135 matches
-
tradiție, s-a spus că emoțiile, pasiunea oarbă sunt principalele cauze ale eșecurilor inteligenței. Furia e o nebunie trecătoare, la fel ca și dragostea. Teoria inteligenței modulare se pliază foarte bine pe dinamismul afectiv. Ipohondria e o feudă de iraționalitate, Închistată Într-o personalitate normală. Un atac nervos e ca un scurtcircuit. Dată fiind puterea acaparatoare și perturbatoare a pasiunii, o condiție obligatorie pentru uzul rațional al inteligenței pare a fi ataraxia sau apatheia, suprimarea dorinței. Am văzut deja că acest
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
japoneză se numește homegoroshi, „a omorî cu laude”. Opoziția făcea exact acest lucru În cazul lui Takeshita. Aceste diferențe generice sau culturale ale mecanismelor de exprimare și Înțelegere constituie un eșec numai atunci când omul nu le poate depăși și rămâne Închistat Într-un automatism cultural sau generic. 8 Limbajul eșuează atunci când duce la neînțelegere, el fiind un mijloc de Înțelegere. Dinamica ajunge să fie stupidă pentru că devine rigidă, la fel ca sistemele de folosire, exprimare și interpretare lingvistică. Așadar, inteligența eșuează
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ea este deci un factor de stabilitate/rezistență a biocenozei, un fel de „joker“. Euglena este încă mai folositoare în biocenoză dar, evident, din punctul de vedere al subiectului, este dăunătoare: în cazul unor condiții grele de mediu, se poate închista, mai mult chiar, se poate divide la adăpostul chistului [91]. Alte organisme aparținând ordinului Euglenoidea, precum Trachelomonas, au membrana impregnată cu Mn, Fe etc. [91], dovedind implicarea lor posibilă în schimburile de ioni metalici între faza lichidă și cea solidă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care se acumulează permanent, ca urmare a morții unor indivizi și apariției altora care-și confecționează o nouă teacă, întotdeauna pornind din Si sau Ca solubil. Fenomenul nu este caracteristic exclusiv diatomeelor. Unele Chrysophyceae (alge aurii), aflate în dificultate, se închistează într’o membrană groasă de SiO2, pe care o părăsesc atunci când condițiile de mediu revin la normal [84], abandonând-o întru îngroșarea foulingului biologic; oscilațiile induse biocenotic ale rH-ului amintite supra, au un rol „catalitic“ asupra formării și abandonării
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
deținut meschina funcție de subsecretar de Stat în Ministerul Finanțelor, între ianuarie 1941 și august 1944. Contrastul dintre ambitus-ul minții lui Vulcănescu și îngustimea meseriei la care consimțise e izbitor, de aceea gînditorul trebuie să se fi simțit stînjenitor de închistat, ba de-a dreptul sufocat de obligațiile măruntului post, cu atît mai mult cu cît din Memoriul pe care îl înaintează Procuraturii, se vădește o manieră de exprimare ce nu avea prea multe în comun cu tagma funcționărească. E uimitor
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
și noului artistic, reflectându-le critic în succesiunea lor istorică. Pe de o parte, el își declară franc antipatia pentru toți "intendenții culturali", pretinșii apărători ai Tradiției (guvernante, profesori, arhivari, notari "și alții tot așa de tari"); pentru "saprofiții academici închistați în jurul capodoperelor". E nevoie vitală de experiment, de experiențe și de contestații regeneratoare, de violențe avangardiste capabile să scuture clișeele gustului, deconcertând o receptivitate "sclerozată de stereotipii". Prin ele, cultura se revoltă periodic contra culturalului cu care ajunge să fie
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
obscure. Mai tonic, deși cu un final nu tocmai "fericit", Așteptîndu-l pe Mesia al argentinianului Daniel Burman pare o autobiografie dramatizată, căci relatează cu nerv experiențele sentimentale și profesionale ale unui tînăr evreu ce hotărăște să-și părăsească mediul familial închistat în tradiții și să-și încerce norocul la un post de televiziune. Iubirea pentru o reporteră ce se dovedește bisexuală îl face să cunoască și povestea unui ins pe care sistemul l-a împins la marginea societății, un șomer care
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
basarabene. Pe de altă parte, critica basarabeană nu se putea aplica de la început (ar fi fost și nefiresc) asupra literaturii universale, pentru a-și întemeia înafară rațiunea de existență. Asemenea deschideri nu erau posibile, societatea comunistă era închisă în sine, închistată în dogmatism. Cele două contemporaneități, universală și românească, îi erau interzise. Singura supapă deschisă, deloc de neglijat, era spre literatura rusă prin intermediul sovietismului general, sub un control drastic și un dirijism sufocant. Astfel încât critica basarabeană ia naștere după 1940 ca
