3,048 matches
-
din însușirile lui (Sf. Nicolae), el continuă activitatea lui Poseidon, a lui Neptun și Hermes... Domeniul lui cel mai important este apa. El a pus capăt potopului". Din toate acestea se poate înțelege vechimea sa și rolul jucat în istoria înaintașilor de la începutul lumii până azi. Alături de Moș Nicolae în data de 6 dec. se sărbătorește arhiepiscopul cetății Mira, Sfântul Ierarh Nicolae, care a trăit în sec. IV dHr. În 1574 un călugăr din Spania descifra pe Columna lui Traian imaginea
TRADIŢIA DIN MOŞI-STRĂMOŞI de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_traditia_din_camelia_tripon_1386758571.html [Corola-blog/BlogPost/347872_a_349201]
-
lume", ediție bilingva româno-spaniolă, coord. Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2015 "Românii sunt deștepți, elevați și talentați", coord. Ligya Diaconescu, Editura Olimpias, Galați, 2015 "Simbioze lirice", vol,.11, Antologie de poezie, coord.Rodica Elenă Lupu, Editura Anamarol, București, 2014 "Cinstire înaintașilor", Antologie de poezie, coord. Maria Filipoiu, Editura Dandes Press, Drobeta-Turnu-Severin, 2015 "Atitudini", antologia de poezie a Cenaclului "Atitudini" al Casei de Cultură "I.L. Caragiale" a municipiului Ploiești, coordonată de acad. Eugen Simion, Editura Prahova, Ploiești, 2015 "Universul Științelor", Editura Pim
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_Trifan.html [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
de corp de armată (cu 3 stele), senator, consilier apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă ... Citește mai mult Dr. Ioan Tapeș„În umbra marelui Hidalgo, condiția de a fi, din întâmplările unui
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
de corp de armată (cu 3 stele), senator, consilier apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă ... II. VIOREL ROMAN - NOUA SFÂNTĂ ALIANȚĂ!?, de Viorel Roman, publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
caii înfocați ai amorului tău propriu, am demolat munții și am strivit fără milă pădurile tale verzi, la poalele cărora curg acum izvoare cu apă de sânge. Eu, nesocotitul, am scos din pământul reavăn, cu aromă de țarină pustie, osemintele înaintașilor și le-am profanat gloria, fără să mă gândesc că mi-am profanat părinții, frații, surorile, bunicii și că mi-am convertit sufletul într-o neagră cerneală, cu care nici măcar nu mai pot scrie. M-am uitat peste umăr, în
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_randuri_din_scrisoarea_catre_tine_la_multi_ani_maicuta_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
ochii sufletului și ai minții, chipul atât de frumos al Maicii mele Preasfinte: România? De ce toate aceste gânduri rele îmi întunecă mintea, îmi ucid setea de cunoaștere, îmi distrug valoarea? Și apoi, de ce Român, din sublimul substantiv comun, transformat de înaintașii noștri în temutul apărător al creștinătății, ROMÂN printre neamurile pământului, a devenit acum - în ochii noștri și ai lumii întregi, un banal adjectiv? Cine îmi dă dreptul să hulesc fără scrupule, numele părinților mei, numele mamei mele, România? Trezit din
LA MULŢI ANI, MĂICUŢĂ ROMÂNIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_randuri_din_scrisoarea_catre_tine_la_multi_ani_maicuta_romanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355164_a_356493]
-
de vârstă, să ia viața de la capăt. Și au reușit în încercarea lor. Unii sunt chiar străluciți. Dar niciodată nu au uitat de locurile natale în care s-au născut și de ospitalitatea proverbială pe care au moștenit-o de la înaintașii lor. Ospeția românilor de pretutindeni se manifestă în diverse feluri. Voi începe cronologic prin a prezenta pe câțiva dintre concetățenii noștri pe care i-am cunoscut în această vară, sau pe care i-am reîntâlnit. Bucuria revederii a fost imensă
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/muguras_maria_petrescu_1440035715.html [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
a unirii neamului românesc, iar pe politician îl îndeamnă la luarea de măsuri și legi mai drepte, cu o orientare mai puternică spre valorile democratice ale Occidentului. Valeriu Dulgheru, prin scrisul academic, bine argumentat, (inspirat și din istoria și pildele înaintașilor), prin atenția mărită la tot ce mișcă în politica moldovenească, atrage atenția și-l responsabilizează chiar și pe cititor, fără să-i lase prea multe șanse de critică. Lucrarea este împărțită în 4 capitole. Primul capitol, Basarabie încotro? începe cu
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
unui guvern proeuropean, care s-ar putea transforma într-un guvern al salvării naționale”. Capitolul al II-lea, “Din istoria zbuciumată a Neamului”, cuprinde un ciclu de frumoase și interesante lecții de istorie, cu surprinderea unor acte de vitejie ale înaintașilor, modele de atitudine pentru actualii conducători ai Moldovei, dar și cu dovezi istorice clare care justifică afinitatea pro-europeană a basarabenilor, dar mai ales dorința de reincludere a Basarabiei în fruntariile României de azi. Sub genericul “ Să eliminăm s(c)lavul
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
Domnilor Colegi, Onorați Ascultători, Ales într’un loc nou creat și dorind totuși să mă conformez uzului academic de-a elogia pe un înaintaș, mă văd silit să mă prezint cu unul de-afară, cu strămoșul meu și al unora dintre d-voastră, într’un sens mai larg strămoșul tuturor: țăranul român... Mă simt destul de jenat că viu în fața d-voastră să laud tocmai
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
și-mi dau seama că fapta aceasta nu e prea abilă. Când vorbești despre un om mare sau despre reprezentantul unei clase puternice, ai certitudinea că orice vei spune, nu va părea nimănui prea mult, și nici o laudă prea exagerată. Înaintașul, cu care îndrăsnesc eu să mă înfățișez, e sărac și slab. Așa a fost totdeauna și așa va fi, probabil, totdeauna. Munca și suferințele lui hrănesc și îmbogățesc pe asupritorii lui. El e destinat să rămână veșnic gol. Lauda aceasta
