1,055 matches
-
a lămpii vorbeau îndelung, sucit, întortocheat: că să ne trecem, că să nu ne trecem. Eu nu înțelegeam cum vine chestia asta: trece vara, trece căruța pe drum, dar cum să se treacă ei? Dar ascultam o vreme glasurile lor înăbușite, gîfîite, scrîșnite, răbufnite uneori (Eu nu mă trec!). După aceea evadam în ținutul Mării Înghețate, unde se afla zăpada purpurie, zburam cu Vulturul Gorgo, mă întreceam cu fata cea isteață, cu Aladin și lampa lui - lecturile mele de atunci din
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Niste_amintiri.html [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
Sunet din vers viu îți voi compune De vei vrea, vibrând armonii, a-mi spune Secretul notei tale muzicale. Lasă-te purtată pe-o muzică nouă Și piesă cuvintelor mele-ți va părea regăsita, Ce declarație de dragoste poate fi înăbușita! Îmi răsună din tine melodia primei întâlniri Retrăiești cu mine totul pe frecvența iubirii, Ți-a fost scris ritmul sincron în ADN-ul muzical? Iubirea ta-i motivul meu de-a crede în vise Iar revelația muzicii tale mi-e
POEZIE-N SI MAJOR de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1471864517.html [Corola-blog/BlogPost/380032_a_381361]
-
stigmatul pus, acel... de vrăjitoare.... VII. TOPEȘTE-ȚI DRAGOSTEA ÎN MINE, de Ana Soare , publicat în Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017. Topește-ți nebunia dragoste-i în mine Să curgă val de țipăt și suspine Prin glasul meu înăbușit de pasiune Și gura ce-ți sărută trupul, fără rațiune. Topește-ți dragostea în nebunia mea Și lasă-mă să-ți fiu așa cum tu m-oi vrea, Izvor de mângâieri pe-ntregul trup Și dragoste pierdută în gândul tău năuc
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_soare/canal [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
neputință, Iar mâinile, să mi le prinzi de trupul tău Și când vei fi în mine să uit că îmi sunt eu. Citește mai mult Topește-ți nebunia dragoste-i în mineSă curgă val de țipăt și suspinePrin glasul meu înăbușit de pasiuneși gura ce-ți sărută trupul, fără rațiune.Topește-ți dragostea în nebunia meași lasă-mă să-ți fiu așa cum tu m-oi vrea,Izvor de mângâieri pe-ntregul trupși dragoste pierdută în gândul tău năuc.Pe coapse să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_soare/canal [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
pînă și pe blajinul Wat- teau să iasă din culisele marilor spectacole de mucava și să coboare în abisurile suferințelor umane. Tot astfel, dinco- lo de aparența ludică a tratării personajelor impresia ansamblului restituie dimensiunea umană unde se simte suspinul înăbușit, eșecul unei existențe. Umbra arlechinilor- clovnilor lui Tonitza potențează în registru tragic ireconcilia- bila relație dintre aparența și esența lumii. O față rîde, o alta plînge, ziua succede nopții, lumina, întunericului și caruselul lumii se învîrte și rostul acestei halucinante
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
iubește nu-i așa? SĂ FIE FIECARE MĂRTURISIRE dinspre o nesfârșire de abis un fâlfâit mai aproape de moarte, aici unde orice călătorie, orice pelerinaj este o nebănuită lăsare în adânc? despicat totul, în afara iubirii, însăși teama o imploră în țipăt înăbușit unde ispășirea e reîntoarcere înspre ceea ce nu s-a pierdut niciodată, într-adevăr nu există nimic de străbătut. doar lentă trezire. ȘI ASTFEL, străzile străbătute prin ani nu m-au purtat niciunde, totul fiind sigilat de stingere în praful așternându
Poezie by Andrei Zanca [Corola-website/Imaginative/7150_a_8475]
-
atins și un batalion din garnizoana Vienei. Zaveră în toată legea îl sperie pe bătrânul împărat și cu toată curtea, în mare panică, o șterg din Viena. Dar, în scurt timp, armata își face datoria față de împărat și răscoala e înăbușită. Un mic amănunt: generalul polonez Iosif Bem. Un general deosebit ce nu s-a predat rușilor, în 1832, ci a trecut cu o parte din combatanții săi în imperiul habsburgic și s-a pus în slujba împăratului, care l-a
