4,240 matches
-
a românilor și a grecilor plecați din România (unele articole apăreau în limba greacă). Norocul publicației a fost diplomatul Radu Scarlat Arion, ultimul ambasador al României antecomuniste la Atena și care, rechemat de la post la București, a refuzat să se înapoieze, alegînd calea exilului. El, acest domn Arion, a preluat veghea secțiunii române a Vocei libertății, conferindu-i audiență și chiar strălucire. Repede, exilul românesc a auzit de acea publicație ateniana și spre ea au început să aflueze condeie autorizate și
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
totul despre tine, îmi strânse ea mâna, ca să mă liniștească. O să ne fie bine, ai să vezi. Și eu trăiesc cum îmi spune inima”. Autorul continuă, cumva sacerdotal: „După acele cuvinte, m-am simțit aproape ca Iov, căruia Dumnezeu îi înapoiase toate avuțiile”. El nu mai interpreztează în consensul biblic, ci extrage de acolo, răstoarnă amintirea lecturilor ca un pilot ce se instalează confortabil în scaunul de carlingă și dă zbor avionului spre filosofare: „Încă nu aflasem că repetiții ale povestirii
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
emoție. Era aceasta o trăsătură a asprului, aproape ascetului Nicolae Cristea, încălecată de patima luptelor politice, cînd condeiul era mai destins și mai liber să se confeseze. A fost la înmormîntarea fiului său, ca un fel de concediu, s-a înapoiat să-și execute osînda. Mai puțin succint este cu însemnarea din 18/ mai 1895 despre convorbirea cu Vasile Mangra pentru fortificarea Tribunei. Firește că la 12 iunie, e jignit cînd i se aduce la cunoștință că Bogdan-Duică i-ar fi
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
Sînt ticălosul peste care/ Dacă se lasă-o întristare/ De toți se crede prigonit/ Dar, Doamne nu m-ai părăsit/ Sînt un om că orice om - iertare"(Psalmi moderni). Un temperament modern, contradictoriu, ce se cuvine judecat cu subtilitate, si înapoiă cărei măști crispate de orgoliu distingi cîteodată și aerul vremii, prezent și în ironia acidă a lui Arghezi... Frază lui Macedonski sprijină în literatura începutului nostru de secol rafinamentul expresiei, cadența culta a ideii și imaginilor. E aici un punct
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
se află în București și-l invită seară la ea acasă. Amorul s-a reînchegat, după textul exaltatei scrisori din 23 decembrie 1881, în care îi amintea de domnul lipsit de cavalerism (era vorba de Caragiale), care refuză să-i înapoieze scrisorile. Ciudată, într-adevăr, aceasta Veronica, trecînd usuratec de la un barbat la altul, apelînd la unul să depună diligente pentru a recapătă corespondență ei de la celălalt. ("Dl. în chestiune (e vorba de Caragiale, n.m.) poate să zică orice-i va
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
el, poetul, și ori vine ea la București, ori el la Iași. Eminescu îi răspunde la 28 decembrie 1881, anuntînd-o că a avut o altercație, în societate, cu Caragiale și că dacă, la o revenire a Veronicăi, nu-i va înapoiă corespondență, atunci îi va cere satisfacție, semn sigur că poetul știa de episodul sentimental cu viitorul dramaturg și acum îi ținea ei partea. Dar drojdia amărăciunii i-a rămas în suflet. Cîteva scrisori succesive i-a trimis totuși, la începutul
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
ne-a fost dat să fim ori să avem. Ne închipuim cum ar fi fost, dacă n-ar fi fost... * Vorbea despre scriitori că despre niște frați mai mari plecați de mult în străină țațe și care trebuiau să se înapoieze o dată si-odată , avînd, sigur, alte înfățișări, cu toții, nu numai de trecerea timpului, dar și din pricina a ceea ce le fusese dat să vadă acolo. Ar fi fost prin urmare alții. Cu totul alții. De nerecunoscut. Încarcați de idei sau de
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
sau, pleacă la Viena unde ocupă o parte a clădirii Ministerului de Război, adunînd ostașii români reîntorși de pe front, care, chiar la cererea autorităților, au preluat, pentru cîteva zile, apărarea capitalei fostului imperiu. În fruntea armatei românești disciplinate, s-a înapoiat la Arad, declarînd ministrului maghiar trimis, aici, pentru tratative, că solicită ăruperea completă de Ungaria". Și-a menținut atitudinea și la o nouă rundă de tratative cu guvernul maghiar și, de aici, la decizia din 1 decembrie 1918 la Albă
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
nostru a notat despre toate articolașele ciracilor săi tineri plasate în diferite gazete. Al doilea moment esențial al acestui al treilea volum din jurnalul "Sburătorului" este episodul românului Bizu. În iulie 1932 pleacă în obișnuită să vacanță la Fălticeni. Se înapoiază la 1 septembrie 1932, în care vreme, muncind enorm (uneori cîte 14 ore pe zi) aduce cu sine manuscrisul românului autobiografic Bizu (refăcut de trei ori). Întîmpină din nou mari dificultăți în găsirea unui editor, aflat la 26 septembrie, în
