3,037 matches
-
șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pe Cioran, își aleg alte ținte! Simona Cioculescu ne-a prilejuit astfel o substanțială întîlnire cu un trecut prezent care e și un prezent trecut, în măsură a ne confrunta atît cu idealurile, cît și cu neajunsurile vieții marilor noștri înaintași, într-un curs neîntrerupt, ajungînd pînă la noi, al lucrurilor, căruia de la o vreme nu putem a nu-i simți gustul solemn de fatalitate.
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de așa oameni fără conștiința, Marin Voican-Ghioriu). Foarte puțini știu că Zavaidoc s-a aflat în 1919 alături de soldații romani care au ocupat Budapesta, legând cu nojițele eroismului opinca românească
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dădeau autografe adăugînd Ťcu mînať ceea ce fusese schimbat la cenzură... Criteriile cenzurii nu mai erau acum foarte clare - cum nu mai erau foarte clare nici ideile celor aflați la putere. Aceștia se declarau comuniști, dar susțineau o ideologie naționalistă". Producțiile înaintașilor, frecvent incomode, nu puteau fi înlăturate pur și simplu, nu din prețuire față de importanța lor, ci pentru a urma o "prețioasă indicație" a lui Lenin care i-a condamnat pe proletcultiștii nihiliști în raport cu trecutul, în frunte cu A. A. Bogdanov
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
se declară... „100% latino-american“. Amintirile sale, împărtășite cu o zgârcenie neașteptată, țin de anii 70, „când toată America Latină fierbea din cauza amestecului Statelor Unite ale Americii“, iar loviturile de stat se... serveau la micul dejun. Familia Reza și cea a mamei lui Germán, cu înaintași refugiați din motive politice, nu erau chiar străine de instalarea unor guverne atât de efemere, încât munca istoricilor devenise o probă de viteză. Dar Germán Adolfo Cesar n-a prea simțit direct efectele acestui vulcan politic, în orice caz nu
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
ocupații a creatorilor transilvani, pedepsiți de Dumnezeu să-i învețe mereu pe alții cum să treacă sfioși prin această lume. Mircea Muthu face - ceremonios - o pledoarie pentru echilibru (cumpătare) în viața recreată prin literatură și ne convinge, pe urmele atâtor înaintași, că „transilvanii sunt esența românismului”. Este un exemplu de analiză din care reiese cum o regiune istorică nu se contrapune patriei întregi, așa cum și specificul național nu face decât să dea sens universalității. În ipostaza sa permanentă de profesor, Mircea
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
admirabilă călăuză pentru următorii lui Hristos. Cunoaștem faptul că fiii trăiesc din moștenirea părinților, la care adaugă apoi agoniseli din munca lor proprie. Asta este legea și în latura religioasă. În cele duhovnicești noi suntem beneficiarii unor comori dobândite de la înaintași: Biblia, tradiția, viețile sfinților. Preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l Persoanele care au beneficiat de alocație suplimentară și au drepturi neridicate în ultimele 36 de luni sunt invitate să se prezinte până la data de 1. 02. 2004 la sediul Serviciului
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
Timișoara, Arsenie Aradean, Ioan Grumuș, Păuna Löw, Anghel Ivan, Ștefan Balaș, Ioan Danciu - care doresc să ofere orașului o sărbătoare-cadou. Iar pentru asta s-au gândit la toate, de la elevii timișoreni care vor vizita în mod organizat expoziția, la marii înaintași, la invitați de prestigiu din țară și străinătate. Cu sprijinul „Poștei Române“ și al C.J.T. s-au editat 10 cărți poștale semiilustrate dedicate centenarului (primele reviste filatelice din Timișoara, foștii președinți ai asociației, simpozionul); de asemenea, se va bate o
Agenda2003-39-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281520_a_282849]
-
A.S. A. -, care a avut drept obiectiv recuperarea decalajului dintre S.U.A. și U.R.S.S. în privința explorării și cercetării spațiului cosmic. Joi, 2 octombrie CIPRIAN PORUMBESCU În urmă cu 150 de ani s-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu. Este considerat un înaintaș de seamă al muzicii românești. A rămas în istoria acesteia cu lucrări instrumentale (celebra „Baladă“ pentru vioară și pian), primele operete autohtone („Crai-nou“, „Candidatul Linte“) și lucrări corale („Cântece de primăvară“, „Serenadă“, „Trei culori“). A decedat în 1883. calendar multiconfesional
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
