1,026 matches
-
tras afară. Poate Despot, poate Rugină, poate Claudiu, poate un altul dintre cei care s-au dovedit a fi eroi în noaptea aia groaznică. L-au tras afară și pe el și pe aparatul lui, pe care instinctiv i se încleștaseră mâinile. Aparatul lui, cumpărat din multe, foarte multe ore de muncă. Aparatul lui, pentru care mai trebuie să muncească. Aparatul lui nou-nouț și care acum e o epavă. A ajuns la spital pe picioare, a povestit ce s-a întâmplat
Încă un mort în tragedia de la Colectiv. A murit prietenul lui Cabral () [Corola-website/Journalistic/101704_a_102996]
-
aruncă în sobă/ pantofii mei deveniți mici/ acum totul se leagă/ tocul tocit/ talpa pe jumătate decojită/ șiretul în palma mamei.” (Prietenei mele). În voită contrapunere cu algoritmicul: „Morții uită repede/ că nu e cale de întoarcere,/ degetele lor se încleștează/ de batista albă abia călcată/ precum buzunarul cusut de haină/ ei nu sunt decât sclavii vieții/ dorind să profite de fiecare ocazie/ și iată că aleargă/ pe partea cealaltă a drumului orb/ acolo unde pasajul de pietoni/ e o chestie
DANIEL MARIAN DESPRE KÁROLY FELLINGER de BAKI YMERI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1488528643.html [Corola-blog/BlogPost/378022_a_379351]
-
poartă pe vechile străzi pe care mergeau împreună, chemând amintirile care i-au devenit hrana necesară. Din cealaltă realitate, femeia nu se arată, de aceea poetul înalță o rugă Maicii Preacurate să i-o aducă, măcar în vis. În luptă încleștată cu Singurătatea, acum, singura lui prietenă (de altminteri, toți poeții și-o aleg parteneră și muză statornică!) - martoră mută la toate evenimentele, dar și parteneră de dialog nocturn și diurn, poetul se lasă mângâiat, învăluit și chiar învelit de această
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CÂRTELI Autor: Steluța Crăciun Publicat în: Ediția nr. 2075 din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cârteli Steluța CRĂCIUN Gata, toamna asta vine mai decisă să despoaie-n suflet, să despoaie pomi, se-ncleștează frunza, ultimă proscrisă, se umple pădurea de fatidici gnomi Frunza asta pală, ultima din vară, răsucită-i Doamne ca în suflet vina că-mi uit rugăciunea-n fiecare seară, și cârtesc adesea și-Ți găsesc pricina. Nu-nțeleg prea bine
CÂRTELI de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1473065374.html [Corola-blog/BlogPost/381389_a_382718]
-
dormitorul pe care-l știa. El a mers direct la frigider. A adus votcă rusească, potrivit dorinței fetei. Ritmul melodiilor răbufnea cu forță din boxele ce trepidau și se împletea cu ritmul în care paharele se goleau ori trupurile se încleștau în cele mai ciudate poziții. S-au oprit toate atunci când el nu a mai putut păstra cadența nici în mișcările normale. - Am auzit că ai pus-o cu o țigăncușă... E adevărat? l-a întrebat ea în pauza dintre două
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_5_marian_malciu_1326739371.html [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
unul cu celălat, totuși, niciodată nu au avut prilejul să se cunoască. » Amețesc. Pereții fântânii se învârt că un carusel. Iar eu mă izbesc de ei cu putere. E adevărat. Nu mai simt. Parcă mâinile mi-ar fi amorțite și încleștate cu putere într-un mod inseparabil, de sfoară. Nici loviturile nu reușesc să le despartă. Nu am puterea de a face povestea să se oprească. Nu mai pot nici să mă ridic singură la suprafață. Oare chiar voi fi blocată
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1416748162.html [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
de cuvinte grele și cu un stil de a-și manifesta furia foarte înspăimântător. Chipul, de obicei vesel, cu niște ochi animați mereu de zâmbet, arăta înspăimântător atunci când se enerva. Aripile nărilor se mișcau pe ritmul suflului greu, pumnii erau încleștați și sprâncenele foarte încruntate. Chipul parcă nu aparținea unui copil. Nu dura mult până căra primul pumn. La un moment dat, disperată fiind de situațiile dese în care ceilalți părinți veneau să se plângă de comportamentul lui, în miezul unei