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
țin Moșii de Vară sau de Rusalii - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor dar și prilej de veselie; se crede că sufletele morților / moșilor, după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Legat de Rusalii este și faimosul joc al Călușarilor (executat de cete de flăcăi), dans ritual originar din săritul peste foc pentru a scăpa de iele - zâne rele. Membrii Bisericii sunt credincioșii împreună cu
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
biserica a consacrat-o Moșiilor de vară - cu târguri unde oamenii găsesc cele necesare pomenilor, dar și prilej de veselie. Se crede că sufletele morților (moșilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paștilor), se preumbla printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul RUSALIILOR. De RUSALII nu este bine să se lucreze, fiind primejdios din cauza osândei grele pe care poți să ți-o atragi. Tot în această zi se face aghezmuirea oholdelor și sfințirea hotarelor. Leacuri pentru
RUSALII sau POGORÂREA SFÂNTULUI DUH. De ce nu este bine să lucrezi de RUSALII. TRADIŢII ŞI OBICEIURI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/25296_a_26621]
-
să funcționeze altfel. O generozitate specifică autoarei, cu care m-am obișnuit din scrierile anterioare. Și, ca să-i urmez exemplul, recomand oricui să citească această carte chiar dacă o împrumută de la un prieten și nu mai are de gând să o înapoieze. Dumnezeu îi va ierta rătăcirea fiindcă, la capătul lecturii, va simți că este mai puțin ignorant. Or, după cum bine se știe, ignoranța este păcat capital! Cu câțiva ani în urmă era absolut imposibil să cred că o voi întâlni pe
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
precis și s-a consemnat în documente, tot ce s-a trimis spre păstrare în Rusia. După victoria Revoluției, bolșevicii nu mai recunosc înțelegerea și confiscă Tezaurul și toate celelalte bunuri care aparțineau României. Ulterior, după instalarea puterii comuniste, au înapoiat o parte din bunurile culturale, mai cunoscută fiind Cloșca cu puii de aur și ceva documente istorice. Mai puțin de 2% din Tezaur a fost returnat României. -Ce a rămas în Rusia? -Lingourile BNR, adică 102 de tone de aur
Planul Brătianu, leul fără Tezaur, salvarea României-date istorice fundamentale la 100 de ani de la Primul Război Mondial by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/21799_a_23124]
-
relațiile cu o țară care i-a fost aliată? -Problema nu se pune financiar, nu e o mare valoare pentru Rusia, ba chiar aș zice că e nesemnificativă, așa cum ați spus, la dimensiunile acestui stat. Problema este politică. Dacă ar înapoia Tezaurul, ar recunoaște că a făcut un rapt. Știm că marile puteri fac astfel de gesturi de forță, dar nu vor recunoaște niciodată. -Cum și-a revenit România? Cum a rezistat leul, fără acoperire în aur? -România își revine foarte
Planul Brătianu, leul fără Tezaur, salvarea României-date istorice fundamentale la 100 de ani de la Primul Război Mondial by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/21799_a_23124]
-
și-a oferit serviciile chiar lui Vîșinski, recomandîndu-se ca vechi ministru și chiar premier. Acesta, și mai cinic decît Argetoianu, i-a recomandat să se întoarcă în țară și va fi întrebuințat. Argetoianu a făcut gafa impardonabilă de a se înapoia în țară unde, după o scurtă aferare cu un grupuscul politic, a căpătat domiciliu obligatoriu și, apoi, a fost întemnițat. Șerban Voinea, în memoriile sale, menționează că Argetoianu i-a mărturisit că se reîntoarce în țară pentru că vrea să moară
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
totuși, pînă la urmă, puterile occidentale vor interveni salvator. Guvernul și-a dat bucuros aprobarea pentru plecarea Regelui și a Reginei mamă la Londra, pentru a participa la căsătoria Prințului Philip (vărul Reginei mamă Elena) cu Prințesa Elisabeta. S-au înapoiat, spre dezamăgirea guvernanților. La 30 decembrie 1947 Groza și Gheorghiu-Dej au cerut imediat audiență la Palat, anunțîndu-l pe Rege că timpul monarhiei s-a încheiat, somîndu-l să-și scrie - la dicteu - abdicarea. Regina mamă a luat din nou, drumul exilului
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
