549 matches
-
partidul ar fi plătit-o scump. În anul 1930, lumea românească, în marea ei majoritate, nutrea o simpatie evidentă pentru cel socotit atunci «Prințul sacrificat de liberali.» Țara îl dorea. El era considerat o victimă a manevrelor lui Brătianu și încarna multe nădejdi. Opinia publică trecea, cu destulă ușurință, peste aventurile lui anterioare. Ba chiar îi apreciau romantismul și cavalerismul dovedit. Țara era pornită contra liberalilor, uzați de o guvernare prelungită și destul de abuzivă, și îmbrățișa cu ostentație pe toți adversarii
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
amenințării pe care o reprezenta regimul Saddam Hussein pentru vecinii săi. Ca democrat Wolfowitz a fost decepționat de politica administrației lui Jimmy Carter și în noiembrie 1980 a primit cu entuziasm victoria in alegeri a lui Ronald Reagan, care a încarnat mai bine, în opinia sa, idealurile democratice. Între anii 1982-1985 Wolfowitz a servit ca asistent al secretarului de stat, însărcinat cu politica în Asia de Est și Pacific. În această calitate a fost activ în organizarea tranziției politice din Filipine
Paul Wolfowitz () [Corola-website/Science/331013_a_332342]
-
formă a lui Hwanin este zeul tărâmului de mijloc, el ocupând domeniul central dintre Cer și Pământ. Dangun, ,Regele de Santal” este zeul pământului Ca și Sansin, el e ,Mijlocul Pământului”, ajungând până la cer Când linia princiară cerească s-a încarnat, ,Muntele Cosmic” s-a format, santalul devenind ,pom sacru”, toate aspectele fundamentale ale experiențelor șamanice subliniate de Mircea Eliade. Conceptul este de asemenea explicat în termenii de "Hwanin zeitate-tată creator al universului, Hwanung "zeitate-învâțător sau ordine a naturii și "Dangun
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
insula tunisiană Djerba, ca și în Oman, sub numele de ibadiți, unde reprezintă jumătate din populație. Șiiții (nume ce vine de la شيعة علي "šī‘at ‘ali" „partidul lui Ali”) urmașii partizanilor lui ’Ali , văr și ginere al profetului Muhammad, care încarnează legitimitatea casei profetului (ar.: أهل البيت"Ahl al-bayt") împotriva celor trei califi (Abu-Bakr, Omar și Osman) care au domnit în locul său și împotriva descendenților acestora. Șiismul duodeciman „cu doisprezece imami” pune accentul pe caracterul mesianic al acestor imami, autorizați să
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
Brahma și Vishnu vorbeau, iar la un moment dat Brahma îi spune lui Vishnu să se închine în fața sa deoarece el este cea mai importantă zeitate deoarece a creat Universul. Acest gest l-a înfuriat pe Shiva care s-a încarnat într-un monstru numit și l-a atacat pe Brahma tăiândui un cap. De aceea Brahma apare iconografic cu patru capete în loc de cinci cum avea inițial, iar Bhairava apare cu un cap al lui Brahma în mână. Se spune că
Bhairava () [Corola-website/Science/329546_a_330875]
-
acești erudiți consideră că a-l trata pe Sf. Ioan Gură de Aur drept „antisemit”, este echivalent cu a folosi o terminologie anacronică, într-un context istoric necuviincios, această opinie părând a juca pe diferența puțin relevantă dintre antisemitismul rasial (încarnat cel mai bine de “limpieza de sangre” spaniolă și “legile rasiale” naziste) și antisemitismul religios tradițional (pe care l-a promovat atât Gură-de-Aur cât și înaintașii și succesorii lui). Deosebirea este următoarea: anti-iudaismul este ură religioasă, în timp ce antisemitismul este rezultatul
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
și temut (ca și alter ego-ul său Adrian Zografi) în Codin, Mihail și Samoilă Petrov, ceea ce în termeni psihanalitici înseamnă "figures paternélles symbolique ambivalents (ressortissant ŕ la fois du disphorique et de l'euphorique)4. Dar simbolul tatălui ideal este încarnat de Romain Rolland și ca model de personalitate și ca scriitor. Lui i se adresa în momentele dificile, de cumpănă, tânărul scriitor (care se născuse într-o limbă nouă), afectuos și plin de respect zeiesc: "Tată!". Scrisorile către acest tată