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
le introduceau într-o manieră vulgarizată, cu unicul scop de a crește gradul de vandabilitate a cărții. Ca și distincția de la 1933 dintre “erotomani” și pornografi, și această nuanțare de la 1936 se va dovedi prea subtilă pentru un auditoriu fie închistat în “idei primite de-a gata”, fie invidios. Chiar Șerban Cioculescu, care se opune teoretic judecării operelor literare de pe poziții ideologice sau moralizatoare, condamnă acuzele ce i se aduc lui Eliade doar pentru că vin din partea unui neavenit (“un neom sub
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
cît adevăr cuprinde, aplicat la această cercetare științifică de copleșitoare dimensiuni. Pentru a mă susține adică, în comentarea geografiei spirituale a itinerariilor pe care le străbate știința etnologiei, orizonturile spațiale și temporale mereu deschise spre coerența universală a științei, nicicînd închistată în granițele ridicate entuziasmului și tensiunii cercetării, fervorii curiozității, înțelegerii analitice a detaliului, acuității, eficacității. Într-un cuvînt, tabloului probant prin datele și unghiurile sale de vedere, multiplicat divers, prin atmosfera vie creată de analogii și relații. Un tablou suprasaturat
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
a menționat că adresatul formulelor magice, oferirea de daruri se numără printre acestea, recreându-se astfel legătura dintre părinți și copii, bătrâni și tineri, fete de măritat și băieți de însurat. "Orice fapt se modernizează. Dacă societatea ar fi fost închistată, nu am mai fi ajuns în secolul al XXI-lea, dar ea este dinamică și ca atare și obiceiurile și gesturile ritualice și vestimentația sunt supuse schimbării. Cercetările efectuate la Murighiol, de exemplu, sat multicultural, cu populație de români, ucraineni
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
Starea de spirit a unei statui, atitudinea sa de o princiară noblețe, care-l impunea printre oameni statuar, chiar «măreț», cum s-ar spune în Ardeal”. Dar nici „jocul” nu lipsește din panoplia de mijloace blagiene. Departe de-a se închista într-o poză rigid-autoritară, autorul Spațiului mioritic se dovedea capabil de umor, de un haz care-i împlinea comportamentul. Se exprimă din nou Ovidiu Drimba: „Dacă, așa cum spuneam, Blaga nu era o fire volubil-expansivă, în schimb îi plăcea să facă
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
Agamiță este copilul rău Modul specific de manifestare al moftangiilor este, ca și la copii, jocul, o întreprindere foarte-foarte serioasă. Nu avem nici un drept să luăm în derâdere gesturile și sentimentele moftangiului. Ele sunt mai intense decât ale unui matur închistat în rigorile civilizației. Este dragostea dintre Fane Tipătescu și Zoițica Trahanache falsă? Cum, când el este dispus să renunțe la tot pentru a o păstra pe ea? Este Cațavencu nesincer? E lăudăros, arțăgos, dar nu nesincer. Crede necondiționat în ce
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
nu te-ai dus la poliție? —La poliție? a căscat ochii. Era clar că nici nu îi trecuse așa ceva prin cap. Dar ar fi ieșit totul la iveală... —Literalmente - am spus cu cinism. Egoism din nou. Ca și cum frumusețea ei o închista să nu se gândească la nimeni altcineva în afara ei. Nu mai aveam nimic de spus. Prin acord mutual am terminat băuturile și ne-am ridicat în picioare. Catherine Hammond a aruncat niște bani pe masă care să acopere cheltuiala. Chelnerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
astea? Ce s-a întâmplat cu bunul meu simț de la vârsta de nouă, zece, unsprezece ani? Cum de am putut să ajung propriul meu dușman și detractor? Și-atât de singur! Vai, atât de singur! Nimic altceva decât un ego! Închistat în sine! Da, trebuie să mă-ntreb (în timp ce avionul mă poartă - cred eu - tot mai departe de sursa chinurilor mele) ce s-a ales de toate năzuințele mele, de toate țelurile mele morale, valoroase? Cămin? N-am. Familie? Ioc! Lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sub o boltă barbară de oase intersectate, în noaptea țesutului meu cerebral... Ce se întîmplă? Ce Dumnezeu se întîmplă? De unde vin halucinațiile astea? Mereu am trăit, am gândit și am scris pentru tine, Victor, dublul meu fără pată și prihană, închistat sub apa-nghețată a oglinzii. Iar acum... cine a pătruns până 60 si-n mediul tău antiseptic, străpungând suprafața securizantă a sticlei, ca să ne grupeze iar și iar în același triunghi inexplicabil, în aceeași dramă fără suflare? Cine e intrusul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