ca reprezentant al familiei regale, la înmormîntarea reginei Alexandra la Londra. Imediat după ceremonia funebră s-a îndreptat spre localitatea unde locuia Lupeasca și, la sfîrșitul lui 1925, a scris de la Milano soției, părinților și guvernului că nu se mai înapoiază în țară. La stăruința premierului Ionel Brătianu, a prințului Barbu Știrbei, a reginei Maria pe lîngă regele Ferdinand, și el iritat, a fost convocat parlamentul (nu înainte ca regele să fi trimis un înalt emisar cu ordinul ca prințul Carol
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
regelui, pleacă la Milano pentru a-l convinge pe Carol să se reîntoarcă în țară. Acesta refuză s-o primească. Apoi evenimentele se precipită. În 1927 mor, succesiv, la distanțe relativ apropiate, regele Ferdinand și Ionel Brătianu. Carol, în loc să se înapoieze, pentru a urca pe tron, la sfîrșitul anului 1927 îi cere Elenei, epistolar, divorțul. Conducătorii țării au fost împotrivă, mai nimeni negîndindu-se la voința părăsitei Elena. De abia în iunie 1928 divorțul se oficializează. Elena avea 30 de ani și
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
dar - din păcate - aceștia nu alcătuiesc încă o masă electorală. Nemulțumiți de hoții cei mari, hoții cei mici ar putea sabota, la rândul lor alegerile - și ar fi o pierdere. Nu numai pentru dl Iliescu... Nemulțumiți că nu li se înapoiază pădurile, țăranii le taie pe ale statului, nemulțumit că i se răpesc codrii, statul îi taie pe ai proprietarilor. Dezgolite, dealurile, colnicele, măgurile o iau, nemulțumite, la vale. Cei păgubiți cer statului case. Și uite așa, nemulțumirile nu se mai
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
fiind ovală, nu rotundă, timpul dîndu-i forma propriei sale a-geometrii, a unei geometrii pe care ochiul omenesc încă nu o percepe; sau, dacă vrem, însăși forma Galaxiei în care noi ne pitim cît un bob de piper... După ce îi înapoiem moneda, autorul Epicii Magna ne citește în ea ca în adîncul unei fîntîni epica banului norocos încăput pe mîna genialului poet născut în Tracia de sus, la nord de Dunăre, dacă nu mă înșel, în punctul numit astăzi Ploiești, nod
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
cei cinci ofițeri. Alți doi au stat în acest timp în curte. Bunicul a sărit din pat, s-a îmbrăcat într-o clipă, și a fugit după ei. Cînd am auzit mașinile demarînd, el era deja în curte. S-a înapoiat după o jumătate de oră. Era palid și abia vorbea. Reușise să vadă unde o duc pe mama. Chiar pe strada noastră, spre Episcopie, era intrarea din spate a securității și a miliției. Pe acolo au intrat mașinile. Reușise să
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
să facă și din piatră seacă, repede, un ziar. Cum Șeicaru era fugar în Occident (știrea despre înfăptuirea actului de la 23 august o auzise - se spunea - pe aeroportul din Roma și, atunci, temător, s-a decis să nu se mai înapoieze), N. Carandino a hotărît să scoată Dreptatea în tipografia Curentului, cu hîrtia acelei cam detestate (de către democrați) gazete. Și, astfel, a pornit pe un drum - nu știa cît de periculos - ca director al Dreptății, organ de presă al Partidului Național
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
cea din urmă carte a lui Cioran, apărută în 1937 (la numai un an după scandalul iscat de Schimbarea la față a României, 1936), adică anul cînd autorul ei se desțărează, plecînd, cu o bursă, în Franța, de unde s-a înapoiat, prin octombrie 1940, în perioada statului național-legionar, cu care simpatiza enorm și părăsind din nou țara prin februarie-martie 1941, după rebeliune, dar cu o însărcinare de consilier cultural pe lîngă guvernul de la Vichy (emisă încă de D. Sturdza, ministrul de
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
mulți răuvoitori și antisemiți, decît prieteni dispuși să priceapă și să ajute". Și pleda pentru izbăvirea prin sionism a evreilor care să-și creeze, după îndemnul cutezător al lui Herzl, un stat al lor. "Evreii, stăruie Galaction, trebuie să se înapoieze la vechiul lor cămin. De atîta timp de cînd au fost aruncați din țara lor, ei călătoresc și trec printre celelalte neamuri, ca niște oi printre mărăcini. Prea multă lînă rămîne în mărăcini! Și dușmanii sînt tot neîmpăcați: nu e
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
exil exterior, din 1987 pînă-n 1989, impus de același "sistem politic demoniac". Iar după evenimentele din decembrie se deschide etapa celui de-al treilea exil, cu caracter voluntar, care, dată fiind putința legală pentru cei din diaspora de-a se înapoia în țară, e perceput, mai mult ori mai puțin ironic, ca o "călătorie inițiatică", un "voiaj metafizic", o "robinsonadă imaginară". Dacă resorturile sociale și morale ale primelor două forme de surghiun sînt, pentru a spune astfel, justificate de o dură
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]