Ultima zi în care l-am văzut pe Radu la școală. „Nu pot, doamna. Pe dumneavoastră nu vă lovesc niciodată” by https://republica.ro/ultima-zi-in-care-l-am-vazut-pe-radu-la-scoala-znu-pot-doamna-pe-dumneavoastra-nu-va-lovesc-niciodata [Corola-blog/BlogPost/337800_a_339129]
-
activat în P.N.Ț.C.D., făcând parte din consiliul de conducere al partidului, filiala Bacău. In prezent se ocupă de afaceri, în România.. Aceasta este o creionare afectivă a unui balerin în exil, care a trăit o viață de om, încleștat în luptă cu regimul securisto-comunist de la București. Viața lui construiește mesajul unui om care nu și-a trăit clipele într-o uniformitate de idei și care are toată cuviința și încuviințarea să arate peste vremuri, rana cicatrizată a istoriei! (Aurel
SANDU POBEREZNIC. UN BALERIN ÎN EXIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sandu_pobereznic_un_balerin_aurel_v_zgheran_1380624149.html [Corola-blog/BlogPost/357537_a_358866]
-
am anulat palavre, tragedii sau drame, cândva și ele arse în setea lui de rug pe care-l știu flămând, hrănindu-l cu prostia și trădarea, am aruncat în limbile de foc ridicol și brațe de penibil ce mintea-mi încleștase. Răzvrătit caut reintegrarea în universul prezent. Miraculos ! Ce poți face din rug! Trezit dintr-un coșmar, atât de dureros și lung. Referință Bibliografică: Nevoia de rug / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 600, Anul II, 22 august 2012
NEVOIA DE RUG de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Nevoia_de_rug_gheorghe_serbanescu_1345684371.html [Corola-blog/BlogPost/365689_a_367018]
-
de foame și în mizerie morală, în disprețul unanim și profund al celorlalte nații.” Așa îmi zice din poza sa alb-negru Emil Cioran și înțelegându-l, aceeași durere și aceeași tristețe mă cotropește iremediabil, brăzdându-mi și mie fața și încleștându-mi si mie inima și sufletul. Ion IANCU-VALE iulie 2012 Referință Bibliografică: Ion IANCU-VALE - PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PRIVIND LA FOTOGRAFIA LUI EMIL CIORAN de ION IANCU VALE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ion_iancu_vale_privind_la_fotografia_l_ion_iancu_vale_1341289167.html [Corola-blog/BlogPost/356719_a_358048]
-
de tramvai, suflet, marginea patului pe care cad amețită strânsoarea zilei și a înserării... totul e doar minciuna pe care o respir zilnic prin ochi, gură,nas. prea multe instrumente de tortură pentru simțuri. glasul topește nările, fulgeră ochii, gura încleștată în anotimpul ăsta ciudat, în gheață prinde cleștii racului. cancerul urcă pe toamnele prezentului. mereu acută necesitate înrobește gândul. strig la luna de lemn. flacăra o arde până la urletul lupilor, până la pădurile de mesteceni în care obosită, mă trezesc strănutând
PROMISIUNE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Promisiune_anne_marie_bejliu_1328119137.html [Corola-blog/BlogPost/346898_a_348227]
-
învăluie cu razele frivole curtea cu grădină . Pomi încarcați de roade, flori ce zâmbesc fericite, legume ce se doresc folosite se lasă mângâiate de razele diminetii.In fața casei străjuiește un măr împovărat de ani. În fiecare an omizile își încleștează trupul spiralat și verzui pe crengile perene. Primăvară , devreme, cleiul transparent , ca niște plasturi aplicați ad-hoc, sclipește în lumina caldă a diminetii.Acum merele aurii se înghesuiesc printre frunzele protectoare și râd că o grămadă de smaralde la sânul suav
GAZELA SI JUNGLA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1396637284.html [Corola-blog/BlogPost/347390_a_348719]
-
