1,092 matches
-
mi-am spus că o fac. Am pus funia pe după gât. /.../ Voiam să pun capăt la tot ce făcea. /.../ Funia mi-a intrat în piele, am luat tricoul lui, mi-am bandajat mâna și am strâns mai tare. Apoi am încolăcit funia de capătul patului. Am rămas acolo și am cerut ca Domnul să mă ierte pentru ce am făcut.” Când vine clipa malefică, oamenii sunt aduși în situații fără de ieșire, logica lucrurilor normale fiind întoarsă pe dos. Aici avem de-
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1462976235.html [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
venit să mă rog,/ diavolul trăgea cu urechea,/ certând lacrima apusă,/ pe trupul icoanei” (p. 100). Stările astfel inventariate liric de volumul “În vestiarul inimii” indică și o anumită suferință și o încordare interioară fie jucată, fie reală: “Urlă tăcerea/ încolăcită pe sprânceana ferestrei/ prin care privește departele,/ tremurând a oboseli” (p. 14, “Când gândește luna”). Lucrurile cu spațiul gol dintre ele, devin, uneori obsesive amenințând cu vidul ori nonsensul: “Adâncul mă privește/ Cu orbul ecoului rămas gol/ În palma răsfirată
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
sunt calzi,gândi EL. Pentru o clipă inima i se induiosa.Nu-si aducea aminte să fi văzut ceva atat de sexy și romantic în același timp.Parul fetei era de un roșu stins...și o șuvița ondulata i se încolăcise molatec pe gâtul aproape transparent.Se aplecă ușor și ridică fărâma de material și o strânse în pumn.Se așeza pe iarbă la o mică distanță de prosopul ei . Pentru o secundă el îi acoperise soarele și ea tresari speriata
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Poveste_de_dragoste_1_.html [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
sfârșit, în toată deplinătatea ființei ei. Pleoapele-i păreau croite anume pentru prelungile ei priviri drăgăstoase, în care nici nu i se zăreau pupilele... Ai fi spus că un artist priceput în tainele desfrâului îi potrivise pe spate buclele părului, încolăcite la voia întâmplării într-o claie grea, după capriciile adulterului, care le desfăcea în fiecare zi. Vocea avea acum mlădieri mai moi, ca și talia; ceva deabia simțit, dar pătrunzător emana chiar din faldurile rochiei și din arcuirea piciorului. Charles
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447488561.html [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
fie frică?” - am întrebat-o eu , trecându-i mâinile prin părul ei mătăsos și mângâind-o cu palmele peste obrajii ei înfierbântați și peste ochi și peste gură și peste gât. “Nu ștu...”- zice ea șoptit și tace și-și încolăcește brațele pe după coapsele mele și mă sărută lung, un sărut care a oprit timpul în loc și n-am mai știut de noi minute în șir...” Nu știu, își reia ea gândurile, ce se va întâmpla cu noi...”, după care își
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
străzile Seviliei. Ande le droma la Seviliakă. Păru-i este alb Parne și lakă bal Și ochii-i strălucesc. Thai lakă yakha strafian. Fetelor, Sheialen, Trageți perdelele! Tsîrden le uluva! În jurul capului ei, Truial lakă shărestar, Un șarpe galben se încolăcește, Îk sap jîlto amboldel-pe, Și ea visează la dans Thai voi suno dikhăl khelibaste Cu admiratori ai zilelor de mult apuse. Kamlivalentsa le nakhle ghesengă. Fetelor, Sheialen, Trageți perdelele! Tsîrden le uluva! Străzile sunt închise, Le droma și phandadine, Dar
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
sa dispărea în pulberea de întuneric. Mai strigă o dată din răsputeri : aa-hooo! Ecoul înlănțuit rămase impasibil la efortul său sonor. Acum, firicelul de teamă ce-i șipotea printre gânduri se transformă într-un șarpe uriaș de frică ce i se încolăcea pe creier. Nu, nu, nuuuu! țipau gândurile sale agitate, sugrumate de șarpe. Știu care este drumul! Trec podețul o iau la stânga, ocolesc cișmelele, apoi la dreapta, până la tufișurile din răzoare. După aceea, urc la stânga peste deal până...Știu! Știu! Asta
