218 matches
-
Daugavpils, de unde dorea să își aducă familia la Brest. El nu a reușit să facă această călătorie datorită aglomerației din stația de cale ferată și a lipsei biletelor și a fost nevoit să se reîntoarcă în apartamentul în care era încartiruit în Fortăreața Brest. În dimineața zilei de 22 iunie 1941, Germania Nazistă a declanșat Operațiunea Barbarossa. Apărătorii fortăreței nu au fost avertizați în niciun fel cu privire la atacul forțel Axei împotriva URSS și Brestul a devenit locul în care s-a
Efim Fomin () [Corola-website/Science/330008_a_331337]
-
informațiilor din Uniunea Sovietică. De asemenea, era și ajutor al rezidentului SSI din Iași, maior Emil Tulbure. Avea în subordinele sale "un număr de cca. 20 oameni instruiți de el, pentru scopuri și misiuni speciale în timpul războiului, care oameni erau încartiruiți la Iași în diferite case". Potrivit unei declarații date după 1944, de colonelul Ioan Lissievici, șef al Secției I informații externe din SSI și al Eșalonului Mobil detașat pe lângă Marele Cartier General pe timpul operațiunilor din Est, maiorii Emil Tulbure și
Gheorghe Balotescu () [Corola-website/Science/333285_a_334614]
-
în care îl sfătuia să păstreze frontierele din acel moment ale imperiului. Strategia generală era să păstreze numărul formațiunilor militare la minimul necesar pentru asigurarea păcii în interiorul imperiului și pentru păzirea granițelor. A redus numărul legiunilor la 28, majoritatea fiind încartiruite la frontierele imperiului. După dezastrul provocat de Varus, opt dintre cele 25 de legiuni rămase au fost mutate de-a lungul Rinului, șapte de-a lungul Dunării și patru în Siria. Controlul legiunilor era esențial pentru Augustus. Lui, în calitatea
Cezar August () [Corola-website/Science/296806_a_298135]
-
iar orașului era considerat unul dintre cele mai importante centre culturale poloneze. Ucrainenii formau însă majoritatea populației a Galiției răsăritene, regine în care se afla orașul Liov. Datorită intervenției arhiducelui Wilhelm de Austria, un Habsburg cu vederi pro-ucrainene, au fost încartiruite în octombrie 1918 în Liov două regimente austro-ungare constituite în mare majoritate din militari ucraineni. În același timp, cele mai multe unități austro-ungare în rândul cărora erau mobilizați polonezi erau trimise pe alte fronturi, pentru evitarea conflictelor. În afară de cele două regimente din
Bătălia de la Liov (1918) () [Corola-website/Science/319294_a_320623]
-
fixă de traversare a Meusei, astfel că și traficul internațional care traversa centrul Rotterdamului utilizând podul a sporit în mod semnificativ. Podul Willemsbrug a jucat un rol important în mai 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Infanteriștii marini încartiruiți în cazarma din "Oostplein" au oprit invazia germană pe 10 mai 1940, apărând Podul Willem, podul feroviar adiacent și debarcaderul "Boompjes" din apropiere. Podurile rutiere și feroviare din centrul orașului Rotterdam au fost principalele ținte ale parașutiștilor germani în dimineața
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
o femeie. Cel puțin 10 voluntari din Statele Unite au luptat alături de YPG. Unul din ei, Jordan Matson, a fost infanterist în Armata SUA, în timp ce Jeremy Woodard a servit în Irak și Afganistan. Brian Wilson, alt veteran al Armatei Statelor Unite, este încartiruit la Ras al-Aïn. Un italian, un cetățean grec și zeci de turci (din Turcia sau diaspora turcă) sunt printre cei care s-au alăturat YPG. În mai 2015, la Ras al-Aïn, un batalion, botezat „al-Shahid Sarkan” („martirul Sarkan”), a fost
Unitățile de Apărare a Poporului () [Corola-website/Science/334633_a_335962]
-
redus și apropiat de organizarea, mai viabilă, din Occident. În fruntea administrației civile se afla marele logothet, în fruntea departamentului militar-marele stratopedarh. Și unul, și altul îl puteau înlocui pe împărat, dacă acesta era bolnav sau lipsea. Garda de mercenari, încartiruită în capitală, era comandată de marele conostaulos (cuvântul francez connetable, deformat). Puțin câte puțin, Niceea a devenit și un remarcabil centru al culturii. Lipsit, sub dinastia Laskaris, de pretențiile universaliste, Imperiul s-a transformat într-un stat grecesc medieval, cu
Theodor I Laskaris () [Corola-website/Science/316751_a_318080]
-
au reușit să se ascundă la ferme izolate. Împărăteasa Ecaterina a emis, după înăbușirea revoltei, un ukaz prin care a interzis reorganizarea cazacilor din regiune în conformitate cu obiceiurile strămoșești. De asemenea, pentru prevenirea unor revolte viitoare, în capitala ținutului a fost încartiruită o garnizoană permanentă, condusă de locotenent-colonelul Simonov și de căpitanul Andrei Prohorovici Krîlov, tatăl viitorului fabulist Ivan Andreevici Krîlov. Răscoala din 1773 a fost practic continuarea celei din 1772. Represiunile nu au reușit decât să adâncească nemulțumirile cazacilor, care au
