124 matches
-
care „va domina toate ramurile vieții de stat, asigurând neamului românesc locul de drept ce se cuvine celor care au creat cu grele jertfe România” și, mai ales, repararea nedreptăților istorice pe toate tărâmurile față de elementul românesc dominant” prin „reexaminarea încetățenirilor de după războaie și anularea tuturor celor făcute în mod fraudulos și în paguba intereselor vitale ale românilor. În consecință, revizuirea cetățeniei acordate evreilor a fost continuată și finalizată în anul 1939. La 17 noiembrie 1939, ministru secretar de stat al
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ieri și de azi, ținând seama de principiile echității. Repararea nedreptăților istorice pe toate tărâmurile față de elementul românesc dominant, fără acte de nedreptate față de vechile minorități conlocuitoare, răsfirate de veacuri în granițele României de astăzi printre românii de baștină. Reexaminarea încetățenirilor de după războaie și anularea tuturor celor făcute în mod fraudulos și în paguba intereselor vitale ale românilor. Această reexaminare atentă a încetățenirilor făcute de după războiu va îngădui o viață economică mai largă a elementului românesc. Organizarea plecării din țară a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nedreptate față de vechile minorități conlocuitoare, răsfirate de veacuri în granițele României de astăzi printre românii de baștină. Reexaminarea încetățenirilor de după războaie și anularea tuturor celor făcute în mod fraudulos și în paguba intereselor vitale ale românilor. Această reexaminare atentă a încetățenirilor făcute de după războiu va îngădui o viață economică mai largă a elementului românesc. Organizarea plecării din țară a elementelor străine care, de curând așezate în țară, vatămă și slăbesc caracterul nostru etnic românesc, ce se simte tot mai strâmtorat în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
război, generalul Berindei ce prevedea că evreii pământeni care n- au dobândit naturalizarea, nefiind considerați cetățeni români, vor fi excluși de la serviciul militar. Evreii au protestat, zicând că prin supunerea lor la serviciul militar, doresc să-și câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a protesta contra proiectului Berindei o parte a studențimii a pătruns În sală și a declanșat un scandal, urmat de bătăi și de distrugerea unor prăvălii evreiești din zona
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu era la fel de sacră precum ebraica, sau la fel de "învățată" precum greaca, totuși ea era la fel de fluentă ca latina, la fel de curtenitoare ca spaniola, la fel de curtenească precum franceza, și la fel de amoroasă ca italiana, fiind îmbogățită și înfrumusețată de alte limbi, parțial prin încetățenirea și emanciparea "Cuvintelor Străine", și parțial prin "sădirea" unor cuvinte noi cu "aleasă măiestrie", în final ea devenind o limbă copioasă, concisă și plină de semnificație, la fel ca oricare alte limbi europene (apud Bailey 1763: 8ff). In nuce ni
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
din strada Sf. Vineri 60 a asaltat-o, i-a spart geamurile și i-a stricat mobilierul.61 Crémieux, evreu francez republican 62, scrie o broșură în care cere intervențiunea Puterilor în România pentru ca să ia apărarea evreilor și să impună încetățenirea lor. Această broșură este trimisă tutulor cabinetelor și tutulor ziarelor europene. Când a fost cunoscută în România, ura împotriva evreilor a început să crească. Unul din cele mai principale ziare franceze: Le Constitutionnel scria la 8 februarie 1870: „Priimirăm zilele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
portughez. Atracția sa spre minoritari și exotic nu se dezmințea. Exilul acestui „vlaho-neamț”, cum se definea, care tradusese peste cinci mii de pagini din literatura română și rămăsese Îndrăgostit de Caragiale, Arghezi, Dinicu Golescu, Panait Istrati, nu se rezolvase prin Încetățenirea În patria limbii sale, Germania. Scriitorul de marcă al literaturii germane din România primelor decenii postbelice trecea, mai curând, printr-o reinițiere dureroasă În propria fisură. Pendularea Între trecutul estic, turmentat de toate vârtejurile Istoriei, și pragmatismul prezentului nu asigură
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
continuu, Încercând să domine o pulsație interioară intermitentă și vivace. Nina, colega mea, traducea italiana oaspeților și engleza noastră, a Cellei și a mea, dar curând aveam să constat că franceza „minimalistă” pe care o mai posedam, după anii de Încetățenire anglo-saxonă, ajunge pentru comunicarea de rutină. Și nu numai, s-ar zice... Programasem, la cererea musafirului, traducători pentru toate Întâlnirile cu studenții: În clasa despre Pessõa traducerea urma să se facă din portugheză, de către o audientă din afara colegiului, o doamnă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru expulzarea în Madagascar a 500.000 de „vagabonzi”, denumire pentru populația evreiască „imigrată la noi după 1914”. Iar patriarhul prim-ministru, care i-a succedat, aprecia legea revizuirii cetățeniei ca favorizând dezvoltarea „elementului românesc” în economie și societate: Reexaminarea încetățenirilor de după război și anularea tuturor celor făcute în mod fraudulos și în paguba intereselor vitale ale românilor... Această reexaminare va îngădui o viață economică mai largă a elementului românesc. Organizarea plecării din țară a elementelor străine care - de curând așezate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
6 Septemvrie 1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în sistemul legal românesc, încă înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s’a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919 - ambele privitoare la vechiul Regat - prin care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în sistemul legal românesc, încă înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s’a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919 - ambele privitoare la vechiul Regat - prin care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art. 70 și urm.), prevăd obligația pentru statul român de a acorda cetățenia română celor care aveau indigenatul în teritoriile alipite. Este de remarcat că, deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919, privitor la evreii din vechiul Regat, cât și art.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă, fără vreo altă forma litate. Prin această încetățenire în masă, s’a deschis evreilor drum larg de infiltrațiune în toate ramurile de activitate ale țării românești. Această infiltrațiune persistentă și pătrunzând tot mai adânc în organismul Statului Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