structurile instituționale. Analizând caracteristicile Occidentului, filosoful german Karl Jaspers (Bagdasar, 1969, 91-92) aprecia că ideea de libertate politică născută în Grecia, raționalitatea asociată cu o conștiință a limitelor ei, subiectivitatea despre existența personală și alcătuirea unor instituții care nu se închistează sunt principalele elemente definitorii, specifice ale acestuia și, am adăuga noi, ale întregii Europe în devenire. Continentul nostru reprezintă o unitate spirituală, iar specificitatea Europei s-a făcut în raport cu Asia, iar mai recent cu America. Dorind să definească ce este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
oameni care ratează în această lume este entuziastul. Viața este mult mai mediocră și mai fragmentară, în esența sa, decât bănuiesc oamenii. Nu este aici explicația faptului pentru ce decădem cu toții, pentru ce ne pierdem vioiciunea pulsațiilor interioare și ne închistăm luând forme, cristalizîndu-ne în dauna productivității și dinamismului interior? Pierderea fluidității vitale și debordante îți distruge receptivitatea și posibilitatea de a îmbrățișa viața cu generozitate și elan. Entuziastul este singurul care se menține viu până la bătrânețe. Toți ceilalți, când nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
patul acela uriaș plin de tentații, el urmase cuvântul lui Dumnezeu de dragul nostru, al tuturor, de dragul păstrării inocenței micului nostru regat, poate că tocmai aceasta a fost încercarea prin care trebuia să treacă, dar atunci, cum rămâne cu libertatea noastră închistată în frustrări, poate că logica se ascunde tocmai în evenimentele acestea care ne-au chinuit atât de mult, o logică mult mai profundă, complet diferită, pentru că, dacă se va mai întoarce vreodată, va trebui să o facă pe un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
decât un neajuns. A pleca acum însemna să-i abandoneze pe Vasquez, Hudson, Hicks și pe ceilalți în infernul de la nivelul C și să-i lase în seama extratereștrilor. Dacă vor avea noroc, vor muri. Dacă nu, se vor trezi închistați în peretele cu coconi pentru a-i înlocui pe colonii pe care cu milostivenie i-au carbonizat. Știa că nu putea să acționeze în acest fel și să trăiască apoi cu conștiința încărcată. Fețele și urletele lor o vor bântui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
central? De ce erai tu inamicul public nr. 1? M.I.: Nimeni n-a spus. Cred că lucrurile de bază nu erau critice, și nu erau nici revoluționare. Probabil un motiv era că i-am insultat când le-am spus că sunt închistați, că n-au citit Eliade XE "Eliade, Mircea" etc. Eu citisem și altceva decât voiau ei. S.A.: Aha, în Cabala tu reproșezi discipolilor lui Scholem XE "Scholem, Gershom" și școlii de după anii ’40 că nu citiseră nume mari ca Eliade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
asta era pur și simplu singura cale de a asculta. Bine, mai aveam Phoenix, mai aveam Cenaclul Flacăra, dar și astea erau lucruri destul de triste, oblăduite de comunism și nu îndeajuns de libere. Și normal că muzica asta oficială, destul de închistată în regimul ei, nu avea cum să nu fie hulită la începutul anilor ’90, doar și pentru faptul că era singura muzică posibilă în România acelor ani. Ce public mai au în prezent Angela Similea, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu? Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
era un adevărat izvor, mocnind în interior, fără putința de a ieși la suprafață. Era de fapt așa de neștiutoare, de inocentă, ca un fruct bine pârguit, marile decepții suferite încă din primii ani de căsnicie o făcuseră să se închisteze, ea rămăsese, ce mai la deal la vale, rămăsese sufletește virgină. Uite, spunea ea, m-am trezit că am copii cât mine de mari și eu nu pot să cred că au trecut anii, nu pot să cred că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a fost transportat mai târziu cu o coloană de lucru în Anglia; eu am avut voie să plec, fiindcă între timp schija de obuz din umărul meu stâng - vizibilă cu ajutorul razelor Roentgen și mare cât un bob de fasole - se închistase. Și în ziua de azi, tot acolo șade: suvenirul meu, comparabil cu insecta care, prinsă în chihlimbar, rezistă timpului. De îndată ce, ca stângaci ce sunt, ca să mă afirm mai întâi în fața Annei, acum în fața lui Ute, îmi iau avânt ca să arunc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lucruri pe atunci actuale - cu cât entuziasm se pornise la război -, pe urmă, însă, numai despre artă. Ce s-a ales din ea între timp. Cum a supraviețuit oricărei interdicții, dar cum, curând, abia eliberată de constrângeri exterioare, s-a închistat într-o doctrină și s-a evaporat în lipsă de obiect. Am putea să râdem de fleacurile instalațiilor și de stupiditatea acum la modă, de demența săltăreață din zona video și de țopăitul din eveniment în eveniment, de sanctificarea fierului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]