185 matches
-
Reflectându-se orbitor în cele două bucăți de oglindă rămase, proiectă raze ucigașe în privirile atacatorilor. Surprinși de săgețile ce le nimeriseră căutătura, pedepsiții pășiră îndărăt urlându-și grozava durere, pentru ca mai apoi să dea bir cu fugiții, cu vederea împuținată, împleticindu-se... Înghițind cu greu aer, el își desfăcu palma - sângerie corolă - văzând în ciobul salvat imaginea ce-l călăuzise, doar că acum era apropiată, clară: la doi pași, la poalele unui munte, o căsuță albă ocrotită de brazi falnici
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
La câteva palme de el, oglinda, fosta ușă a băii, părea să-l ademenească tremurând un contur străin. Ar fi încercat să-și dibuiască propriul chip, de-ar mai fi avut vreun dram de curiozitate. Dar, nu! N-avea cum... Împuținat, lipsit de reacții... Avea ochii slăbiți și aproape imobili părând să se fi uscat odată cu aerul. Abia de-l mai slujeau. Nici veștile tactile nu erau prea dese... un tegument insensibil îi devenise grosier sarcofag... Olfactivul dăduse bir cu fugiții
VOLUNTARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376996_a_378325]
-
strigă și el și plângea zgâriind ușa cu unghiile însângerate. Când sfărâmară ușa cu lovituri de topor, imaginea care li se prezentă ochilor fu de coșmar. Ceea ce până cu câteva zile în urmă fusese un copil, acum era o formă împuținată, chircită, țeapănă, din al cărei corp se înfruptau doi șobolani blestemați. Femeile se luară îngrozite cu mâinile de cap plângând. Încercară să-l scoată pe băiat afară, dar acesta călca cu ură și o furie animalică cei doi șobolani uciși
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
eu să fiu copil mereu / să merg ținându-te de mână / nădăjduiesc că nu-i prea greu / făcutu-m-ai înalt ca bradul / iar dacă voi înghenunchia / tu să îmi ștergi un pic obrazul / căci de luptat de treaba mea / împuținată și bolnavă / ai să mă strângi la pieptul tău / și am să plâng de fericire / că tu-mi ești mamă și copil ți-s eu.”( Mama) Cititorule! „CLEPSIDRA CU SILABE”, purtând semnătura poetului Georgi Cristu, te așteaptă să-i asculți
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
convine așadar în maniera d-a vedea a organului guvernamental este confundarea acestor sfere deosebite, este amestecul învățămîntului clasic cu cel real. Sferele trebuiesc despărțite odată pentru totdeauna, precum se desparte facultatea de medicină de cea de drept. Desigur trebuiesc împuținate liceele, desigur trebuiesc școli reale. Dar numai nu confuzie și amestec între sfere cu totul deosebite ale activității inteligenței. Scopul practic al învățămîntului real e câștigul, e aplicarea cunoștințelor pentru a câștiga. Scopul învățămîntului clasic nu este acesta. Din contră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sustragă unui climat irespirabil, insul și-a denaturat ființa și în el instinctul vieții e pe cale să se stingă. E, într-adevăr, un fel de moarte... O alunecare lentă în nonsens, în vacuitate, într-un vid absorbant unde, cu eul împuținat, nu mai știi și nici nu prea mai are importanță cine ești și cum te cheamă. Nu degeaba pidosnicului Popescu îi vine ideea să-și construiască un cavou. Nevroza lui, provocată de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ani când noul secol Începe, iar Jacques Rigaut abia se naște. Așadar? Un bilanț pilduitor pentru ce ajunge să Însemne dandysmul Într-o lume care crede că Începutul de secol o va Înnoi de la sine. Armia, e drept, tot mai Împuținată a dandy-lor, deși cu ireparabile pierderi, trece cu bine frontiera dintre veacuri. Înainte-mergătorii dandysmului nu și-au părăsit pozițiile. Sunt Încă tineri sau În plină maturitate. Aparent, nici o ruptură spectaculoasă, nici un moment fatidic (În afara morții lui Wilde) În istoria dandysmului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ariene. El a devenit membru al Gărzii de Fier și și-a făcut publice sentimentele sale antițigănești și antisemite. Făcăoaru era etnicist declarat. Pentru el, Într-o bună tradiție cinică, cu adevărat scopul scuza mijloacele. Romii nu trebuiau asimilați, ci „Împuținați”, populația disgenică trebuia exclusă prin sterilizare controlată de stat. Eugeniștii radicali urmau foarte explicit „Testamentul Căpitanului”. Mai paradoxal, astfel de poziții erau Întreținute de către climatul ideologic al etnocrației și ortodoxismului, cum era cea practicată de Nichifor Crainic. Acesta dorea expres
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