femeie «Miss România» va participa la Paris, la concursul de selecție pentru Europa“. (Temesvári Hírlap din 29 decembrie 1928). 50 ani „Ieri după amiază a avut loc în sala Operei de Stat, comemorarea a 50 de ani de la moartea marelui înaintaș al muzicii românești, Gavril Muzicescu“. (Drapelul Roșu din 30 decembrie 1953). „În minunatul orășel al copiilor. În după amiaza zilei de azi va avea loc, în Parcul Pionierilor, deschiderea festivă a «Orășelului Copiilor». În acest orășel, copiii din Timișoara vor
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
dar nu înainte de a-i transmite nepotului său, Walter, câte ceva din talentul și priceperea sa. În amintirea celebrului său bunic, Walter Droll a deschis la Făget, după Revoluție, în 1997, salonul de frizerie și coafură „Droll-Wald“, unde se fălește cu înaintașii săi. Marele necaz este că nici fiica și nici fiul său nu au fost atrași de această meserie. Pentru a demonstra cele afirmate, Walter Droll ne-a trimis la redacție câteva fotografii grăitoare, dar și un Certificat comunal (în original
Agenda2004-9-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282117_a_283446]
-
prezentat la începutul secolului al XX-lea în „Ghidul excursiilor“ din Transilvania ca una dintre cele mai mari cavități subterane din Europa. În 1921, o echipă a Institutului de speologie din Cluj condusă de savantul Emil Racoviță a completat observațiile înaintașilor, Peștera Meziad ajungând un reper științific în domeniu și un loc predilect de popas pentru turiști. Galeriile peșterii sunt dispuse pe trei nivele și totalizează aproape 3,5 km. Renumitele podoabe ale peșterii sunt reprezentate de mulțimea stalactitelor care atârnă
Agenda2004-12-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282217_a_283546]
-
la Alba Iulia, încredințându-l, de asemenea, fratelui său, Nicolae Băilă, să-l recite celor prezenți. Imnul este mândria celor care l-au păstrat pentru posteritate. Îl oferim acum cititorilor, spre a surprinde atmosfera uluitoare care i-a animat pe înaintașii noștri, acum 85 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din patru unghiuri, fruntea ți-o ridică sus / Căci din somnul cel de moarte înviat-ai ca Iisus! Lanțul sclavului de veacuri azi îl scuturi la pământ, / Iar
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
sărbătoare a Neamului Românesc. Fie ca întâiul praznic liber al Zilei de 1 Decembrie ca zi națională a Românilor să ne unească pe veci inimile, simțirile și gândurile în Alba cetate a Iuliei așa cum, la 1 Decembrie 1918, marii noștri înaintași au voit și au făptuit Unirea cea Veșnică!“ Din 1990, în fiecare an Alba Iulia adună în jurul Catedralei Neamului, în fața Sălii Unirii, la statuia lui Mihai Viteazul - întâiul întregitor sute de mii de români, care simt că în Cetatea Unirii
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
omului lui Dumnezeu, așa se trezesc din nepăsare, din amorțeală sufletească și din gheața necredinței inimile noastre când le punem în legătură cu sfinții Bisericii, cum a fost și Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de mir. O privire a credinței acestui mare înaintaș al nostru, priveliștea virtuților lui, rugăciunea adresată lui, iar mai cu seamă vederea sfârșitului vieții lui, mucenicia sa, au darul să ne învie la o viață nouă, să ne dea un curaj neînfricat, să ne îndemne la împlinirea datoriilor noastre
Agenda2004-43-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283005_a_284334]
-
că le va distruge mitul lor de vârcolaci: „duceți-vă-nvârtindu-vă, roindu-vă / pe toate-ncrețiturile Genunii, desigur, / nu în preajma Daciei mele de Lună-Plină: / nu-mi amenințați lumina-Patrie, / că mă-nfurii / și vă fac mitul țăndări...!“ (Rostește-te, vârcolac...!). Rescriindu-i, metapoetic, pe înaintași, poetul cosmicizează sonurile vocalice într-un fermecător joc rimic-silabic: „Ieși-va-mai dintre stele, / să mai mângâie acele / sfinte pântece de-ulcele, / sfinte cântece de-ulcele / smălțuite, filomele, / mâna mea - cea scris poeme / cu vocale-arzând în steme, / mâna mea ce-a scris
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Rășcanu (student al Facultății de Științe Economice), cotat în ultimii doi ani drept cel mai bun rugbyst al țării, precum și treisferturile Suciu, Peter (cu o bună experiență internațională), Szasz, Cîndea, mijlocașii Ghețu (o «uvertură» de primă mână), Ceauș și Iacob, înaintașii Ene, Ionică, Nedelcu, Vlad și mai ales talonerul Popovici, oricând apt de a îmbrăca tricoul naționalei. Iată, așadar, clădită la Timișoara o adevărată echipă de rugby, solidă și echilibrată pe ambele compartimente, căreia i se adaugă în plus un fundaș
Agenda2004-25-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282543_a_283872]
-
