1,625 matches
-
minereasca a primului, sau parșivenia acoperită în sosuri onctuos-democratice a celui de-al doilea? Pentru țară, însă, perspectiva descrisă de sondajul CURS e catastrofală. Neperformanți, debili la orice capitol înafara de cel al lădăroseniei, păguboși cu sistema și fraieri cu încăpățânare, a-i readuce, eventual, la putere pe pedeseristi ar echivala cu a ne șterge definitiv de pe harta marilor jocuri europene. De bunăvoie și nesiliți de nimeni, am confirmă cele mai defavorabile - ca să nu zic denigratoare- judecați la adresa noastră. Uniunea Europeană ar
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
cardinale, din timpurile vechi până la cele moderne scrise sau uneori doar vorbite, pot să ne facă dezvăluiri asupra naturii noastre umane. Era o lucrare monumentală, o încercare de reconstituire spațio-temporală a modului de comunicare dinaintea momentului Turnul Babel, refuzând cu încăpățânare ideea că o limbă umană poată să dispară în neant, căutând prin cenușa eternității acele mici scântei care să aprindă din nou marele foc care încălzea inimile primilor oameni așezați în jurul lui și care comunicau într-o singură manieră. Pasiune
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
atmosfera polit ică f i ind mai mai vorbim de corecturi și tipografie Invenții și Metrologie din țară. destinsă, am putut fi coautor la (cules manual). Desigur ne-a luat Statutul meu era special: eram cartea „Tehnologia Modernă a ani, încăpățânare și... speranță. Dar angajat ș i plăt it de diverse Azotului Legat” pentru care colega am avut succes și versiunea a treia, combinate din țară cărora le mea de an Eugenia Tonca, șef de în engleză, adusă din nou la
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
secrete care nedumeresc și pericole care lovesc pe neașteptate și de care te scapă, paradoxal, nesuferitele boli ale copilăriei. Vă las să citiți în clar acest mic roman de aventuri pe o stradă din Brașov, cu identitatea schimbată, dar cu încăpățânarea de a rezista. Ca și bătrâna casă a bunicilor. Și, firește, rămân de descoperit, în carte, încă multe filosofii ale locuirii, care e mai totdeauna la comun, doar că relațiile din casă și din afara ei, confortul social, să-i spunem
Pereții amintirilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2434_a_3759]
-
Dennett și Alvin Plantinga, doi filosofi de notorietate ai momentului, au luat parte în aula Asociației Filosofice Americane de la Chicago în 2009. Tema dezbaterii a fost gradul de compatibilitate dintre religie și știință, o temă a cărei cicatrice refuză cu încăpățînare să se vindece, de aici pofta belicoasă cu care cei doi își împart înțepături cu aerul că schimbă elogii. De fapt, farmecul litigiului se hrănește din falia căscată între concepția celor doi. Plantinga e un creștin căruia ideea unui univers
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
evoluția speciilor nu e incompatibilă cu viziunea creștină, dar în rest deosebirea se adîncește pe măsură ce fiecare caută să-și nuanțeze opinia. E ca într-un război de tranșee în care stăruința de a-l convinge pe celălalt duce la sporirea încăpățînării vrăjmașului. Ruptura dintre Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
în prezența protagonistului, informează Mediafax. "Am fost surprins când mi s-a propus să fiu transformat într-un personaj de benzi desenate, dar după ce mi-am dat seama că povestea urma să-i motiveze pe copii să-și urmeze cu încăpățânare visele, așa cum am făcut-o eu, am trecut peste toate ezitările, iar acum mă bucur că n-am dat înapoi. A ieșit o carte frumoasă, de care sunt mândru", declară Patzaichin într-un comunicat. "Nu sunt o casă de modă
"Mila 23" - povestea lui Ivan Patzaichin în benzi desenate by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21605_a_22930]
-
61) nu mai șochează deloc. Poetul se plânge în aerul mercantil al vremurilor sale, de lipsa de idealuri (preluarea aptitudinii eminesciene din Epigonii ?!) fixându-se într-o poză a omului egal cu sine. Dar el este, de fapt, "prizonierul" propriei încăpățânări de a nu se schimba. Poezia, în accepțiunea sa, este o evaziune, dar o asemenea escapadă este astăzi practic imposibilă, pentru că totul devine o hologramă, copie după o Matrix și "deșertul (invocat în titlu) poate fi de fapt fertilizat. Există
Resuscitarea romantismului by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/16716_a_18041]
-
încotro, îl vom mai suporta câțiva ani, până când Natura cea milostivă se va îndura de scena politică românească și va decide ceea ce slugarnicii săi subalterni nu pot. Mă întreb pe ce se bazează prestigiul acestui domn cu aparență placidă și încăpățânare de catâr. Dacă până și un armăsar politic precum Varujan Vosganian s-a cabrat elegant pe picioarele dindărăt și a lăsat să-i treacă pe dinainte, șontâc-șontâc, ultima verigă umană care ne mai leagă de Corneliu Coposu, înseamnă că la