civilizația nu poate fi definită decât de principiul fundamental al dreptului civil: distincția dintre bunuri și persoane. Când persoanele sunt tratate ca bunuri sau invers, când se ajunge la un fetișism al bunurilor, civilizația e, în cel mai bun caz, împuținată. Când, așa cum se vede în ceea ce numim azi „societate de consum”, persoanele ajung să fie aservite bunurilor și determinate de ele, civilizația e îngrijorător periclitată dacă nu cumva barbaria deja instaurată. Și nu mai e vorba de o barbarie a
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
văduvele nenuntite”. Un „loc de văduvă” disputat Doamna Ilisafta (Safta) n-a fost cea dintâi care a părăsit Curtea lui Gheorghe Ștefan de la Szettin (Sczeczin) din Pomerania. Primul a plecat de lângă fostul Voievod, bolnav de podagră și cu resursele financiare împuținate, hatmanul Vasile Ceaurul, fratele său, cu ai lui (mai puțin Constantin Nacul, care își zicea Nacolovitz - „Constantinus Nacul Moldavus Celsissimi Principis Moldaviae Colonellus”). L-a lăsat pe Vodă apoi Doamna Safta. Neculce, amator de știri senzaționale ca totdeauna, auzise - și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ion Barbu, Romanul românesc contemporan, Din lirica aromână, Lumea lui Arghezi, Bacoviana). U. mai conține traduceri, comentarii sportive, pagini de magazin, note de călătorie și caricaturi. După 1971 se transformă treptat într-un soi de gazetă de perete studențească, literatura, împuținată, staționând la nivel de cenaclu. V. T.
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
capcană: dominantă rămâne întemeierea culturală a imaginii. Moartea ca dulce momeală, „năpârlirea sensului”, „cenușa moale” a pustiului și a trăirilor, oasele ca faguri ce adună mierea morții, plânsul „fluturând veșted în mine”, calmul contemplativ („În toate o măsură potrivită/ loc împuținat vederea/ te amăgește și vezi”), obsesia devenirii și a limitei indică maturitatea în tipare reflexive, închiderea senzorialului în favoarea etalării culturale. De aici și impasul poeticii propriu-zise: U. se dedică eseisticii de tip simpatetic și baroc (Apocrife despre Emil Botta, I
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
exploatării, înflorirea economică face loc treptat crizei, popoarele învecinate, profitând de slăbiciunea în creștere a imperiului, tind să-l atace, agravând dificultățile interne; f) reînflorirea comunității, după o lungă perioadă „neagră”. Sistemul intrat în paragină începe să fie reconstituit, populația împuținată ca urmare a tulburărilor interne, a războaielor și a crizei economice începe să se refacă, un nou statseconstituie, ciclul reluându-se (Steward, 1973). Cercetările istorice au scos în evidență faptul că ipoteza unor asemenea cicluri este corectă. Civilizații foarte diferite
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nici un vînător de balene nu i-a găsit deocamdată o explicație potrivită. De obicei, cașalotul mort plutește foarte ușor, cu burta sau coastele ridicate mult deasupra apei. Dacă s-ar scufunda numai balenele bătrîne, slabe, cu inima zdrobită, cu grăsimea împuținată și cu oasele grele deformate de reumatism, s-ar putea afirma cu oarecare temei că această scufundare este rezultatul unei neobișnuite creșteri a greutății, provocată de absența țesuturilor ușoare. Dar lucrurile nu stau așa. Căci se întîmplă uneori să se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și mărețelor ramuri fără os a cozii, se căsca un vid total! Cît de zadarnic și de absurd ar fi ca un om temător din fire și neumblat prin lume, să încerce a înțelege această admirabilă balenă cercetîndu-i doar scheletul împuținat, întins în acea pădure plină de pace. Numai în miezul celor mai mari primejdii, numai în vîrtejurile stîrnite de coada furioasă, numai pe marea adîncă .și nemărginită poate balena vie să fie descoperită cu adevărat, în plenitudinea ei. Dar șira
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-o!) nici nu se poate reține să nu exclame la mijloc de poezie de dragoste: Dacă nici ăsta nu-i cântec de dragoste, care-i? Există o sinceritate târâtoare, lipsită de perspectivă și elan, prin prisma căreia realitatea apare micșorată, împuținată, golită de conținut, așadar meschină, fără valoare, după cum există o sinceritate a celui ce stă în chiar postul de observație al frontului de luptă (...). Toate aceste lucruri simți nevoia să le spui după ce ai citit poeme de dragoste ca acelea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
