141 matches
-
e perfect și perfecțiunea include toate posibilitățile. Așa că, din acest punct de vedere, nu-l mai putem numi nici măcar oraș. Este un tot fluid. Oferă orice posibilitate, schimbându-și aspectul în funcție de ele. Apoi reclamă perfecțiunea. Nu e deloc o lume închistată, o lume fixată pe vecie. Este o lume care se fixează în timp ce se mișcă. Așa că, dacă dorința mea e să evadez, atunci există cu siguranță o portiță de scăpare. Înțelegi ce vreau să spun? — Da, chiar foarte bine. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Congresului al XIII-lea, pentru înaintarea fermă a patriei noastre pe calea socialismului și comunismului.“ („Creația tovarășului Nicolae Ceaușescu în domeniul teoriei și practicii revoluționare“, Vatra, ianuarie 1987) „Gânditor clarvăzător, promotor curajos al noului, adversar neîmpăcat al oricăror tipare rigide, închistate, străine cerințelor vieții, studiind cu atenție realitățile sociale, tovarășul Nicolae Ceaușescu a elaborat teze de o mare valoare științifică, soluții originale, cu adevărat revoluționare, pentru problemele dezvoltării economico-sociale a României, ale teoriei și practicii revoluționare contemporane.“ („Omagiu“, Vatra, ianuarie 1989
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Blake este astfel cel angajat într-o întreprindere spirituală prin care participă la "construirea Ierusalimului", i.e. mîntuirea omului și a cosmosului. R. Samuel arată că războiul, ca și revoluția, sînt o legitate în istorie care exercită o dizolvare-fluidizare a formelor închistate, este deci o "treaptă intermediară necesară"129. Cu alte cuvinte, războiul fizic este un pas intermediar prin care formele învechite, oprimatoare, sînt desființate și se creează spațiul necesar pentru evoluția spre războiul intelectual, superior. În acest proces, însă, războiul fizic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nici nemișcarea, nici atacul, ci analizarea naturii reale a pericolului, dacă acesta trebuie Înfruntat sau dacă trebuie să fugim. Această atitudine Își are meritele și dificultățile ei. Este ușor de dovedit că există credințe, sentimente, obiceiuri care par de nepătruns, Închistate, și care se manifestă independent de controlul nostru. Un caz simplu: frica de a zbura. Cel care suferă de așa ceva știe că argumentele sunt ineficiente. Citirea convingătoarelor statistici legate de accidente nu Îl va ajuta să călătorească mai liniștit. Voi
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ne ușura supraviețuirea, evoluția a Încercat să organizeze această babilonie de mecanisme independente. Apar mari sisteme unificatoare: limbajul, rațiunea, capacitatea de planificare și decizie. Dar aceste structuri superioare sunt foarte tinere și trebuie să interacționeze cu modulele vechi, care rămân Închistate. Decurge de aici un proces de negociere, de reconfigurare, care definește comportamentul inteligent. Individul poate să-și atingă scopurile - și atunci triumfă - sau poate să nu le atingă - și atunci eșuează. De toate acestea răspunde ceea ce numesc eu inteligență executivă
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
ce conduce la eșecul total, pentru că victima trăiește o viață ce nu e a ei, dirijată din afară de un agresor, care Îi face un rău cu efecte ireversibile. Am spus că eșecul inteligenței e provocat de faptul că un modul Închistat conduce, implacabil, comportamentul. Invidia, gelozia, resentimentul sunt exemple clare În acest sens. Shakespeare le-a Înțeles perfect mecanismele, și aș fi putut ilustra această carte numai cu exemple din tragediile sale. Richard al III-lea ne spune povestea unei inteligențe
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
fapt evident. Într-un cuvânt, e distructiv. Am consemnat câteva dintre eșecurile limbajului nostru intim. Limbajul interior dă greș atunci când nu e capabil să dirijeze comportamentul sau când se supune unor module expresive - generate de convingeri, sentimente, presiuni sociale - rigide, Închistate, care, dacă ajung la putere, produc nenumărate nenorociri. Năvala automatismelor și capitularea instanțelor eliberatoare - inteligența executivă - explică aceste eșecuri și multe altele. Inteligența se află la cheremul unui vacarm de voci disperate. Înțelepții hinduși, care au inventat yoga, susțineau că
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
e incapabilă să dirijeze inteligența computațională. V. Eșecul voințeitc "V. Eșecul voinței" 1 Am șovăit, neștiind dacă să intitulez acest capitol „Înfrângerile suferite de libertate”. Veți afla ceva mai târziu de ce. Subiectul eșuează din mai multe cauze: dobândește convingeri toxice, Închistate, blindate În fața criticii, a argumentelor și experienței, care Îl fac incapabil să mai Învețe ceva. Poate elabora, de asemenea, stiluri afective care Îi Îngreunează Într-un mod dramatic plasarea În realitate, deoarece Îi oferă o evaluare greșită a ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