Cazaci de pe Ural () [Corola-website/Science/317127_a_318456]
-
la Universitatea din Poitiers. În 1616 a obținut licența în Drept la Universitatea din Poitiers. În 1618 Descartes se înrolează într-una din armatele "la modă" de pe atunci, cea a prințului de Orania, fără vreun imbold deosebit pentru viața militară. Încartiruit în Olanda, la Breda, Descartes se va întâlni pe 10 noiembrie 1618 cu un om care-i va marca destinul: Isaac Beeckman, matematician și fizician care-i stimulează lui Descartes gustul invenției șiințifice. Tot în 1618, Descartes scrie un mic
René Descartes () [Corola-website/Science/299131_a_300460]
-
Hideyoshi, însă, nuașteptă. Castelul său avea vedere neîntreruptă peste Câmpia Mino, până spre munții centrali. În timp ce stătea acolo cu brațele încrucișate, se întreba: „Ce să fac eu cu Mino?” Armata cea mare pe care avea s-o recruteze nu era încartiruită la Muntele Komaki, nici la Sunomata, ci în mintea lui. Coborând din turnul de veghe, în apartamentele sale, Hideyoshi îl chemă pe Hikoemon. Hikoemon apăru imediat, întrebând: — Cu ce vă pot ajuta? Fără a învrednici nici c-un gând fosta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Palatul Imperial și clădise o nouă reședință pentru shogun, dar nu avea un conac propriu în capitală. Ori de câte ori venea la Kyoto, locuia într-un templu, iar servitorii săi se cazau în templele din vecinătate. Hideyoshi părăsi templul în care era încartiruit și privi stelele pentru prima oară în câteva zile. „E aproape vară,” își spuse el, Apoi își dădu seama: „Sunt încă viu!” Se simțea extraordinar de fericit. Deși era noaptea târziu, ceru o audiență la Nobunaga. Fu primit imediat, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
e orânduită dinainte, așa că nici măcar după propria lui viață nu-i părea rău. Ceea ce regreta că pierdea era marea operă a vieții sale. Templul Myokaku se afla în apropiere. Conacul guvernatorului era și el în vecinătate. Și mai existau samuraii încartiruiți în oraș. Dacă, prin cine știe ce noroc, se lua legătura cu exteriorul, ar fi fost posibil să scape, își spunea Nobunaga. Pe de altă parte, acea inspirație, sau mai bine zis conspirație, fusese plănuită de acel cap de kumquat, Mitsuhide. Caracterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
fără să se oprească pentru a mânca sau bea. Când străjerii îl aduseră la tabără, își pierduse cunoștința. Era Oar Mistrețului. Hideyoshi încă nu dormea. Când reveni Hikoemon, acesta, împreună cu Hideyoshi și Hori Kyutaro se duseră la clădirea unde era încartiruit Hideyoshi. Acolo, cei trei stătură mult timp așezați împreună. Consfătuirea lor era atât de secretă, încât până și pajii se retraseră. Nu i se permise să rămână decât poetului Yuko, care se așeză după ușile glisante de hârtie, amestecând ceaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
baraje și dintr-o dată motivul grabei lui Ukon fu înțeles de toată lumea: nu suporta să fie în a doua linie de atac. Sebei abandonă acea poziție strategică, pornind imediat spre un deal numit Tennozan. În cele din urmă, Hideyoshi își încartirui trupele la Tonda pentru noaptea aceea, dar a doua zi primi în sfârșit vestea că Nobutaka și Niwa ajunseseră la râul Yodo. De cum auzi vestea, Hideyoshi fu cât pe ce să-și răstoarne scaunul de campanie, sărind în picioare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
acoperiș intra apa. Când sufla vântul, pereții și grinzile se zguduiau. Nene locuia și-și servea soacra în templul principal, cu doamnele de onoare cazate în odăile preoților. Servitorii veniți ulterior din Nagahama clădiseră în zonă mici colibe, sau se încartiruiseră în casele sătenilor. Prin urmare, în aceste condiții mizere trăise timp de peste două săptămâni o familie numărând peste două sute de persoane. Când ajunsese la ei vestea asasinării lui Nobunaga, avangarda armatei clanului Akechi se afla deja în apropierea Castelului Nagahama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Hideyoshi pornise. Să mergem! le strigă el pajilor, aproape trântindu-l pe Takigawa la pământ. Locuința lui Hideyoshi se afla în cartierul apusean al orașului. Consta dintr-un mic templu Zen și casa unei familii bogate, pe care o închiriase. Încartiruindu-și oamenii și caii la templu, el personal ocupa parterul casei. Familiei îi fusese ușor să-i creeze condiții, dar pe Hideyoshi îl însoțeau vreo șapte-opt sute de vasali. De fapt, nu erau prea mulți oameni, așa cum se zvonea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