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1394956752.html [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
se putea abține să nu tragă cu ochiul la Colaie din când în când, mai cu fereală să nu care cumva s-o vadă Mărin. -‘’Frumos, Doamne iartă-mă, mai e Colaie ăsta!’’ își spunea în gând cu un oftat înăbușit. La amiaz’, Ioana n-a mai venit cu mâncare. Au mâncat ce le-a mai rămas de la prânz. Seara au venit acasă la Mărin. I-aștepta Ioana cu mâncare caldă. Bărbații osteniți, s-au pus pe mâncate, parcă nici chef
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1429078587.html [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
Lovinescu a preferat din opera lui volumul Ora fantastică, prezentându-l pe poet ca un poet nou al boemei bucureștene: „Fior nou, muzicalitate nouă, deși pe linie bacoviană, aspirație pură,iată originalitatea poetului...” Universul poeziei lui este ciudat, cu turnuri înăbușite, cu atmosferă infestată de necurățenii, în care poetul se simte batjocorit, scuipat, refăcând destinul lui Villon, Poe sau Bacovia. Cerurile lui sunt apocaliptice,mizere, moarte. E cuprins de dorul de evadare: Cineva umblă în zid-îi aud pașii grei de fiară-
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Dimitrie_stelaru_poetul_halucina_iei_i_ion_ionescu_bucovu_1350468844.html [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
îi sunt la fel, sunt plini de viață, sunt plini de speranță, vrea să lupte pentru noi, pentru familia lui, pentru băiețelul nostru... chiar dacă exteriorul a suferit schimbări... trebuie să fiu puternică pentru el... pentru noi...” Glasul lui se auzi înăbușit. - Acea noapte... mai știi? Se opri nedumerit. În ochii ei apăruse o luminiță. - Da! O port aici, cu mine. Îi luă mâna și o puse pe burtica ei. - Știi, am vrut... Nu sfârși idea. O umbră de tristețe se așternu
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Helene_pflitsch_1402517965.html [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic! Nimic nu s-a-ntâmplat sub stele! Doar eu visam un vis unic Cu ochi frumoși de peruzele. Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic! Mi-e timpul martor că demult Doar eu mai plâng, înăbușit Un curcubeu într-un tumult! Iubitule, nu s-a-ntâmplat nimic, Nimic nu s-a-ntâmplat cu noi! Aceleași vise, aceeași sori Aceleași tălpi, rănite zori. Poem de credință Fiecare pas ce-l fac Mi-e călăuzit de Tine. Cu
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1395655729.html [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
Luminița de dincolo de retină a funcționat și de data aceasta. A țintit atent în direcția pe care aceasta i-a indicat-o și a distins silueta Iuliei. - Vino, surioară! Te văd, sora mea dragă... S-au îmbrățișat lung. Iuliana plângea înăbușit. Nu se putea abține. A venit lângă ea Laura și a cuprins-o pe după umeri, șoptindu-i: - Nu trebuie, te rog mult! Curaj! Tinu nu are voie să lăcrimeze. I-ar face rău. Hai, vino! o chemă ea și se
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1432661878.html [Corola-blog/BlogPost/343306_a_344635]
-
demnitatea naționalistă. Propagandiștii, milițenii, activiștii nu cutezaseră să-i înfrunte fățiș. Ba mai mult s-au adaptat-resemnați situației și atmosferei localnicilor scrâșnind mereu din dinți. Mai încolțise ici colo câte o „buruiană” și câte un „spin” dar au fost repede înăbușiți și călcați în picioare. În afara casei gătită de sărbătoare era balconul plin cu flori de toate cele, cerdacul cu Leandri albi și roz, mușcatele, apoi curtea noastră mare, înfrumusețată ca o mireasă: împrejmuită cu gard de ulucă, văruit, cu covorul