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
karmică din suflet, în timp ce un neinițiat în tainele ascezei va dori doar să nu acumuleze ("samvara") noi monade de karma prin respectarea codului moral. Deși s-ar putea crede că obiectivul laicilor nu este decât unul temporar, până când acesta se încarnează într-o existență care-i favorizează eliberarea, jainiștii cred că toate eforturile lor religioase (vegetarianismul strict, disciplina mentală, postirea, devoțiunea -"bhakti" sau venerarea -"puja", etc.) nu fac decât să le sporească situația materială. De accea există un puternic contrast între
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
pe care o dă cuvântului “homosexualitate”, ci inclusiv prin absența unor cuvinte precum “homofobie” sau “homofobic”. Absența acestor cuvinte sugerează că autorii, membrii ai Academiei Române și a clasei intelectuale românești sunt sclavii unei gândiri închistate și pline de prejudecăți. Dicționarul încarnează subdezvoltarea gândirii intelectuale românești, care răspândită în societate prin educație, cauzează stigmatizarea persoanelor LGBT de-a lungul întregii vieți, nu numai de către persoanele fizice, ci și de către instituțiile de învățământ. V.I. Crezi in capacitatea artei de-a schimba ceva in
Fragilitatea unor drepturi acordate, care pot fi revocate de majoritate, ne situează într-o democrație a masei și nu a dreptului individului () [Corola-website/Science/296096_a_297425]
-
mai sus care configurează profilul său ca regizor, noul film apare nevertebrat și edulcorat, poate și pentru faptul că din el lipsește orice reflecție a lui Button cu privire la condiția sa. Este imposibil să nu cauți un sens diferenței atunci când o încarnezi atât de pregnant, un sens al lumii din care faci parte care să te includă și aceasta fără a fi un mare filozof. Până și Forest Gump are filozofia sa memorabilă în simplitatea ei de paradox zen: "Life is like
Bătrânețea și tinerețea lui Benjamin Button by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7651_a_8976]
-
de analiză aprofundată a personalității lui Bonaparte și a epocii. Teza lui principală este că destinul lui Napoleon a fost, așa zicând, declanșat de întâlnirea lui cu Revoluția din 1789. Scrie un comentator: „Bonaparte n-a pierdut ocazia de a încarna, încă de la asediul orașului Toulon, gloria militară, substitut și ultimă șansă a unei Republici condamnate pentru crimele sale și uzată de neputința de a dota națiunea cu un regim durabil”. Armata, afirma autorul însuși, înfăptuia astfel visul unei întregi generații
O nouă biografie a lui Napoleon () [Corola-journal/Journalistic/3153_a_4478]
-
nobili din parc, / Altoiți de grădinarul importat din Olanda”. Ideea este invadarea anorganicului de organic, biruirea inanimatului de splendorile naturii vii. O toamnă exuberantă, fabuloasă, „se așterne ca o ultimă aventură / Peste podul ciudat și uriaș al Domnișoarei Inginer”. Domnișoara încarnează mentalitatea pozitivistă, inima ei e „călită la temperatura cuptoarelor înalte”. Resurecția organicului, mai ales în varianta vegetală, e un laitmotiv în poezia lui L. Natura învinge tehnica: „Nu vezi cum / Peste străzile geometrice, peste sulemeneala orașului [...] cresc [...] pădurile, / Imensele păduri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287836_a_289165]
-
