175 matches
-
din lehamite, ori din plezirism și indiferență. Cunosc foarte mulți oameni de acest gen, adeseori revoltați de urâciunile etalate-n cărți și reviste, dar blazați prematur, sau mulțumiți cu puținul rafinat pe care știu să-l deguste-n singurătatea lor încercănată. "De ce nu corespondați cu redacțiile, ori direct cu autorii?" îi tot întreb. "Vă supără cutare lucru, v-a revoltat cutare spectacol, vă înspăimântă incultura gazetarului X, vă umilește amoralitatea autorului Y de ce nu ieșiți la atac, așa cum vă tot văitați
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
fiecărei fraze, „mama“, „soția“, „gospodina“, femeia de suflet și de comitet.) 7. Vorbitorul cult. Nimic fără Kant, fără lecții de istorie, fără citate țepene. Fraza e sibilinică, privirea - adumbrită de reflexiuni abisale. Stil de „lexicon ambu lant“, ținută de belfer încercănat. Cuvintele sunt căutate la limita indescifrabilului, sintaxa e obscură, gramatica - aproximativă, mesajul - inexistent. 8. Diplomatul. Vorbire în bobote. Colocvialitate vidă. Tehnica de a perora, evitând cu grijă orice comu nicare reală, orice conținut explicit. Surâ suri reci, subînțelesuri fără nici un
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și, în rusa imparabilă învățată la un curs intensiv, îl somă în numele frăției dintre popoare să-i scoată din încurcătură. Trubadurul filtră o privire verde-albastră printre pleoapele leneșe și o măsură din tălpi până în creștet pe viețuitoarea plăpândă, cu ochi încercănați, care se exprima în limba lui Pușkin. Fără o vorbă, apucă valizele fetei și merse să le lase acolo unde trebuia, în vreme ce posesoarea lor se ținea după el cu pași mărunți, tot mulțumindu-i. Iute lucrat, bine lucrat; băiatul dispăru
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
combinații în fața obiectivelor. Figurile noastre din aceste ultime fotografii la Lisabona vor înfățișa probabil mult optimism și încrederea de dinaintea unei aventuri căreia i te dedici cu uitare de sine. Acestei însuflețiri senine, peste ani, îi va răspunde melancolia unor ochi încercănați, amărăciunea unor frunți ridate. În sfârșit, răsună semnalul de plecare. La revedere, Lisabona! Îți mulțumim pentru generozitate!... Dar ospitalitatea portugheză nu se sfârșește aici. Nici nu apucăm să ieșim bine din gară, că încep să mișune printre fotolii cărucioare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fremenilor impetuoși, conduși de Paul Atreides, viitorul Mesia... Dimineața îl surprinse prin baia de lumină încălzită de un soare decis să trimită toate furtunile lumii în uitare. Mirosea a verde proaspăt atunci când ieși din cort, cu părul ciufulit și ochii încercănați, iar crengile smulse de vântul turbat erau singurele care mai transmiteau ceva despre nebunia atmosferică care cuprinsese muntele cu doar câteva ore în urmă. Visase că personajul din best-seller-ul lăudat contra cost de ziare cu tiraje impresionante o bătuse pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
muzică la fel de insipidă? îmi zâmbește iar, cu o figură destinsă. — Bine, nu-mi spune dacă nu ai chef! Spune-mi atunci alt ceva: de ce-mi vorbeai despre o ploaie torențială? mă întreabă, cercetându-mă cu privirea lui cenușie, puțin încercănată. Chiar n-a fost nici o furtună, crede-mă! Ploaia pe care am văzut-o eu din clasă, pe geam, era o ploaie torențială! susțin eu, cu o încăpățânare încruntată. Mă mir că n-ai văzut și tu stropii mari care
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fusese readus la viață. O dorea. O dorise întotdeauna. O iubea din toată inima și-o aștepta cu toată puterea și răbdarea sufletului său chinuit dar nu voia să profite de nesiguranța și dezorientarea în care se afla. Fetița palidă, încercănată, invizibilă în perna mare care-i susținea capul cât un pumn, nu-i inspira decât milă. O voia înapoi femeie, plină de zvâcnirea amețitoare și pasiunea unică, mamă responsabilă pentru Aniela și viitorul lor copil, soție și prietenă devotată. Tânjea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în care ființa aceasta are toate drepturile și va stăpâni totul și pe toți, după bunul ei plac și poftele ei. A doua fotografie e a unei femei trecute de patruzeci de ani, colțuroasă, slabă, cu gura suptă și ochii încercănați: pare încăpățânată, uscată și dură, iar privirea ei e pustie, plină de deznădejdea ostenită a unui om care nu înțelege, n-a înțeles și nu va înțelege niciodată.” În această manieră sunt executate și celelalte portrete. Stil de realist iscoditor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
porunci laconic: stai." Atît, fără alte explicații. Iar teama insinuată adînc în fiecare împlinește, tăcut, porunca. Pînă într-acolo încît momîia gonace a unei luni fără însușiri își trimite spuza peste ființa vie, pe care o transformă într-o păpușă încercănată, elegantă și tristă, de neatins, după ce va fi trecut deja, măcar cu o privire, dincolo: "Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor,/ În haine negre, cu ochii stinși, zîmbind ușor." (Ceai). E o beție a negrului, nici măcar funerar, cît