la București, săptămânal, de la 10 noiembrie 1924 până la 31 mai 1925, sub redacția lui Cezar Petrescu. Revista are în atenție atât informarea cititorilor cu privire la cultură și artă, cât și publicarea creației originale. Fără a se situa pe o poziție tradiționalistă închistată, polemizează totuși cu noul val literar (în speță, suprarealismul), din perspectiva structurilor formale care, după redactorii C.l. și a., sunt ininteligibile pentru publicul larg, al cărui interes revista își propune să-l susțină. În articolul Între scriitor și public (1924
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
în legătură cu mediul universitar, dar și înainte, s-a aplicat vreodată propunerea lui Răvăruț? Au fost studenții înlăturați de la anumite decizii sau nu au votat anumite decizii pentru că unii profesori, precum Răvăruț, care era unul dintre cei mai duri și mai închistați, spuneau că studenții nu ar trebui să decidă asupra doctoratelor, a concursurilor profesorilor, că nu era problema studenților? D. T.: În 1982, am fost instruiți, la întâlnirile de la Izvorul Mureșului cu activul ASC, ca să aplicăm o hotărâre de partid care
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
școala, mai ales cea vizînd comunicarea personală dintre părinți și cadrele didactice, reprezintă un factor de succes pentru copil. Reticența pe care părinții par să o aibă în raport cu intensificarea relațiilor cu instituțiile de învățămînt este legată, probabil, de caracterul formal, închistat, în care se manifestă, la ora actuală, aceste relații. Părinții, cel puțin aceia care nu au reușit să construiască un climat de încredere în raport cu copilul, care-l percep ca fiind puțin cooperant, au nevoie de mai mult suport din partea școlii
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
îmbrăcat a quatre épingles, dar taciturn și țeapăn, abia puteai să scoți un cuvînt de la el. Noi eram exuberanți, Titel Comarnescu și Ionel Jianu erau niște animatori extraordinari, plini de spirit, în schimb oaspetele nostru de onoare stătea solemn și închistat, nu părea deloc să se bucure sau să se distreze. Poate era intimidat, nu știu. În jurnalul lui, acea sărbătorire e consemnata într-o singură frază neutră. Atît. - Să revenim la studenție. I-ați mai prins în facultate pe Sebastian
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Literatură Română Contemporană, aflat în acest an la a patra ediție. Consemnându-l publicistic, îmi fac datoria de martor și participant. Merită semnalat ca atare în presa culturală, pentru că el înseamnă un prilej de comunicare a vieții academice (de obicei, închistată și imobilă, conservatoare în sens rău) cu actualitatea cea mai vie și mai dinamică (indiferentă spațiilor aulice), un mod fericit de intersectare a două sfere intelectuale ce trebuie, necesarmente, să se stimuleze reciproc. Fiind eu însumi implicat ca profesor în
Ce s-a întâmplat de curând la Brașov? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8535_a_9860]
-
fără tangență cu esteticul. Ediția critică Dimov este remarcabilă și prin travaliul depus de îngrijitorul ei, travaliu pe care însă nu îl vedem la o lectură superficială. Astfel, fără un aparat critic stufos, fără acele note care fac deliciul filologilor închistați (dar care nu sunt întotdeauna necesare, de multe ori fiind un inutil balast al lecturii), Ion Bogdan Lefter a corectat tacit greșelile de tipar din edițiile princeps, oferindu- ne un text dimovian de referință. Textul din Opera poetică I-II
Leonid Dimov în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5810_a_7135]
-
1940 această opțiune ideologică era benevolă, dar după 1940 închiderea era obligatorie, manifestată și administrativ, iar N. Costenco va fi o victimă a acestui blocaj, suferind 15 ani de detenție tocmai pentru fostul ,naționalism". Una era regionalismul său exclusivist și închistat din anii '30 și cu totul altceva sovietismul moldovenesc din anii stalinismului. Aveau totuși multe lucruri în comun, printre care dogmatismul, atitudinea anti-românească și dezastrul cultural erau cele mai importante. Se pare că, pentru unii basarabeni, Uniunea Sovietică a fost
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
liberalism ca modalitate ideală de organizare socială. Pentru a sublinia valoarea euristică și superioritatea liberalismului la noi, firește că dl Preda ia în discuție critică alte puncte de vedere, de obicei contrare, care, aplicate, duceau spre un tip de societate închistat, opus modelului liberalist occidental. Și asta o face în cîteva texte, reunite, dedicate exclusiv acestei preocupări tematice absorbante. Un prim text ia în discuție conceptul de românism, cu intenția de a ne propune o definiție posibilă. Și asta pentru că, socotește
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
forță și dramatism trecerii ei prin viața celorlalți; Virginia Mirea, sportivă medaliată într-o epocă revolută, cu codițe învârtejate, plutind pe ape imaginare și scoțând țipete sălbatice, apariție laborios construită, de-un comic ce frizează demența posibilă într-o existență închistată; Mihai Constantin, fără privire aproape (căciula imensă i-o ascunde) dar totul un zâmbet, mustață întoarsă și voce gravă, timbrată; un rol greu, pe care efortul descifrării îl face cu atât mai notabil, prezență copleșitoare pe scenă prin simpla-i