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
bărbatului, care închise telefonul cu un gest furibund, însoțit de un pumn prost studiat aplicat băncii impasibile de lemn, care-l pedepsi la rândul ei cu severitate, fracturându-i degetul inelar. Lea auzi destul de clar trosnetul osului, urmat de strigătul înăbușit al lui Carlos care-și privea oripilat mâna deformată. Scăpă un strigăt alarmat, astupându-și gura cu palmele împreunate: - Doamne... iubitule, ce ai făcut? murmură speriată, repezindu-se într-o cursă nebună pe scări, în ajutorul lui. Ajunse în grădină
DILEME ( FRAGMENT 36) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1493884693.html [Corola-blog/BlogPost/375665_a_376994]
-
de tot și au strălucit prin talentele lor. Unii poartă ei însăși vină pentru faptul ca având un anumit talent nu s-au dezvoltat, nu au muncit pentru a face ceva în viață, au preferat mediocritatea ce în final ia înăbușit, sau poate au crezut că vor reuși doar pe baza talentului și fără efort stăruitor temeinic în vederea pregătirii ce este cred eu o greșeală care costă. Însă cel mai dureros este că unii tineri cu anumite capacități extraordinare în loc să li
PORTRETE DE EMIGRANTI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1417006025.html [Corola-blog/BlogPost/376767_a_378096]
-
au revenit cu pasul la trap. Nu se știe câte secunde sau poate minute a durat această spaimă. Cert este că sperietura a fost reciprocă, pentru că și urletele lupilor au încetat. Rareori se mai auzeau din depărtări ca niște gemete înăbușite. Dar armăsarii tot mai sforăiau și alergau speriați. Domnul Ionescu ținea frâiele cu amândouă mâinile și încerca să-i strunească. Abia prin Valea Cucutei s-au mai liniștit caii și cei din sanie. Însă nimeni nu mai îndrăznea să vorbească
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1450297207.html [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
proștii de ei nu văd că mă târâi de la o zi la alta/ într-un trup străin fără să mă părăseacă obsesia/ că nu sunt decât un rest de viață..“. Un cortegiu de trăiri, de la constatarea, aparent resemnată, la țipătul înăbușit, ori revolta strigată, pe care instinctul, mai puternic decât orice înțelepciune, îl smulge, traversează volumul. Spaima se strecoară insidios până devine obsesie: “Frica de om bătrân mă atinge cu degetele ei vâscoase/ o privesc în ochi și caut un șiretlic
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_ascuns_in_poem_ca_sub_o_lespede_olimpia_berca_1353572084.html [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
se-aude cum strigă surd copiii din flori ai vecinului; pe cealalată parte a străzii, în grădina secătuita de cărăbuși lătra neconvingător câinele; cireșul urzește capcane pentru paianjeni două case mai jos, iar departele lumii crește exponențial cu fiecare tril înăbușit al mierlelor. Toate, iubito, sunt dovezi ale tăcerii. Ah, ce răcoroasă odihnă aici, înăuntru... ce liniște, ce presentiment al somnului fără de tulburare... Citește mai mult O sticlă de vin roșu secpe masă desfrâului proaspăt consumat...prin fereastră se-aude cum
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
hârtia și a recitit-o pe pasaje, rar, meditând adânc la fiecare frază, oftând la fiecare gând și amintire. A recitit-o de încă două ori până să se hotărască să meargă în pat. Era istovită. A adormit greu, plângând înăbușit, făcută covrig pe cearșaf, cu perna strânsă în brațe... Când s-a privit în oglindă după ce s-a trezit, s-a speriat. "Am îmbătrânit! Mi-ai luat zece ani din viață, Fănele. Mi-ai mâncat tinerețea... Te-ai folosit de
ISPITA (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_22_.html [Corola-blog/BlogPost/375316_a_376645]
-