restrânse în mod progresiv și fără putință de revenire. A. În Ianuarie 1938 guvernul Goga este cel dintâi care a pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din 22 Ianuarie 1938. Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s’au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a. - tatăl legitim al celui înscris, să fi murit în campania din 1913 sau în campaniile ce i-au urmat. Din dispozițiunile Decretului, completate cu cele ale regulamentului, rezultă că alte categorii de evrei, după criteriul modului cum au obținut încetățenirea, nu mai sunt supuse revizuirei, titlurile lor fiind scoase de sub orice bănuială de fraudă. Astfel, nu sunt revizuibili: a. Cei naturalizați în mod individual sau în bloc, pe cale de lege; b. Cei naturalizați prin jurnal al Consiliului de Miniștri; c
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
29 Decemvrie 1918; e. Cei încetățeniți prin hotărârile comisiunilor prevăzute de art. 6 din Legea din 1 Aprilie 1914 și art. 10 și urm. din Legea din 26 Iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei noi. Din acest Decret mai rezultă că încetățenirea era legată de faptul de a fi locuit în vechiul Regat (el sau părinții), de a fi născut în vechiul regat, să fi satisfăcut legea recrutării, sau vreo campanie. Aceste condițiuni erau largi, în spiritul tratatelor de pace și a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
numai proporția de străini în favoarea minoritarilor, în care intrau însă bineînțeles și evreii. Din acest punct de vedere menționăm că, din cei 203.423 capi de familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform Legii din 28 Ianuarie 1938, s’a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum s’a arătat și la capitolul I al studiului de față. B/. Situația după 6 Septemvrie 1940. Odată cu instaurarea regimului naționalist (6 Septembrie 1940), - începe elaborarea și aplicarea unui complex de legiuiri și de măsuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cu un buget corespunzător și cu suficient personal. Strategia de „antreprenorizare” a firmei presupune stârnirea interesului față de nou și prezentarea inovației ca un lucru sănătos, normal și necesar, pornind de la analiza frecventă și obiectivă a afacerilor sale curente. Aceasta implică Încetățenirea unor practici antreprenoriale: a) concentrarea viziunii manageriale asupra ocaziei din prezent și viitor În locul rezolvării problemelor productive cu care s-a confruntat Întreprinderea În trecut; raportul lunar de funcționare a firmei trebuie să includă două părți distincte: subperformanțele și oportunitățile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și de deprindere cu mânuirea vehicolelor ei, a fost însoțit de studierea poeticilor clasice (Horațiu). Prin Gheorghe Asachi, a pătruns la noi știința poetică italiană, iar pe la începutul secolului al XIX-lea s-au făcut, prin I. Heliade-Rădulescu, încercări de „încetățenire” a poeticii lui Boileau. Volumele al treilea și al patrulea ale lucrării conțin o antologie de texte, așezate nu pe școli și curente, ci pe ani și autori. Cartea lui A. a fost recunoscută ca „un tezaur inestimabil de literatură
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
în America au început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea în armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, “încetățenirea românilor în America” etc.. în același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii lor conaționali deveniți americani. Dacă un timp îndelungat emigrarea a fost blamată, iar stabilirea în America era considerată o mare greșeală și o pierdere irecuperabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
furate sau Împărțite Între locuitorii români. Aici trebuie să remarcăm faptul că un număr mare dintre evreii care au trăit În satele din județul Iași erau În general foști soldați sau urmașii lor, care obținuseră cetățenia Încă Înainte de adoptarea Legii Încetățenirii din 1921. Majoritatea participaseră (ei sau părinții lor) la războaiele României, unii dintre ei fiind chiar decorați. Acești evrei, circa 18 la număr, nu puteau fi acuzați că au tras În soldații români sau germani sau că au semnalizat avioanelor
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
6 Septemvrie 1940. Din punct de vedere juridic este de reținut de la început că, în sistemul legal românesc, încă înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s'a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918524 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919525 ambele privitoare la vechiul Regat prin care
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în sistemul legal românesc, încă înaintea războiului de la 1916, evreii puteau deveni cetățeni români prin legi individuale, în anumite condițiuni. Jocul partidelor politice a înlesnit asemenea încetățeniri. În urma tratativelor de pace și conform clauzelor și principiilor lor, s'a făcut încetățeniri evreilor în masă prin Decretul-Lege No. 3902 din 30 Decemvrie 1918524 și Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919525 ambele privitoare la vechiul Regat prin care locuitorii evrei ai vechiului Regat devin cetățeni români dacă sunt majori, născuți în țară
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art. 70 și urm.) 527, prevăd obligația pentru statul român de a acorda cetățenia română celor care aveau indigenatul în teritoriile alipite. Este de remarcat că, deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085 din 28 Mai 1919, privitor la evreii din vechiul Regat, cât și art.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
clar precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă, fără vreo altă formalitate. Prin această încetățenire în masă, s'a deschis evreilor drum larg de infiltrațiune în toate ramurile de activitate ale țării românești. Această infiltrațiune persistentă și pătrunzând tot mai adânc în organismul Statului Român, a trezit o rezistență naționalistă românească din ce în ce mai accentuată. Reacțiunile însă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]