sapientem et amabit te. (Dojenește înțeleptul și te va iubi) De muști șerpește cu otrava-n glande Și mintea-ți oarbă doar venin împroșcă, Deșteptul, doar, va ști că un orfan de Înțelepciune,-și cade sieși cloșcă... 9. Qui vitia odit, homines odit. (Cine urăște defectele, urăște oamenii) Nu e ușor să-mpărtășești defecte Ce chiar și tu le ai și-ți sunt povară
QUOD SCRIPSI, SCRIPSI...! CATRENE INSPIRATE DIN ÎNŢELEPCIUNEA UMANITĂŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1405195219.html [Corola-blog/BlogPost/349220_a_350549]
-
tău: „Ieșim ca niște cârtițe din hruba/ În care picuri grei de apă cad./ În fața porții ne așteaptă duba/ Să ne transporte undeva-n alt iad.// Îngrămădiți pe coridor de-a valma,/ Pășim în gând cu semnul sfintei cruci./ Ne-mproșcă cu ocara și sudalma,/ Cordoanele de cerberi politruci.// Și, înșfăcându-ne cu lăcomie,/ Ne-nghite duba ca un căpcăun./ Și tot orașu-i liniște pustie,/ În noaptea asta tristă de Crăciun.../ Strivim tăcuți o lacrimă pe gene./ Ni-i sufletul pustiu
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
mustind de subiectivitate ca un burete de apă. Ajuns în „culoarea mediului o dată cu care se mișcă” gânditorul-filozof, favorit al auto-intitulatei elite intelectuale a României contemporane, emană aere occidentale, respinge superior atmosfera autohtonă și, șocat de umanitatea anormală a țării sale, împroașcă semnele mitocăniei mascate sub o blânda ipocrizie surâzătoare, pe care o ridică la rang de educație socială. Mă văd obligat conjunctural, să îi adresez propria-i replică: „We agree to disagree”. Dacă personajului îi place să fie ipocrit, este problema
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_umanitatea_anormala.html [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
purces să prindă muștele din zbor pentru a le pune „pamblici”, dându-le apoi drumul sub forma unor emanații. Ajuns îngânditorul-filozof, favorit al auto-intitulatei elite intelectuale a României contemporane, emană aere, respinge superior atmosfera autohtonă și, șocat dea țării sale, împroașcă semnele mitocăniei mascate sub o blânda ipocrizie surâzătoare, pe care o ridică la rang de educație socială. Mă văd obligat conjunctural, să îi adresez propria-i replică: Liberul arbitru îi permite personajului în cauză să procedeze cum gândește că este
DESPRE UMANITATEA ANORMALA de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 70 din 11 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_umanitatea_anormala.html [Corola-blog/BlogPost/344852_a_346181]
-
peste ciocurile lacome la unison zecile de boturi mustăcesc pe undeva conducta nutrienților e înfundată dar șirul de hamsteri din urmă sosit nu are ezitări nu mai așteaptă urmează iar mișcări turbionare și zgomotul surd de val în stâncă izbit împroașcă mii de stropi trandafirii lacom sorbiți de-nsetatul nisip în urmă ploaia lâncedă cu susur ipocrit își picură călduța ei compătimire peste tomberonul încins al uitării în care cu un foșnet obosit alunecă mototolită și murdară ziua. Referință Bibliografică: MENAJERIA
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1472709714.html [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
plătiți de puteri străine României. La acest capitol stăm foarte bine. Au grijă ei să îngroape în noroi și cea mai mică manifestare de patriotism. Și, din păcate, de cele mai multe ori le iese. Sabina - dar și eu personal - a fost împroșcată cu noroi chiar de către un lider local al PNL. ”Reprezentanții” politici ai românilor din Covasna și Harghita (îi numesc aici pe deputatul PSD de Covasna Horia Grama, deputatul PSD de Harghita Mircea Dușa și senatorul PNL de Covasna Marius Obreja
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă by http://uzp.org.ro/interviu-cu-premiantul-dan-tanasa/ [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
dacă ducea angarul în cuib. Ochii creaturii aveau să-i folosească A-Mei la accelerarea procesului de înmugurire. O explozie apropiată, sfâșie una dintre aripi, făcându-i să se rostogolească de câteva ori în aer, gata de prăbușire. Sângele angarului împroșca fierbinte fruntea cercetașului, gâlgâind la fiecare zvâcnire a aripii sănătoase. -- Cred că ultimul lucru pe care am să-l fac pe planeta asta va fi să te duc pe tine înapoi la regina ta! Cercetașul nu răspunse. Simțea în întreg
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1431144628.html [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
în gând. Iau o mănușă și deschid ușa de la cuptorul aragazului. O imagine de coșmar mi se arătă sub priviri, parcă era o scenă dintr-un film de război, momentul când explodează o grenadă. Bucăți din miezul unui cartof erau împroșcate pe pereții cuptorului și cea mai mare parte din el, în tava de sub grătar pe care o țin tot timpul când pregătesc ceva la cuptor. Norocul meu că bucățile de pe pereți începuseră să se ardă și s-au desprins cu
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1453573117.html [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]