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
sa dispărea în pulberea de întuneric. Mai strigă o dată din răsputeri : aa-hooo! Ecoul înlănțuit rămase impasibil la efortul său sonor. Acum, firicelul de teamă ce-i șipotea printre gânduri se transformă într-un șarpe uriaș de frică ce i se încolăcea pe creier. Nu, nu, nuuuu! țipau gândurile sale agitate, sugrumate de șarpe. Știu care este drumul! Trec podețul o iau la stânga, ocolesc cișmelele, apoi la dreapta, până la tufișurile din răzoare. După aceea, urc la stânga peste deal până...Știu! Știu! Asta
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
industrial. Dar în acele clipe nu mi-am pus problema viitorului relației noastre. Ne simțeam bine și doream din tot sufletul să nu pierd o asemenea parteneră. Nefiind angajați în alte realții similare, am simțit osmoza întrepătrunderii sufletelor ce se încolăcesc ca lianele în jurul copacilor puternic înrădăcinați, într-o iubire la care nimeni nu mai avea curajul să spere, să viseze, sau să bănuiască că va apărea, în locul ce, de multe ori, poate nu-ți spune nimic definit: litoralul. Referință Bibliografică
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445446540.html [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
lemn din pădure, când este tăiat de securea ucigașă. A smuls baioneta din pieptul dușmanului de moarte, a holbat ochii și a răcnit la ea. - Fă-ți cruce!... târfă nenorocită. - Orbețule!!!... a-nceput să se jelească și i s-a încolăcit de picioare. Ce-ai făcut, amărâtule!?... Pușcăria te mănâncă... Doamne, Doamne!... om fără minte, ce ești. Andrei a tresărit ca dintr-un somn profund, și văzând pe Costică pădurarul cum îl privea cu ochii deschiși, implorându-i milă, a scăpat
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
s-au auzit mai mult ca o rugă, trupul i se îmuiase, nu mai avea niciun strop de vlagă în el. Dacă Leana l-ar fi-mpins cu un singur deget, cădea din picioare. Era distrus. Brațele Lenuței care îi încolăceau picioarele, pentru Andrei au devenit lanțurile reci pe care le târăsc ocnașii tot restul vieții. Era îngrozit. - Mă omule, Andrei!... S-a sculat în piciore, a-mbrăcat în grabă o fustă și, cu mâinile tremurânde, abia a reușit să pună pe
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
îi atinse urechea, zise: - Chiar și cel mai orb dintre orbi poate spune cu ce seamănă elefantul! Să îndrăznească cineva să nege că acesta este ca un evantai! Al șaselea începu și el să pipăie, dădu de coada Ce se încolăcea și zise: - Eu văd că elefantul este ca o frânghie!” [...] Alegem ca introducere alegația filozofică și moralistă de față, pentru a nu intra pieptiș în viziunea foarte complexă asupra lumii a protagonistului acestui portret eseistic, Ion Ardeleanu (Doru îi spun
ION ARDELEANU. ÎN CONUL LUMINII LUI FIREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495858923.html [Corola-blog/BlogPost/364770_a_366099]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > NOAPTEA TOATE SĂLCIILE SUNT ALBE Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 950 din 07 august 2013 Toate Articolele Autorului o lună plină cu brațele încolăcite de gâtul nopții un cer spuzit privirea ta eu râul răscolit în care se-mbăiază pătimaș toate stelele apă de fior mă străbați cum ar coborî sunetul infinitului într-o lume finită n-am să pot ridica între noi decât
NOAPTEA TOATE SĂLCIILE SUNT ALBE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 by http://confluente.ro/Noaptea_toate_salciile_sunt_a_violeta_deminescu_1375908280.html [Corola-blog/BlogPost/360403_a_361732]
-