Semnul lunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6747_a_8072]
-
8-10 mm coloană de mercur în câteva ore este de-ajuns pentru a provoca la om numeroase fenomene, minore în aparență, dar în fapt semnificative: cel afectat devine distrat, mai iritabil, nu se mai stăpânește, se comportă instabil, are ochii încercănați ca după o noapte de nesomn, apetitul sexual i se diminuează, accidentele de muncă se multiplică. Toate aceste manifestări sunt relicve ale unor comportamente „animalice“ care sălășluiesc în noi, și pe care capriciile vremii le scot la suprafață. În acest
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
din Sfîntu-Gheorghe și, de ceva timp, aici, la Cluj. Merge încet, ca în vis, purtînd o rochie de epocă, monumentală, elaborată pînă la ultimul pliu, mov închis, închis, spre negru. Față îi este de un alb accentuat de pudră. Imobilă, încercănată. Părul, de un roșu aprins ca focul bine pornit, este aranjat într-o pieptănătură amplă, cu un coc răvășit. Ca personajul însuși. Ca ființa creatorului. A Scriitorului interpretat de Dimeny Aron. Corpurile lor se opresc, din cînd în cînd. Adevărate
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
însăși o cale de obiectivare, de sustragere de la spovedania lirică, abordată cu aplomb de optzeciști -, cu toate că se dorește rece, amestecă proza cu mirabilul, epuizarea cu prospețimea eternă a unui suflet incorigibil: Frunzele cădeau ca niște adolescente/ Prin parcuri cu iarba încercănată,/ Tu așteptai să se audă de undeva/ Sunetul vag al mașinilor de salvare./ Un înger murise în ochi, celălalt agoniza/ În patul curat al trupului. Desigur, e toamnă/ Ai spus, încercînd să culegi de pe jos cu privirea/ Jivinele fosforescente, micii
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
La capul liniei, vei fi Întocmai celui căruia-ntr-o zi I s-a deschis spre univers auzul. Și-a devenit, fără să vrea, deodată Stăpîn al Firii, domn necontestat Al fiarelor din codri. Speriat A vrut să tacă. Palidă, încercănată, Iubita-i, însă, s-a prelins în Întuneric. Să cînte-a trebuit. Să o aducă Sub soare iar. Oh, vis himeric Al minții, fragedă și pură și năucă! Căci troleibuzul, zdrăngănind armonios, A stat o clipă-n soare. Apoi, parcă-ntr
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
am reîntîlnit, Celesta Tenzi a avut un surîs adînc (avea o față foarte “retro”, ca actrițelor blonde din vechile filme “americane”) al gurii cu buzele arse dar pline (parcă trăise-n deșert, fără apă și dragoste) și-al ochilor albaștri, încercănați înfundați tragic în orbite mari sub o frunte pură, năpădită de cîrlionți bălai. Și mi-a zis cu tonul acela afectuos-ardelenesc: “Ce mai faceți, domnu doctor?” “Domnu” zis cu vreo trei-patru “o”, ca într-un alint ”Dooomnu Doctor”. Acum de
Fie-ne țărîna sfîntă! Și fluturii ușori by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13039_a_14364]
-
Este cazul sărmanului Mișu, care apare lângă Rașelica la începutul romanului și în al cărui portret nu este greu să întrezărim figura "vampirului pasiv" condamnat deja la moarte: "un fel de țingău adus din spate și cam deșelat, cu ochi încercănați și sticloși, cu obrajii aprinși de o roșeață nesănătoasă" 11. Elementul implicat în lupta dintre cele două ființe excepționale, "supra-femeia" Rașelica și "supraomul" Pașadia, este așadar unul singur: focul, elementul masculin prin antonomază. Nefiind vorba de lupta între apă, elementul
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
și că nimic nu e tras în registrul satiric, pot depune mărturie cititorii care au apucat iepoca. În schimb, pentru adolescenții de astăzi întâmplările reproiectate vor părea un surplus retoric și fantezist. Dacă Adriana Babeți vede regimul trecut prin ochii încercănați și aplecați în jos ai femeii-cal, Anamaria Beligan analizează mai întâi și derulează epic mai apoi scenariile erotice în epoca "decrețeilor". Cu cât interdicțiile erau mai numeroase și constrângerile mai aberante, cu atât fantasmele individuale și colective se amplificau, ajungând
Ceaușism la pătrat (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8183_a_9508]
-
care vindea/ Dilema și postere cu tipe goale/ și cu ea sub braț așteptam tramvaiul./ n-am găsit apă tonică - am capul plin de Dire Straits/ strâmtori înfricoșătoare, da Doamna Ghica e o strâmtoare înfricoșătoare [subl. mea]/ și Viorel Lis, încercănat, râde din afișul/ de pe vitrina alimentarei." (p. 57) Cum semnificativ e și faptul că pe una din pagini se răsfață cel mai scurt poem scris vreodată de altminteri verbiosul Mircea Cărtărescu. (Și în general scris vreodată de cineva.) Sub titlul
Nostalgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6303_a_7628]
-
câteva dintre pedepsele care au dus distracția la superlativ, la concursul “Roata Norocului”. În show-ul incendiar din 4 iulie, de la ”Roata norocului” de la Kanal D, obosit de atâtea cazne la care și-a supus concurenții din emisiune și vizibil “încercănat”, Liviu Vârciu a inversat rolurile cu asistenta lui, alegând să se relaxeze cu felii de castravete pe ochi - cel mai eficient tratament anticearcăn.