guvern, care să conducă Franța. Așa cum se întâmplă de obicei, atunci când o conspirație nu este foarte bine organizată, și nu are o amplă susținere, și aceasta a eșuat, iar inițiatorul ei a fost arestat. în drumul ei de întoarcere, armata împuținată, dezorganizată, istovită și profund dezamăgită a lui Napoleon a ajuns la apa Berezina. Un râu larg și sinuos, care și-a sporit albia prin topirea gheții și și-a lăbărțat astfel mlaștinile. Iar podul peste care trebuia să treacă fusese
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
ea. În primul moment m-am speriat rău. E numai piele și os. La Walizada e mai evident. La ea nu era chiar așa, părea să aibă ceva carne pe oase. Asta ascund nenorociții ăia sub burqa? Niște femei pierite? Împuținate și ca oameni, și ca femei? Și nu exagerez cu nimic. Ele mănâncă ultimele, exact ce rămâne. Ce lasă stăpânul. Am colegi care mi-au spus că în satele oltenești nu e tocmai mare echitate culinară și că, din pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
oblic înapoi. Paznicul se scărpină în cap, nehotărât. Căută în juru-i puncte de sprijin, ca să deslușească locul unde se găsea. Nu se putea bine lămuri. Între acel alb violent al iernii și verdele sumbru al brădetului se alcătuiau, sub lumina împuținată a soarelui aplecat la orizont, forme nouă, cu linii necunoscute. Încă stătea pe loc, judecând și cumpănind în sine, când ziua începu să se întunece și împrejurimile părură a pluti subt un abur vioriu. Culi își schimbă locul: trecu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Împuținate-s zările azi, E-o molimă de mlaștini zăcute, Tu inimă mocnită mai arzi Otrăvile-odată băute... Mă-nșeală privirea din nou Și sânii fecioarei din glastră, Și-aștept taciturn, un ecou, Odată cu trecerea noastră; Adoarme-ntre lintiți undirea, Mi-e
AZI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83749_a_85074]
-
nu mă pot apropia de casă. Hai să-l mai liniștești.” Lacrimile se lasă ușor pe dușumea și femeia parcă se sfârșește ca o lumânare. Tata se îmbracă și pornesc împreună... Simt cum inima ei începe să crească și trupul împuținat i se îndreaptă. Vorbesc și tata îi zâmbește încurajator. Noi, copiii, îl știm și vorbim în șoaptă despre el. Se plimbă zilnic pe ulița lui, ca pe o moșie închiriată de nebunia lui. Uneori poartă mâinile la spate, privește în
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
o vreme! Hai, du-te și te joacă! Mie mi se face frig, un frig amestecat cu frică. După ani și ani, unii dintre copiii satului s-au înecat în apele turbate și mie îmi venea mereu înaintea ochilor chipul împuținat al moșului care-mi dădea de grijă. Moș Filip devenise un fel de bunic al nostru. Dormea la noi în una din camere. Când se întoarce la lucru de acasă (pentru mine „acasă” al moșului era tărâmul celălalt), ne aducea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
o sectă suspectă. Șopteau, susurau toatăziua,mai mare dragul... dulcissima, țiparul unduind cu degetele lungi, albăstrii în jurul nasturelui, pe halatul închis-deschis și frater pedagogul, scoțând din buzunar mereu alte hârtiuțe magice, aduse spre dezlegare. „Evoluția psihică încetinită. Criteriile de apreciere împuținate și superficiale. Limbajul mimico-gesticular impune îngrădiri. Lipsa limbajului accentuează rigiditatea și manifestările negativiste. Invidia, gelozia, rigiditatea. Grupați într-o organizație cu reguli stricte și simple, handicapații pot dovedi, însă, excelente calități de subordonare.“ Lunecoasa Gina stătea cu gura căscată. Repeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Zic să încerci la ei. Uite, îți dăm o recomandare. Du-te, până la ora trei îi mai găsești. Marga scrise ceva pe o foaie de hârtie, bolnavul se încheiase la pantaloni, luă scrisoarea. — Să intre Bădulescu Coman. Un bătrânel galben, împuținat. Păr alb, cărare la mijloc, ca în pozele începutului de secol. — Câți ani ai? — 53. Arăta de optzeci, abia de i se deslușeau vorbeleșoptite. Se așezase pe colțul scaunului, privea în podea. — Mda... tuberculoză, hepatită, bombănea Marga. Electrocardiogramă proastă, degenerări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
scriitor, ca o păpușă din cârpe, până la veceu unde pierdea cam tot atâta timp cât îi trebuia Annei pentru toaleta ei elaborată. Apărea la masă într-un târziu, cu pieile gâtului prinse într-o cravată, și începea să ne povestească cu glasul împuținat că ceaiul de aseară nu-i bun de nimic, am stat douăzeci de minute pe veceu și abia am spârcâit două fărmături. Numai mama nu apreciază subiectul de conversație așa de bine ales pentru niște oameni care stau la masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]