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
nimic, spune poporul. Zicala inutilă, din nefericire, nu pentru că în jurul țărăniștilor nu s-ar întinde o sahară deprimantă, ci pentru că ei nu sunt copaci. Nici măcar tufișuri nu sunt. Maximum un fel de iarbă târâtoare, un peisaj buruienos ce caută cu încăpățânare Nordul sinecurelor politice. După ce-au încălecat voinicește toate ministerele-cheie, țărăniștii au intrat într-o dizgrațioasă hibernare, trezindu-se doar când copiii lor de suflet, pediștii, le puneau câte un baton de dinamită sub șezuturi. Dar și atunci, revolta nu
Urna scapă turma by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16762_a_18087]
-
la urmă, n-a fost o simplă similitudine biografică. A fost mult mai mult: un fel de coincidență destinală. Opera i-a omorît pe amîndoi. "Zidul neisprăvit", această metaforă a destinului și vocațiilor românești, s-a dovedit mai tare decît încăpățînarea și fervoarea lor. DSR are deja faima unui dicționar ucigaș. Poate că și-o și merită. El e, probabil, aproape de capăt. După cum tot aproape de capăt trebuie să fie și celălalt dicționar - DESR (Dicționarul Esențial al Literaturii Române) - operă de sinteză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16974_a_18299]
-
dintre făpturi. De ce n-aș recunoaște și n-aș spune? De fericirea aceasta necuprinsă am avut parte și eu - ca și de o anumită liniște, o anumită neîncetată voioșie, o anumită zâmbitoare nepăsare, o anumită semeață nesimțire, o anumită copilăroasă încăpățânare. Doamne, iartă-mă! Iată că mă pornii a-mi face un fel de portret psihologic - tu vois ça d'"ici"! Iartă-mă și tu și nu râde prea tare!" Uneori însă, când este obosit, uită să mai țină sus steagul
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
să întrețină flacăra speranței iubitorilor de teatru, pe micul ecran, deopotrivă producători și telespectatori. Deși eroarea din stagiunea trecută este impardonabilă, să nu uităm totuși că directorul televiziunii este regizor de teatru, iar timpul pierdut este greu recuperabil, cred cu încăpățînare că mai există acei profesioniști în televiziune care mai știu că rolul esențial al celei mai influente verigi a mass-media este acela de formator al gustului public, creator al unui tip de rafinament fundamental pentru o societate civilizată și europeană
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
și reliefurilor din text, sînt preferați, fără tăgadă, cei din urmă. Nu evidențe necontroversate, ci serii argumentative, refigurări, scenarii, ficțiuni și fantezii critice. Interpretarea (se) construiește și (se) deconstruiește sub ochii noștri. Cum interpretările succesive, extrem de diferite, dar învîrtindu-se cu încăpățînare în jurul aceleiași povestiri de Henry James, se așază una peste cealaltă pe măsură ce seminarul avansează, se ajunge la revizuire. Revizuirea văzută prin Henry James ca un Lovinescu-romancier și fără bastonul (elegant) al sincronismului. Curs de "orientare critică", este și un curs
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
termenii generali ai fricii omenești de moarte - găsim prea puțin experiență personală, deși aveam de-a face cu un jurnal. O situație limită prilejuiește considerații asupra destinului. Apare chiar o distincție între destin și biografie - urmele destinului sînt căutate cu încăpățînare. Fiecare amănunt biografic capătă greutate, este suprasaturat de semnificații, accidentalul, gratuitul nu interesează. Imaginarul este dominat de marile locuri comune culturale: Cu un mic efort, mă pot închipui într-o mănăstire abandonată, cu chiliile goale, sau într-o bibliotecă părăsită
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
are ceva din personajul lui Ivasiuc din romanul Vestibul. Nu mușcă Drosofila dintr-un măr, dar are aceleași aere de inocență și nepăsare, de tinerețe ingenuă, iar el, respectiv, aceeași obstinație în munca lui, aceeași seriozitate dedicată care seamănă cu încăpățînarea profesorului de morfologie de a desena celula nervoasă, de a exorciza astfel demonii amorului nepermis. Asta la un prim nivel, pentru că amorul lui Grigorie merge nu înspre eterul problematizărilor secrete, ci înspre o consumare imposibilă. Musculița iubită, Drosy, e închisă
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
la un mod kafkian: "Cutreier trupul unui zeu/ Fără să știu dacă există/ Ori rătăcesc în cuprinsul/ Unui alt stăpîn,/ Pe care nici nu-l bănuiesc măcar/ Și care, ca și celălalt,/ Se crede singur/ Și îi este frică/ De încăpățînarea mea/ De-a merge mai departe/ Și a descoperi astfel -/ Cine știe? -/ Chiar rana de la capătul lumii/ Din care picură încă,/ Necunoscuți unii altora,/ Zei ipotetici" ( Rana de la capătul lumii). Ne aflăm pe un tărîm eretic, în care demonia poetului