Daniela Gyorfi, în rolul lui Harry Potter, pentru o cauză nobilă () [Corola-journal/Journalistic/22515_a_23840]
-
că am ieșit înainte să ne vărsăm mațele! Roșul acela era prea natural. Și acum personajele. Pe două dintre paturi stau două femei. O doamnă rubicondă, cam la 40 de ani, și o domnișoară mărunțică la trup care, în ciuda ochilor încercănați și a somnului chinuit, are un frumos chip brunet. O femeie în halat verde aduce niște cearșafuri ude pe care le înghesuie pe calorifer. Intră doi bărbați tineri, prezentabili, purtând halate albe, impecabile. La ieșire acceptă „resemnați” să li se
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
dar e o șansă autentică. "Primăvara la Fialta" e, poate, cea mai memorabilă dintre nuvelele din acest generos volum, printr-o suavă insinuare a tragicului epic în cadența regulată a unui descriptiv aproape de poezie. Fialta, cu cerul ei alb și încercănat, cu aburii ploii zăbovind în aer și pe pleoape, cu silueta încețoșată a muntelui St. George și opacitatea unei mări netulburate de vînturi, devine în această nuvelă toposul unor întîlniri fabuloase între un bărbat și o femeie. Cei doi nu
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
la "Clasa moartă" a lui Kantor. Aici, începe să-și facă loc Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități, sexualități, bărbat-femeie, femeie-bărbat
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
profesiunii sale. De expresivitatea poetică a corpului său, care vorbește cu mult dincolo de cuvînt. De felul în care se dăruiește pînă la capăt, însumînd șoaptele gnomului, ale spiritelor ce se multiplică și se grăbesc să-l alcătuiască pe diavol. Ochii încercănați ai acestui Mefisto mă vor urmări mereu. Și ei au discursul lor. În care metamorfozele se oglindesc, rînd pe rînd, în care ipostazele androgenității amplifică crescendo-ul voluptăților pentru ca prăbușirea să aibă înălțime. Mefisto acesta este întîiul ostenit de propria
Foarte scurtă istorie incompletă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8948_a_10273]
-
la cele recent publicate (Lucrări în verde, evident), afirmații tranșante despre poezie sau categoric politicoase privind oamenii. Ceea ce interesează de fiecare dată, în fond, plus câteva cuvinte-valiză-capcană: kritikuși debranșați, poetaștri-mpovărați, activiști necultivați, tot felul de frați pătați, cohorte de-ncercănați, fane-fani decerebrați, sictiricios, kestii. În afara acestor - deja - mărci Simona Popescu, tonice și tonifiante, vedem limpede, printre rânduri sau în infraroșu, mai toate regretele: Am fost mândră întotdeauna de prietenii mei din tinerețe. Ne spuneam verde în față ce aveam de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
la "Clasa moartă" a lui Kantor. Aici, începe să-și facă loc Mefisto. Demonul se multiplică, își anunță apariția prin tot felul de alte chipuri și voci, duhuri care neagă, gnom cocoțat pe dulapul lui Faust, diavol androgin, efeminat și încercănat de vicii, droguri și povara arsenalului de tentații pregătit pentru un captiv ca Faust. Este un joc de mare anvergură și deopotrivă de periculos. Ludicul morbid amplifică, ca și opțiunea pentru androgenitate, pentru jocul pervers cu identități, sexualități, bărbat-femeie, femeie-bărbat
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]
-
profesiunii sale. De expresivitatea poetică a corpului său, care vorbește cu mult dincolo de cuvînt. De felul în care se dăruiește pînă la capăt, însumînd șoaptele gnomului, ale spiritelor ce se multiplică și se grăbesc să-l alcătuiască pe diavol. Ochii încercănați ai acestui Mefisto mă vor urmări mereu. Și ei au discursul lor. În care metamorfozele se oglindesc, rînd pe rînd, în care ipostazele androgenității amplifică crescendo-ul voluptăților pentru ca prăbușirea să aibă înălțime. Mefisto acesta este întîiul ostenit de propria
Mefisto by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8947_a_10272]