de vin din care se prelingeau picături roșii pe spatele lor, alcătuiau un tablou atât de hilar, încât nu se puteau abține. S-au înțeles din priviri și s-au apropiat de băieți, schimbându-i ca parteneri. Jana și-a încolăcind brațele pe sub umerii lui Mișu și a început să-i mângâie metodic pieptul, în timp ce-și freca trupul de spatele lui, în mișcări largi, încete, calculate. Angelica l-a prins de șolduri pe Doru și l-a tras încetișor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_ii_3_marian_malciu_1327173986.html [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
de toană Un gând rămas pe laturi de echer... Amenințări mai șerpuiesc prin ploaie Și teama se-nroșește de plăcere O veste-n avataruri se îndoaie Și fuga-n sine sacrificii cere... În cimitir, mormintele respiră Un rest de timp încolăcit pe cruci E-atâta moarte hâdă și se miră Un râs răstălmăcit pe la răscruci... Și nimeni nu-nțelege că orgolii Vor răsturna tăciunii peste noi Și nicio rugăciune-n strai de glorii Nu va aduce timpul înapoi... Referință Bibliografică: Deschideți
DESCHIDEŢI-VĂ MORMINTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Deschideti_va_morminte_violetta_petre_1366191558.html [Corola-blog/BlogPost/345920_a_347249]
-
Prin pomii mai joși botgroșii vor să le dea replica, dar nu scot decît niște piuituri caraghioase. Oamenii au ieșit prin grădini: se aprind focuri, se sapă, se fac straturi, se pun aracii la vie. Fumul din grădina noastră se încolăcește într-o parte și-n alta, trece peste garduri, amestecîndu-se cu fumul din grădinilor vecinilor. Vorbele trec și ele peste gard dintr-o parte în alta. Se discută de războiul din Libia: - Vai, săracii oamenii ceia, îi face una cu
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Politica_semintelor.html [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
Ipostaze > ÎNTOARCERE LA SPLEEN Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1559 din 08 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului A fost pământul înainte de pustiu sau pustiul a fost, a fost, fără margini fără rost? Apoi privesc cum pasul tău se încolăcește cu al meu iar peste frunza ce nu moare crește doar însingurare. Frumusețea spală eroarea dragostea căutarea, iubirea naște păcate stelele se mișcă toate. Referință Bibliografică: Întoarcere la spleen / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V
ÎNTOARCERE LA SPLEEN de PETRU JIPA în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/petru_jipa_1428485416.html [Corola-blog/BlogPost/353747_a_355076]
-
DULCE Față dulce îmi dădeai Să-ți gust miezul tău de răi Fremecat și unduios - Buze fragede în jos Și în sus alt colț de răi Unde tu mă prăpădeai Cînd erai încă virgina zvîrluga că o jivina. TE-AI ÎNCOLĂCIT PE MINE Te-ai incolocit pe mine că o jivina Era fierbinte pielea ta fină Te zbăteai, dar mă strîngeai în brațe Regina de iubire și lumina Și eu mă simțeam cu adevarat Singurul tău prinț fermecat Visînd un stup
SAH MAT EROTICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sah_mat_erotice.html [Corola-blog/BlogPost/367172_a_368501]
-
duet cu oftatul efemer al pașilor schilodiți de neputința nemuririi mă scarpină obsesiv în parfumul ieftin al toamnei plângăcioase și mă doare în praful banilor aruncați cu găleata peste capetele încoronate ale leilor de circ apucându-mă de piciorul vieții încolăcite pe urme de rug stins în sputa viselor preling capul greu pe nicovala adormită a norilor Referință Bibliografică: BILANȚ ÎN LANȚ / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1007, Anul III, 03 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
BILANŢ ÎN LANŢ de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Bilant_in_lant_daniela_tiger_1380754633.html [Corola-blog/BlogPost/352344_a_353673]
-