cu participanții. Nici musafirii nu făceau deosebire de culoare sau naționalitate conform egalității între oameni propovăduită intens de politica timpului cu toate că ușoare rețineri tot existau. Acestea erau totuși bine mascate prin popularismul ieftin ce se practica. Mirele și mireasa erau încleștați într-un dans amețitor. În jurul lor se dansa și se aruncau bani spre mirii fericiți în cantități demne de invidiat. De altfel, nunta era de invidiat în comparație cu nunțile țărănești, care datorită timpurilor, deveniseră din ce în ce mai sărăcăcioase. Cu glas scăzut, fiecare dintre
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pasiu_berthold_aberman_1388912317.html [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
Prietenie > DANS FLORAL Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1027 din 23 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sufletul tău e floare deschisă spre infinitul stelar al iubirii, șoapta petalelor se răsfrânge frenetic spre mine adulmecând parfumul nocturn cînd amândoi încleștați de dorință numărăm nemărginirea. Roua astrală ne scaldă umbrele nude în timp ce ne respirăm într-un divin ritual al dansului floral. Referință Bibliografică: DANS FLORAL / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23 octombrie 2013. Drepturi de
DANS FLORAL de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dans_floral_daniela_tiger_1382481173.html [Corola-blog/BlogPost/352518_a_353847]
-
scoți din infinit mândria mefistofelică - una și aceeași boală diabolică incurabilă cu reflexii de priviri de om. Pentru că te cutremuri și te întristezi la fel de mult când scrii „deschidere” ori „liberă” ori „conversație”, iar dacă le citești simți cum ceva îți încleștă mădularele și înțepenești, amintindu-ți de o moarte domoale predispusă unui leșin cosmic. Ce deschideri s-au închis, ce libertăți trebuiau interzise și, ce conversații au muțit, de Soarele a rămas în ceață și s-a zbârcit atât de mult
ARTA CUVÂNTULUI (I) de MARIA COZMA în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Arta_cuvantului_i_.html [Corola-blog/BlogPost/361224_a_362553]
-
și păstrează culoarea naturală a părului. * Să strângem ușor din dinți de mai multe ori pe zi. Dinții sunt alt semn important al vârstei. Pierderea dinților este asociată adesea cu bătrânețea. Pentru a-i păstra, chinezii din vechime recomandau să încleștam ușor dinții. Aceasta nu numai că îi întărește și îi împiedică să de deterioreze prematur, ci stimulează și sexualitatea și forță mentală. Mișcările dinților afectează nemijlocit funcționarea psihică și performanța sexuală. * Să ne masam tălpile de mai multe ori pe
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! by http://uzp.org.ro/incredibile-sfaturi-ale-medicinei-traditionale-chineze-cu-ajutorul-carora-putem-trai-peste-100-de-ani/ [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
completă, o imagine a unui drum lung, abrupt și fără de izbândă, pe care după câte se părea, aceasta pornise de ani de zile, în încercarea de a cuceri imposibilul; iubirea mamei sale. Un gust amar și cunoscut îi invadă gura încleștată într-un surâs fad și întinse imediat mâna, după ceașca de ceai. Deja se răcise și avea un gust ce-i părea leșios. Înghiți cu noduri. - Îmi cer scuze, v-am răpit atâta timp... măcar am putut și eu să
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1492978087.html [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
cearșaf umflat! Te fac cârpe, grăsane! Și se aruncă asupra lui ca un taur înfuriat. Nor Alb îi repezi un pumn în fălcuțe și un picior în burtă, dar Nor Vânăt îi suflă cămeșoiul până în înaltul cerului. Până la urmă se încleștară unul în altul, rostogolindu-se prin prăpăstiile cerului, ca o avalanșă în munți. Nu-ți mai dădeai seama care era Nor Alb și care Nor Vânăt. Lupta deveni mai crâncenă când zdrențăroșii nori vineți, aduși de Nor Vânăt, se aruncară
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425060673.html [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