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
chinuri și umilinți pe care numai țăranul o putea îndura. Cu cât se înmulțeau suferințele și treceau vremurile, țăranul român s’a îndărătnicit în răbdare. Dragostea lui de pământ s’a învârtoșat. Țarina se amesteca necontenit cu cenușa și oasele înaintașilor, iar văzduhul se umplea cu umbrele și sufletele lor până în tării. Nimeni nu-lmai putea clinti din loc, nicio putere și nicio schingiuire... Rezultatul? România actuală cu Dacia de odinioară sunt congruente nu numai în privința configurației geografice, dar și a configurației
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
foarte impresionat de liniștea și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliul Firmilian Marin și alți mari înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Olteniei!... Am mai remarcat că lumea conștientizează faptul că nu poate fi elaborată istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Nestor Vornicescu, aducându-mi ca argument la cele afirmate, ecourile pozitive
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
un far care încă mai luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo deși probabil, sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
nouă... De aceea, articolul acesta vreau să fie doar o mică, umilă și smerită contribuție, ca un sincer omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Profesor Aurel Jivi, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor Aurel Jivi - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești, contemporane, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
desăvârșire, precum am spus, pentru că nu în acestea se găsește perfecțiunea, ci cu acestea doar se dobândește.” Scara Raiului reprezintă în sine o sinteză a ceea ce a avut monahismul răsăritean mai bun și mai înalt, o sinteză în care moștenirea înaintașilor și originalitatea autorului sunt elemente structurale și de geneză. Secolul al VI-lea nu a fost propice spiritualității contemplative. Reacția antiorigenistă, cu consecința condamnării lui Evagrie, a condus la discreditarea generală a Misticii și, de aceea, odată cu Sfântul Varsanufie și
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și unu de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Benedict Ghiuș - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
a născut din iubire mi-au spus născătorii mei, însă nu mi-a fost de ajuns. Atunci am privit către pietre, dar ele mi-au spus că nu sunt decât un pumn de țărână, praf și pulbere strânsă de picioarele înaintașilor mei. Am întrebat cerul, iar văzduhul mi-a spus că nu-s decât suflare de vânt peste imensitatea lumii. În nopțile reci am mers către ploi să le-întreb de, poate, cumva, am fi surori. Iar ele mi-au spus
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1487776013.html [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
vrea mai multe de la el, dar nu-i permite Legea să acționeze iar „să se ia în gură” cu nesimțiți precum a făcut Băse nu-i stă în caracter. Pas cu pas însă cucerește redută după redută cum au făcut înaintașii săi similari în războiul de independență. Nici măcar un bebeluș nu poate fi creat înainte de timpul necesar pregătirii sale în marsupiul matern. Să-l lăsăm pe Mutu să se pregătească pentru lupta finală disciplinând partidul de proveniență care nu prea este
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438013882.html [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
să supraviețuiască, în ciuda vânzărilor din ce în ce mai maci, grație dorinței acestor oameni de a le duce mai departe pentru a păstra tradiția familiei, a unei regiuni sau a neamului românesc și pentru a-și câștiga existența în mod creativ și onest, asemenea înaintașilor lor. Nu numai ocupațiile, ci și arte specifice localității și chiar zonei sunt prezente la Festivalul de la Ciocănești: pictură, muzică de toate tipurile și pentru toate vârstele: simfonică, ușoară, populară, folk interpretată de artiști din toată Bucovina, din Ardeal, din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
în care viața, creația și frumusețea se plămădesc și se transmit de veacuri într-o competiție a desăvârșirii și a supraviețuirii, au reușit să ne încânte privirea și auzul, să ne armonizeze cu noi înșine, cu cei din jur, cu înaintașii, cu soarele, cu codrii și cu munții. Iubitorii de sporturi nu au fost nici ei uitați și au putut participa la rafting pe Bistrița Aurie, tiroliană, snow-tubing, alpinism. Pentru recompensarea și stimularea calității în diverse sectoare de activitate au fost
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și parohiale - din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această întâlnire și sărbătoare, sau datorită acestora, ne vom aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri
ELOGIOASĂ VORBIRE ŞI EVOCARE DESPRE BISERICA ŞI COMUNITATEA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN LOCALITATEA TRIA, COMUNA DERNA, JUDEŢUL BIHOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Elogioasa_vorbire_si_evocare_despre_bi_stelian_gombos_1344418890.html [Corola-blog/BlogPost/340860_a_342189]
-
pulsul/ în special sentimentele în ținută obligatorie”. Sigur, prin aceste sentimente ale omului, trecerea prin viață nu este ușoară, totul depinde de noi cum vrem să o trăim. De aceea în „poetul cromozomilor” autorul își exprimă optimismul și speranța că înaintașii noștri ne-au transmis gene bune și vom învinge prezentul prin iubire de țară și patriotism: „ (...) pentru că eu sunt poetul tuturor cromozomilor/îmi sprijin existența pe genele de profund optimism/ cred doar în ideile purtătoare de gânduri frumoase/ așa cum strămoșul
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1476536494.html [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]