De ce mi-a plăcut Elisaveta Bam? by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10460_a_11785]
-
și integrare, nu a unuia modernist care declară rupturi și inaugurări spectaculoase. este nu numai una esențialistă și estetizantă, ci și una europenizantă, opusă închistării naționale. Această formă polemică de tradiționalism (nedeclarat ca atare) seamănă, prin delimitările categorice de tradiționalismele închistate, ruralizante și militante, cu un modernism sui generis, fără a fi cu adevărat unul. Dacă nu cumva mă înșel, textele programatice ale cerchiștilor nu pronunță niciodată cerința lovinesciană de sincronizare ca pe o necesitate. Europenizarea literaturii române se poate realiza
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
din scriitorii menționați, indiscutabil de valoare (deși nu chiar de "geniu"), pe care pedalează neoesteții "apolitici", e drept, învecinîndu-i (probă de umor involuntar) cu Adrian Păunescu. Îl putem lesne contrazice pe cel dispus a vedea în Virgil Ierunca un spirit închistat, "rău", "inchizitorial". Dimpotrivă. Activitatea d-sale ne oferă atîtea dovezi de generozitate, încît unele considerații elogioase mai vechi i-ar putea fi imputate drept imprudențe. Virgil Ierunca a preferat a greși prin încredere decît prin mefiență. La rigoare, i-am
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
apărut în 1982, respectiv, de o reeditare a eseului scenic Școala ludică, aparținându-i lui Ioan Groșan, reprezentat în 1976 de trupa Ars Amatoria. Ambele volume au constituit, la vremea lor, evenimente literare și culturale ale unei Românii tot mai închistate și mai prăfuite. Apariția lor nu a fost ușoară, în condițiile unei cenzuri care, după deceniul și jumătate de relativă liberalizare, își redescoperea instinctele staliniste. Chiar dacă n-au existat repercusiuni din partea „organelor”, manifestele n-au fost deloc întâmpinate cu bătăi
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
anilor ’70, când se consumă ultimele energii ale neomodernismului, în avanpremiera mutației pe care o va produce generația optzeci. Mai întâi, evoluția poeziei lui Horia Bădescu demonstrează că întemeietorii echinoxismului nu au văzut acest proiect ca pe un program estetic închistat și imuabil. Stilul înalt, amintind de Blaga și de Cercul Literar de la Sibiu, nu exclude poezia goliardică, erotică sau pe cea a descinderii în contingent. Nu toți echinoxiștii vor coborî poezia în cetate - unii, ca Adrian Popescu, scriu o poezie
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
schimbă doar oamenii, dar mecanismele rămân aceleași, caz în care ne putem face deja bagajele cu toții. Sau poate fi o Românie diferită, cu alte reguli, cu alte mecanisme, măi democratice, măi deschise. La fel, societatea - poate continua să fie la fel de închistata, întunecată și plină de ostilitate, sau poate redeveni una mai normală, cu mai multă liniște și demnitate, cu mai mult echilibru și corectitudine. - 3. Semnalul este dat și către generația tânără. O generatie care poate să reia parcursul generațiilor tinere
Consilierul politic al lui Ponta traduce textul de pe Facebook by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31204_a_32529]
-
ce nu mai pot cânta și care își duc veștejite existența în pansamente impregnate de resemnare. Uneori trăim într-un Circus optimus, în care ne punem la adăpost de viață, trăim exclusiv prin absență, acumulând frici, care ne hrănesc simțurile închistate. Nu contemplăm nici măcar poveștile altora care, aflați și ei în cușca lor, au curajul de a-și asuma viețuirea: „Fiecare stă ghemuit/ lângă povestea lui/ ca lângă/ un adăpost sigur/ - aici ne-am născut -/ spaima ne aduce merinde și apă
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
lui Diaghilev. Chiar dacă imagini de arhivă sau reconstrucții ale creațiilor lor ni se par azi prăfuite, nu avem îndoieli în privința rolului lor esențial în resuscitarea unui gen artistic care la sfârșitul secolului al XIX-lea părea muribund sau cel puțin închistat în convenții. Dacă „Baletele Ruse” au reprezentat - de la Pasărea de foc de Stravinski (1910) și Daphnis et Chloé de Ravel (1912) la Fiul risipitor de Prokofiev (1929) - un evident catalizator pentru muzica secolului al XX-lea, aserțiunea nu este neapărat
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
că are vreo frustrare adâncă de natură socială sau personală. Ce e drept, nu e ocolit nici de problemele, dar nici de satisfacțiile unui tânăr mediu de vârsta lui. Nu face parte din categoria supradotaților care se sufocă în mediul închistat românesc, nu are vise de îmbogățire și nici aspirații pe care o țară precum România nu i le-ar putea satisface. Și atunci? Cum să-mi explic această neașteptată expresie a unei dezamăgiri adânci? Prin faptul că tocmai s-a
Dulcele gust al nemerniciei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9900_a_11225]