trist pe masă”, „Vremea se întristează”, „catrenele sunt triste” (Semne rămase), „apusul trist” (Sfârșit păstrat); „gânduri triste” (Începutul pentru sfârșit), „piatra strivită dinadins” (Prestidigitație), „Părerile dau formă strivitelor/idei uitate printre stalactite” (Peșteră); „Suspină timpul răzvrătit” (Margini închise), aripa se încolăcește, memoriile sunt pierdute, gândurile sunt pătate, dorințele înecate, părerile de rău chinuiesc obsedant spiritul: „Dimineața părerilor de rău” (Funestă). „Agonice păreri de rău”, (Dintr-un strănut). Poetul se imaginează în ipostaza unui călător rătăcitor prin labirint, aflat într-o permanentă
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dulbaba_piruete_in_elena_trifan_1393228158.html [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
toate m-am îndepărtat Ca un vapor oprindu-se în radă Să mai sărute dor rămas la țărm Îndoliat de-atâta depărtare Nici lacrime, nici valuri nu adorm De-atata umbră...și ce rău mă doare Când soarta sumbră mă încolăcește Lumina îmi apune ochii- albaștri Nimic din ce-am iubit nu mai iubește Iar eu îmi caut umbră-ntre sihaștri Acolo nu m-atinge nici minciuna Și nici iubirea nu mă mai rănește Eu sunt doar VioDor și nu nebuna
VIODOR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Viodor.html [Corola-blog/BlogPost/361233_a_362562]
-
mă căsătoresc cu poezia, dar eu îmi rup deja cuvintele argintii din stele și ți le aștern pe poteca ce duce spre văntul de primăvară, să te-nvăluie-n mireasma florilor de mai; ramurile înflorite ale liliacului din colțul casei să-ți încolăcească dorul, de e prea mare. Te voi aștepta pe cărări de lună, din versuri îți voi smulge și dor și patimă, le voi presăra pe-aleea-nstelată, acolo unde sunt iubiri ce niciodată nu mor. Chiar dacă tac, inima-ți tresaltă și suflarea
GLASUL TĂCUT AL IUBIRII de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1438371991.html [Corola-blog/BlogPost/370297_a_371626]
-
industrial. Dar în acele clipe nu mi-am pus problema viitorului relației noastre. Ne simțeam bine și doream din tot sufletul să nu pierd o asemenea parteneră. Nefiind angajați în alte realții similare, am simțit osmoza întrepătrunderii sufletelor ce se încolăcesc ca lianele în jurul copacilor puternic înrădăcinați, într-o iubire la care nimeni nu mai avea curajul să spere, să viseze, sau să bănuiască că va apărea, în locul ce, de multe ori, poate nu-ți spune nimic definit: litoralul. Referință Bibliografică
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
unul de la Marieta, în care o ruga s-o caute a doua zi, acum culcându-se. Mesajul acesta o trimise, parcă, spre calculator unde e-mail-ul doctorului Costin o aștepta cu dezvăluiri senzaționale pentru ea. Ness-ul o revigorase, Bubă se încolăcise pe covor, alături de birou, parcă sugerându-i să dea curs tentației ce-o avea. Începu lectura. Starea ei nu era dată de curiozitate, nu. Ceea ce trăia era emoția și disconfortul că avea să intre cu cizmele în două vieți: în
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1455435838.html [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
alte figurine ale iluziilor lumii mă resimt regândesc readun între punctele neaccentuate ale destinului omului cu tălpile mereu goale pe iarba nenăscută cărți hărți artă înghesuită într-un suflet cu ramurile deschise mereu spre răsăritul unei zile fără brațele timpului încolăcite pe cadranul ceasului de platină la brâul tatălui îl privesc și îi ascult ticăitul metronom în arșița gândului redeschide pleoapa metalică și îmi zâmbește blând îl ascult mai departe cu fiecare pas adâncit în peștera cu pietrele cărți hărți de
METRONOM ÎN ARŞIŢA GÂNDULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Metronom_in_arsita_gandulu_anne_marie_bejliu_1383345967.html [Corola-blog/BlogPost/347206_a_348535]