-i crească fără tată. Odată cu aceste evenimente postmoderne, apropiate și de succesul marcusian al freudo-marxismului în anii 1960, "toată literatura pare sexistă". (12, p. 72) Lipsiți de "cărți favorite", de "eroi preferați", tot mai incapabili să vorbească despre personajele care încarnează răul, studenții "nu mai au o imagine a sufletului perfect, prin urmare nu mai tânjesc să aibă unul". (12, p. 75) Dimpotrivă, ei se lasă subjugați de noile ritmuri muzicale (pop, rock, manelele sud-estice), de melodii barbare, care conduc sufletul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
separării indivizilor de rolurile lor sociale, a răspunderii morale de particularitatea fiecărui individ ce intră în componența comunității. Dacă în societățile premoderne personajele morale caracteristice se defineau prin virtuți și vicii, în societatea contemporană dominată de individualismul liberal personajele care încarnează acest individualism sunt estetul bogat, managerul birocrat și manipulator, terapeutul-psiholog și alți "experți" chemați să amelioreze dezechilibrele și suferințele spirituale ale oamenilor. Istoriei pe termen "scurt" autorul îi adaugă tradiția filosofică a virtuților din cultura occidentală, rezumată la trei serii
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de la Michelet și Quinet și până la Garibaldi și Gioberti, Ordonanța li se atribuia iezuiților (și poate că ideea venea de la templierul Pascal și de la prietenii săi). Tema devenea populară odată cu Evreul rătăcitor al lui Eugène Sue și cu personajul său Încarnat, domn Rodin, chintesență a complotului iezuit În lume. Dar căutând În opera lui Sue găsiserăm mult mai mult: un text care părea reprodus cuvânt cu cuvânt - dar În avans cu o jumătate de secol - după Protocoale. Era vorba de ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
dincolo de poarta Saint-Jean, o reconstrucție cam Disneyland a unei mai vechi construcții de fortificație engleză de secol XVIII. Seamănă vag cu porțile pe care le-am văzut la Saint-Malo, în Bretagne. Mă chinuie iarăși demonul melancoliei și dorul de Europa, încarnat în acești doi sărmani care continuă să se filmeze unul pe altul cu camera lor ca o cutie neagră sporovăind încontinuu cu o mirare sinceră... Încă o pastilă din ciclul "România în Québec". Chiar lângă poarta Saint-Jean se găsește un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de talie europeană. Și Petru Ursache intuiește că este vorba de o nouă paradigmă culturală, cu atât mai mult, cu cât, în interviul final, Cezar Ivănescu face o mărturie pe linia filosofiei triontice a lui Ștefan Lupașcu: ""după opinia mea, încarnează noua paradigmă a spiritualității europene: o spiritualitate cu adânci rădăcini naționale, plurilingvă și deschisă spre știința luminată de filozofie și religie"" (p. 88). Un capitol special e consacrat raporturilor lui Cezar Ivănescu cu eminescianismul. Astfel, Dumitru Augustin Doman, aparținător al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sunt iubită. 24 octombrie. Birgitta (Trotzig) la mine, cu vulturul de aur indian la gât, frumoasă, frumusețe venind din starea ei de spirit. Printre altele, mi-a povestit că a văzut în metroul din Madrid pe Sfântul Ioan al Crucii, încarnat într-un simplu muncitor, obosit de munca lui grea. Orașul Leningrad își va relua vechiul nume: Sfântul Petersburg, arca Rusiei, creată de țarul genial, sperând s-o ducă pe valurile istoriei direct către portul Europei. Arcă rătăcită în teribile furtuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
șarpele s-a prelins cam prin toate mitologiile. La greci, în statuile lui Esculap reprezenta "știința", "înțelepciunea"; la egipteni, cobra simboliza "puterea"; la indieni, "absența timpului" pe care stau zeii înainte de începutul lumii, iar la zulușii din Africa "șarpele casei" încarnează spiritul strămoșilor. Aflu că fiecare din cele patru scări monumentale ale piramidei numără 91 de trepte. În total, deci, piramida are 364 de trepte. Dacă adăugăm și treapta care înconjoară sus templul, obținem exact numărul zilelor anului! Ceea ce nu-i