se afundă în fractali infiniți, în Dumnezeu, se aude în valea adâncă. Ideile sunt înstelate pe boltă. Oglinzi joacă precum focuri bengale în afară și înăuntru, oglindesc mărul lui Adam și șarpele mieros. Paradisul rămâne afară. Iluzia și certitudinea sunt încleștate ca Iacob cu îngerul. Trezire În cameră, aproape în întuneric, răsturnat cu capul în jos, agățat doar de o impresie vagă, în interiorul vidului, în spațiul și timpul care mi-au fost date, în creierul care mi-a fost dat, creier
Poezie by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
-i mai trebuie nici apă. - Dar de ce, tată? l-am întrebat, de ce te canonești tu așa, deodată, pe lumea asta? și-am dat să-i umezesc buzele arse cu cîrpa, să-i dau apă cu lingura, dar tata își tot încleșta fălcile, uitîndu-se parcă prin mine, prin pereți, peste holde, dincolo de Timiș, dincolo de Dunăre. Pînă la urmă a trebuit să mă dau bătută, îmi mărturisea în seara de Sînziene vara mea bună Dorica, stăteam cu mînile încrucișate și nu știam
Poezii by Ioan Flora [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
cu Dumnezeu și cu semenii. Ne rugăm pentru noi, pentru familia noastră, pentru prietenii noștri, chiar și pentru dușmanii noștri, cerând de la Dumnezeu anumite binefaceri sau mulțumind pentru cele primite. Însă, cei mai mulți dintre noi suntem victimele unei societăți care ne încleștează în ritmul infernal al activităților cotidiene, părând că nu mai este loc de rugăciune... Câteva date personale: Data nașterii: 9 februarie 1968 Locul nașterii: Municipiul Iași, jud. Iași Studii: 1982 - 1986 Cursurile Liceului de Filologie Istorie „Calistrat Hogaș”, Piatra Neamț; 1987
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ioan_cristinel_tesu_.html [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
să-i țină Către nici o năzuință? Ce durere-apleacă omul Și-i înlănțuie puterea? Zale reci închidă-i gura Și în el fie tăcerea... Care forțe îl posedă? Vorba-n piept i se crispează, Neputând să glăsuiască, Trist, el gura-și încleștează. Referință Bibliografică: Trist / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1435, Anul IV, 05 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TRIST de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1417798912.html [Corola-blog/BlogPost/371915_a_373244]
-
și al cetății. Unele frânturi de poem au delicatețea și subtilitatea structurilor nipone în spirit de haiku. Desprinse din context, ele ar putea deveni mici poeme individuale: “între o tăcere și alta cade câte o mierlă / pe un refren uitat” (încleștat pe-o pânză de paianjen, visul). Sau: “la poarta unde moartea a încuiat livezi / stau cu grâul încolțit în mâini”; “între o durere și alta se înalță temple de tăcere”, ș.a. Iată și o definiție a fericirii: “fructul acela furat
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
se zguduia continuu, iar lui, sudori reci i se prelingeau pe șira spinării. Simțea cum i se zburlește părul, fir cu fir. Și-ar fi făcut semnul crucii, măcar pe cerul gurii, dar limba îi amorțise și gura i se încleștase de-l dureau fălcile. Ochii țintuiți pe cadrul ușii îi ieșiseră din orbite. Și a ținut-o așa o vreme, într-o hărmălaie și frică de nedescris, și, parcă timpul se dilatase, apoi s-a oprit. A răsuflat ușurat deși
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Balta_miresei_mihaela_suciu_1353948475.html [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
aer. mă așez între uși și-ți aștept răspunsurile. târziu, te împiedici de mine. îți simt apăsarea tălpilor și tremuri de grijă să nu fi rupt vreun papuc. mă ridic. mut, cu zâmbetul strâmb, pui întrebări. te bâlbâi cu mâna încleștată pe umărul meu. cauți echilibrul rătăcit între a lovi și a călca indiferent, mormanul de pământ din calea ta. - exiști-îmi spui mormăind. - da. exist. arunci scuzele în silă. simt putrezirea semințelor de cactus... creșterea plantelor noi... aștept țepii... tu taci
EXIST? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 by http://confluente.ro/Exist_anne_marie_bejliu_1343732130.html [Corola-blog/BlogPost/358739_a_360068]