Rotariu și Vasile Iordache au la dispoziție următorul lot de fotbaliști: portari - Popa, Grigore și Zimmermann; fundași - Dumitru, Rusu, Cânu, Olah, Aldana, Șoltuz, Bătrânu, Angheluță, Voicu, Bălace și Poenaru; mijlocași - Balauru, Caramarin, Constantinescu, Velcea, Naidin, Paleacu, Stancu, Ciobanu și Coman; înaintași - Mansour, Silvășan, Oprea, Băd și Axente. După ce Caramarin, Coman, Paleacu, Naidin, Dumitru, Popa și Balauru au devenit componenți ai lotului echipei Poli înainte de prezentarea noilor antrenori și jucători, la sfârșitul săptămânii trecute au mai fost legitimați doi fotbaliști. Este vorba
Agenda2005-05-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/283344_a_284673]
-
o nouă școală de muzică la Lugoj, care își va începe activitatea la 15 septembrie. J. Alice predă vioară, iar J. Bela pian“. (Temesvári Hírlap din 10 septembrie 1929). 50 ani „Comuna Bujorul Bănățean va purta numele lui Traian Vuia - înaintaș de frunte al aviației românești. Comuna Bujorul Bănățean din raionul Făget, locul de naștere al lui Traian Vuia, unul dintre pionierii aviației, se va numi, începând de astăzi, comuna Traian Vuia“. (Drapelul Roșu din 5 septembrie 1954). „Cu prilejul împlinirii
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
la Alba Iulia, încredințându-l, de asemenea, fratelui său, Nicolae Băilă, să-l recite celor prezenți. Imnul este mândria celor care l-au păstrat pentru posteritate. Îl oferim acum cititorilor, spre a surprinde atmosfera uluitoare care i-a animat pe înaintașii noștri, acum 86 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din patru unghiuri, fruntea ți-o ridică sus / Căci din somnul cel de moarte înviat-ai ca Iisus! Lanțul sclavului de veacuri azi îl scuturi la pământ, / Iar
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
sărbătoare a Neamului Românesc. Fie ca întâiul praznic liber al Zilei de 1 Decembrie ca zi națională a românilor să ne unească pe veci inimile, simțirile și gândurile în Alba cetate a Iuliei așa cum, la 1 Decembrie 1918, marii noștri înaintași au voit și au făptuit Unirea cea Veșnică!“ Din 1990, în fiecare an Alba Iulia adună în jurul Catedralei Neamului, în fața Sălii Unirii, la statuia lui Mihai Viteazul - întâiul întregitor - sute de mii de români, care simt că în Cetatea Unirii
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
fost însemnate de Ion Pillat cu dragoste și respect, pe hârtii - azi îngălbenite - si strânse între vechi coperți, în intimitatea și singurătatea bibliotecii sale. Sunt nenumărate proecte de antologii din întreaga literatura română și universală, sistem de prețuire a operelor înaintașilor și contemporanilor săi care-l va duce la cunoașterea geniului individual, reflectat în operele poeților respectivi și care se vor ordona firesc într-o ordine istorică și culturală.Toate proectele de antologii și listele cu poeții selectați au fost publicate
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
inspirat poemul Bătrânii (1918-1922). Privitor la perioada contemporană Ion Pillat trece în revistă poeții care puteau fi adunați într-o Antologie a Poeziei Române de la moartea lui Eminescu până azi (1889-1939) și pe care o împarte în trei volume: I Înaintașii; ÎI Poeții cuprinși în Antologia poeților de azi (1928), adăugita; și III Generația nouă. Propune apoi o altă clasificare a poeților în Antologia poeților români din secolul al XX-lea, 1900-1940, înscriindu-i pe fiecare curentelor literare pe care le
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
când foarte frecvent autorii sunt împovărați cu intenții care nu le aparțin, dintr-o irepresibila tentație, a comentatorilor înșiși, de a fi mai autori decât autorul, o doză de modestie, una de metodă și o alta de limpezime în genul înaintașilor ar reprezenta, cred, o alternativă înviorătoare. Iată, de pildă, o posibilă prima notița după un curs pe care, să presupunem, l-ar organiza neoplatonistul Ammonius: "Drept început al cercetării noastre trebuie să figureze indicarea celor cinci puncte de vedere ce
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
valorilor spiritului, "întotdeauna negative", întrucît au negat anume idei și convenții de expresie, spre a-și propune viziunea proprie. Creația este astfel interpretată printr-o prisma dialectica. Lupta reprezintă mijlocul de afirmare a originalității, de impunere a personalității, pe ruinele înaintașilor. E foarte probabil să existe aci un reflex al teoriei "personalismului energetic", cu caracter dinamic, "activist", a lui Rădulescu-Motru. Polemicii mărunte, izvorîte din rațiuni colectiviste, i se opunea militantismul înalt al individului genialoid, care, prin negație, își asigură procesul de
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]