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
condițiile în care a fost scris textul lui Prodicos, contextul realizării lui -, descoperim mai degrabă un fel de prozopopee, o alegorie, o formulă în măsură să facă posibilă controversa, dezbaterea. Căci prozopografia permite punerea în scenă a unei persoane care încarnează o idee și care este purtătoarea unui discurs - Boethius își va aminti de toate acestea. Aici, două femei care reprezintă și simbolizează Plăcerea și Virtutea; iar alegorismul exploatează procedeul până la producerea unui ansamblu coerent. în aceste pagini sunt puse în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să o practici vizavi de virtuți. Exercițiul retoric luat ca atare, fără discuția sofistică ce-l însoțește în mod cert, nu lasă loc argumentației, el impune luarea unei anumite poziții, alegerea. Cum stau lucrurile cu cele două femei presupuse a încarna niște idei-forță? Una, Virtutea, are o alură semeață: ținută nobilă, o reală grație, ten de o mare puritate, privire plină de pudoare, atitudine rezervată și veșminte albe, bineînțeles... Cealaltă, Fericirea, nu reușește să-și ascundă natura: îmbibată de plăceri trupești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
momentului. Așa reacționa el, printr-o excesivă mișcare de balansier, la mania legată de philosophia perennis, la teoriile geniului sau ale miracolului. Ascultându-l pe Epicur, trebuie deci să luăm în considerare trupul care gândește o propoziție teoretică, apoi o încarnează în condiții istorice precise. Ideea, se înțelege, acționează eficient la antipozii unui platonism care șterge biografia, disimulează trupul ca și cum ar fi o dovadă de culpabilitate jenantă, recuză momentul istoric sau geografic pentru a nu lua în considerare decât ideile pure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
strategie de discredit simbolic. În realitate, chiar dezvoltarea capitalistă făcea posibilă discuțiile despre sărăcie și, în consecință, unele comparații între niveluri de trai discrepante. Marginalii trezesc interesul teoreticienilor justițiari pentru bunul motiv că oferă imaginea unei societăți inversate 139. Ei încarnează, punct cu punct, contrariul valorilor oficiale. Cu cât conflictele sociale sunt mai ascuțite, cu atât celălalt, exclusul, devine mai copleșitor, mai neliniștitor 140. De exemplu, secolul XIX aducând divizarea foarte clară între cei avuți și cei săraci, „periculoși“141, lupta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
În fond, el este în permanență celălalt. Fața și reversul umoruluitc " Fața [i reversul umorului" Să ne amintim, măcar în trecere, paginile dedicate „ipocriziei” lui Cioran. Fiind, în drumul către adevăr, fatalitate Ă a alienării, inautenticității și suferinței Ă, ipocrizia încarnează experiența chinuitoare a propriei inconsistențe, care o dublează pe aceea a lumii. De aici, nu numai anxietatea, ci și umorul, în fond, atât de puțin bănuit, căci ar contrasta cu demonismul, pe care îndeobște i-l atribuim lui Cioran. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Îndrăzni să spun că dorința unei egalități culturale este o proiecție a utopiei ideologiei drepturilor, care ignoră de fapt forța habitusului cultural și se direcționează Împotriva acestuia. Deși timpul modelelor culturale stabile, autarhice, ușor recognoscibile după chiar indivizii care le Încarnau „generic” ori „transcendent” a trecut, avem totuși nevoie dacă nu de reasertarea unor limite culturale În noile spații ale etno-peisajelor În care navigăm, cel puțin de o situare culturală, care să joace rolul unei reflecții hermeneutice, și nu o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]