părăsit fortăreața care-i era ca o temniță și și-a întins cu aroganță formația în lung și-n lat. Aceasta demonstrează că l-a părăsit norocul. Ar trebui să-l putem distruge pe ticălos complet, încă înainte de-a-și încartirui măcar trupele. A sosit momentul de a ne împlini marea dorință, purtând bătălia decisivă pentru națiune! A sosit clipa și nici unul dintre voi nu trebuie să rămână în urmă! Tragica veste fusese transformată dintr-o dată, de către cuvintele lui Hideyoshi, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Mie, v-am spus, mi-a parvenit un Schutzpass falsificat și, de la gară, comandamentul ne-a trimis imediat la Budapesta. Cică ne predă la ambasada elvețiană. Iar de la gară, poliția secretă maghiară ne-a luat aceste acte și ne-a Încartiruit În cazarma „Albrecht” din Budapesta. După două zile ne-au dus la gară și am fost transportați cu un tren - se Înțelege că de vite - la Bergen-Belsen, undeva Între Hanovra și Hamburg, aproape de Marea Nordului, unde am ajuns pe 14 decembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
copilul la gazare. - Când v-au adus, trenul s-a oprit În mijlocul lagărului sau este o gară? - La Bergen-Belsen este o gară și acolo s-a oprit trenul - am fost dați jos, preluați de gărzile lagărului, duși În lagăr și Încartiruiți În barăcile lagărului. Era un lagăr, dacă ați văzut, cu barăci, cu paturi suprapuse, În loc de trei erau patru etaje, cu priciuri. Într-un lagăr din ăsta, Într-o asemenea baracă erau 300-400 de oameni. - Când s-au deschis ușile trenului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
jurnalul lui Seymour. Ceea ce urmează e o reproducere exactă a paginilor din jurnal citite de mine în timp ce stăteam pe marginea căzii. Mi se pare normal să omit datarea fragmentelor. Ajunge să spun că au fost scrise cât Seymour a fost încartiruit la Fort Monmouth, la sfârșitul anului 1941 și începutul lui 1942, cu câteva luni înainte de fixarea datei nunții. „Era un ger de crăpau pietrele astă-seară la raport și vreo șase oameni din plutonul nostru au leșinat în timp ce fanfara cânta la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
maior)" și ajutorii săi, În mașini germane dotate cu magnetofoane, Împreună cu un ofițer german, au citit la megafoane comunicate și ordine către soldați, În română și germană. Batalionul 4 de jandarmerie, cu sediul la Iași și ale cărui unități erau Încartiruite În oraș, număra 600 de jandarmi, și nu 300, cum a pretins colonelul Lupu XE "Lupu, Constantin" În depoziția sa. Batalionul a luat parte de la Început la percheziții, arestări și execuții de evrei, și a colaborat cu germanii la percheziții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
au fugit În Basarabia XE "Basarabia" , de unde precizia atingerii obiectivelor. Acest zvon, care a fost răspândit și În rândurile militarilor din Iași și din Împrejurimi, a căpătat o confirmare În scris la 29 iunie, de la Comandamentul Diviziei 14 (care era Încartiruită În oraș) și, a doua zi, de la Însuși șeful Marelui Stat-Major. Comandamentul diviziei a trimis o telegramă ministrului de Interne, anunțându-l că au fost doborâte 40 de avioane sovietice și că printre cei patru aviatori care s-au parașutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
29 iunie să nu ies din casă și să stau ascuns fără să-mi spună pentru ce”. Avertismentele cu privire la dezastru au venit din direcții diferite, În special din partea unor militari români, de două feluri: ofițeri din Armată care au fost Încartiruiți la evrei, după obiceiul care exista atunci de a Încartirui ofițeri În casele cetățenilor, și soldați simpli care i-au avertizat pe amicii lor evrei. Cu două-trei zile Înainte de pogrom, mulți ofițeri și-au părăsit dintr-o dată camerele din locuințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ascuns fără să-mi spună pentru ce”. Avertismentele cu privire la dezastru au venit din direcții diferite, În special din partea unor militari români, de două feluri: ofițeri din Armată care au fost Încartiruiți la evrei, după obiceiul care exista atunci de a Încartirui ofițeri În casele cetățenilor, și soldați simpli care i-au avertizat pe amicii lor evrei. Cu două-trei zile Înainte de pogrom, mulți ofițeri și-au părăsit dintr-o dată camerele din locuințele evreilor, fără să dea nici o explicație. Locotenent-colonel Niculescu-Coca XE "Niculescu-Coca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
și soldați simpli care i-au avertizat pe amicii lor evrei. Cu două-trei zile Înainte de pogrom, mulți ofițeri și-au părăsit dintr-o dată camerele din locuințele evreilor, fără să dea nici o explicație. Locotenent-colonel Niculescu-Coca XE "Niculescu-Coca, Mihail (locotenent-colonel)" , care era Încartiruit la o familie evreiască, a părăsit locuința rapid, cu o zi Înainte de pogrom, „fără ca să-și strângă bagajul, iar ordonanța, care era adventist (membru Într-o sectă creștină care respectă câteva obiceiuri religioase evreiești, cum ar fi sâmbăta și interzicerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]