Uneori viață este un murmur- Abia palpita, abia o percepi, abia o trăiești. Alteori e ca o muzică- O asculți uimit, o pătrunzi, o fredonezi cu interes. De cele mai multe ori e ca un scâncet, ca o strigare, ca un țipat înăbușit, ca o durere- Si suspini. Vine și timpul, mai rar, când viața e feerie, e spectacol, e lumină, e bucurie- Atunci vrei să o împărtășești cu toți. Apoi sosește momentul când viața se stinge, Când nu mai are putere, glas
UNEORI VIATA E de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1432408701.html [Corola-blog/BlogPost/373252_a_374581]
-
cercetez acel punct luminos pe hârtia acului de ceasornic am trecut pe lângă tine femeie singura cale de a rămâne am plătit pentru asta tu nu râzi citești înainte.” Poem cu simțul răspunderii „m-am rătăcit în codrul urban o lamentație înăbușită e halta asta care arde într-o sclipitoare viteză a nemișcării ațipit este gestul tău voluptos de zilele trecute dar poți să te joci de-a mușcătura lămâii ca să-i lași fără continuitate pe ceilalți cu propriul gât înjugat la
POESIS-IOAN DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 940 din 28 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poesis_ioan_dragos_al_florin_tene_1375005606.html [Corola-blog/BlogPost/365145_a_366474]
-
minte: deranjăm doar pentru că suntem prezenți. Și să nu ne oprim aici: mai trebuie să recunoaștem că și ei ne deranjează pe noi? Gând înfiorător: Căci nu suntem mai buni ca ceilalți, tot în aceeași oală ne aflăm și fierbem înăbușit. (4) Introducerea răului în lume, ca principiu activ, este un act de creație, analog actului divin. Satana îl ispitea pe Adam șoptindu-i: “Veți fi ca Dumnezeu”. Grăind astfel satana nu a mințit pe de-a întregul: făptura timp de
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A LUI NICOLAE STEINHARDT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 by http://confluente.ro/O_scurta_incursiune_in_gandirea_crestina_a_lui_nicolae_steinhardt.html [Corola-blog/BlogPost/349628_a_350957]
-
considere stăpân peste celălalt! Să ridicăm un zid de înțelegere exactă la ce se ascunde în violența domestică. De protecțe pentru victime, flori nefericite, cărora li s-au smuls petalele de dragoste, care au rănile cusute cu sânge și țipete înăbușite. În draga mea Spanie bărbații se plâng. Aproape totdeauna legea dă dreptate numai femeilor! De ce se uită că unii îți doresc cu adevărat să fie tați? O mamă bătută de fiu regretă că l-a născut. Se întreabă dacă și
DESPRE O CARTE... de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_desp_constantin_t_ciubotaru_1386714091.html [Corola-blog/BlogPost/354950_a_356279]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > ÎN ABIS Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului Gânduri, dureri înăbușite, speranțe zădărnicite Clocotesc în străfunduri întunecoase Și erup în cuvinte fierbinți, Dureroase, ce rânesc. Îmi dezbrac straiele sufletului și rămân goală în fața ta, Nicio urmă de pudoare, Doar sinceritate pură Și sfâșietoare tristețe, A lucrurilor neîntâmplate Și imposibil de controlat
IN ABIS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1433084823.html [Corola-blog/BlogPost/373253_a_374582]
-
precizeze Mira - trei generații: Costin și Aura, părinții Mirei; Mira cu bărbatu-său și Renée - în aceeași casă, de fapt, un apartament cu cinci camere. N-ajunsese bine la ușă, că se-mpiedică de Renée făcută ghem lângă perete, plângând înăbușit. Mira o luase binișor ducând-o în birou. Închisese ușa, cu inima gata să-i spargă pieptul, așteptând ca fata să se liniștească și să audă motivul deznădăjduitelor șiruri de lacrimi. Ceea ce aflase o paralizase, parcă! Rămăsese fără grai... Durase
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1452412549.html [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]