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
trapezul civic cade în abisul deziluziilor, asupra cărora specificul liric poate referi cu acuitate. "Corabia cu poeți" e un simbol al împlinirii doar parțiale, adică al neîmplinirii: "Dar ce e nemurirea dacă nu/ Chiar această corabie de piatră,/ Așteptînd cu încăpățînare ceva/ Ce nu se va întîmpla niciodată?" (ibidem). Dizgrația istoriei nu e decît un simptom al dizgrației statutului omenesc. Realizarea idealului aduce un miraj cu efect scurt ("Și eu însămi vedeam/ La lumina mea/ Pînă dincolo de orizont/ O lume mai
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
Mustrat ușor pentru că plătește un tribut unui "material măcar în parte fenomenologic, psihanalist, semiotic", același Toma Pavel e lăudat pentru că "izbutește a da - între J.L.Borges și Hermann Hesse - o răcoroasă și senină senzație de a fi degajat de prejudecăți, încăpățînări, sistematizări virulente, simplisme trufașe ori alte calamități ale gîndirii și ale scrisului". Pentru că: Surîde adesea, se ferește a spune chiar totul, își află plăcerea în relativizări, recunoașteri ale unor ineluctabile zone de mister, în stabilirea unor subtile și manierate relații
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
găsit potrivit - de către un regim care a făcut atâta caz de tineri și tinerețe - ideal pentru a administra una din marile instituții culturale ale României! Dl. Săraru beneficiază, probabil, de "indulgențele papale" pe care Florin Călinescu le acordă cu o încăpățânare, admirabilă în felul ei, "foștilor". Declarând ritos că pe domnia sa nu-l mai interesează ce-a făcut cutare sau cutare demnitar în vremea comunismului, popularul moderator construiește o judecată pe cât de șocantă, pe atât de găunoasă: marea problemă cu acești
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
provincii habsburgice, deja măcinate de luptele naționale - încă mai sînt". Oricum, constelația mărcilor destinate a desemna alteritatea românilor (a țăranilor români) se dovedește, în seria de texte aflate la intersecția jurnalisticii cu ficțiunea, - texte despre care Franzos va repeta cu încăpățînare că ar reflecta cu maximă fidelitate "adevărul",- tot mai stabilă, chiar și acolo unde este strecurată în "narațiune". Ea ajunge să încremenească într-un sistem fix, topologic, de relații între elemente formale și conținutistice: proba cea mai elocventă o constituie
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
nici una care să nu merite încercarea. Totuși, lăsînd la o parte jocul de șah, aproape nimeni nu se obosește să ajungă, fie și numai cu un pion, în spatele gărzii neprietene. Preferate sînt, mai degrabă, acele folies ŕ deux, în care încăpățînării unuia îi răspunde defetismul cronic, "scuturat" de cîte o "contră" bene trovato, al celuilalt. Cartea lui Ion Bogdan Lefter, Despre identitate. Temele postmodernității, recent apărută la Editura Paralela 45 e, în asemenea împrejurări, o analiză de "beligerant". "Războaiele", date din
Id și identitate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11900_a_13225]
-
degrabă de sarcinile casnice și de copiii cu care nu scapă ocazia de a se lăuda. Un Parkinson îl face pe bătrânul Alfred să piardă treptat conexiunea cu realitatea. Enid are acum posibilitatea să-l corijeze, să-i șteargă din încăpățânare, să-l facă, în sfârșit, dependent. Dar mai ales să-și manifeste sentimentele reprimate în cei cinzeci de ani de căsnicie. Poate să fie afectuoasă cu soțul căruia îi mima somnul pentru a se face dorită, poate să-l mângâie
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
templului bolșevismului românesc, decât de el însuși. Situația e atât de grețoasă încât Iliescu a devenit scutierul propriilor slugi! El intuiește că-și va putea păstra neatinse prerogativele numai dacă-și asigură sprijinul unor oameni de aparat cu experiența și încăpățânarea celor menționați. Sunt cu atât mai surprins că actuala putere nu sesizează enorma derută - una structurală, și nu de conjunctură - a pesedeilor și nu încearcă să capitalizeze în folos propriu starea de fapt. Mai mult ca oricând în ultimele două
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
sacoșă cu "substanțe medicamentoase" de transportat la București, contra a "1000 de parai", și îi face un instructaj amănunțit, ca pentru un năuc Spiridon new generation (excelent tînărul Alexandru Papadopol, în amestecul - tipic, poate, unei generații - de inconștiență, superficialitate, inocență, încăpățînare și pragmatism). La drum se adaugă alte două exemplare ale aceleiași generații: un prieten, și el "bazat" (Dragoș Bucur, spirit contrastant, în perpetuă alertă mucalită) și "prietena prietenului", o fată fără fasoane, "Betty din Medgidia" (Ioana Flora, de o feminitate
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]