251 matches
-
că nu visez galbene cosițele roșii fragi sunt buzele brațe calde cu lipici mere crude sânii mici pântec alb și pe măsură coapse lângă rug de mură un picior cu pas ușor Doamne mă topesc de dor eu așa o-ncondeiez spuneți-mi că nu visez *** cascada cosițe, arcuiri de gene, sâni deluriți ca provocări și coapsele menite să vegheze o adumbrire, iar în vale degete mici, fremătătoare alint devin privirii ca minuni când o pogor pe-a ta icoană precum
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
care mi-a rămas în amintiri cu acest nume pentru că niciodată în viață nu am văzut atâtea ouă adunate la un loc. De fapt, este vorba de Muzeul oului din Vama, în „inima Bucovinei”, cunoscut în zonă ca atelier de încondeiat ouă. Localitatea VAMA din județul Suceava este așezată pe drumul european E85, nu departe de sfintele mănăstiri Voroneț, Moldovița sau Sucevița, la numai 16 kilometri de orașul Câmpulung Moldovenesc. A căpătat acest nume, cu sute de ani în urmă, tocmai
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fețe mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unși pe fata cu negreala, mergeau să le îndemne la lucru pe fețele de măritat și să primească ouă pentru încondeiat de Paste, zicând: „Cății / Mații / Toarse câlții; / Ori i-ai tors, / Ori i-ai ros. / Scoate țolul să ți-l vaz! / Și de-l ai, / Să te - nduri și să ne dai / Cele ouă - ncondeiate / De acolo din covate”. Joia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume. Tehnică diferă în funcție de zona, timp, creatorul popular. Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor este în Bucovina. Mai întâi, aici se încondeiau ouă crude, apoi fierte, iar azi se inchistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișița (un vârf ascuțit de tablă de arama, fixat într-o măciulie a unui bat plat). Tehnică tradițională spune că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
crude, apoi fierte, iar azi se inchistresc ouă golite de conținut. Instrumentul cu care se „scriu” ouăle se numește chișița (un vârf ascuțit de tablă de arama, fixat într-o măciulie a unui bat plat). Tehnică tradițională spune că la încondeiat se mișcă oul, iar nu instrumentul. Acum se mai folosește și penița, în cazul incodeierii ouălor cu tus. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesiva cu ceară, apoi scufundarea oului în diferite băi de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
Se mai întâlnesc și alte motive: șarpele, grebla, furca, cibotica cucului, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, labă gâștei, colțul porcului, strugurele, ciresica, floarea păștii, fierul plugului, cheptenul, frâul, ferestruica, etc., prezente, mai nou, în zona Branului. Dar se mai încondeiază ouă și în Vrancea, în Oltenia, etc. În ziua de azi se întâlnesc și alte tehnici: încondeierea cu ceară colorată, cu ceară arsă, cu tusuri, etc. La urmă, ouălor li se dă luciu cu lac. În cultura populară actuala, ouăle
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
în deosebi încondeierea ouălor, care sunt un simbol al binelui, belșugului și continuității, psihologul Svetlana Krasovska, printr-o veche legendă huțulă, cum că într-o peșteră din munți trăia un duh rău, blestemat să stea închis atâta timp, cât oamenii încondeiază ouăle, în fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază, iar dacă nu, să iasă și să-i ducă la pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieși la suprafață atâta timp, cât ne păstrăm
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
Krasovska, printr-o veche legendă huțulă, cum că într-o peșteră din munți trăia un duh rău, blestemat să stea închis atâta timp, cât oamenii încondeiază ouăle, în fiecare an trimitea solii pe pământ să vadă dacă ei le mai încondeiază, iar dacă nu, să iasă și să-i ducă la pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieși la suprafață atâta timp, cât ne păstrăm tradițiile și datinile. Cu expoziția de ouă încondeiate, incrustare în lemn, cu care a participat
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
iasă și să-i ducă la pierzanie, a concluzionat că răul nu va ieși la suprafață atâta timp, cât ne păstrăm tradițiile și datinile. Cu expoziția de ouă încondeiate, incrustare în lemn, cu care a participat și la Festivalul Ouălor Încondeiate de la Ciocănești, a fost prezent meșterului popular ucrainean Vasyl Lyhovolea din Șepit, raionul Vyjnyța. Părintele protopop Ion Gorda, cu melodioasa-i voce, prin divinele cântări bisericești, a evocat semnificația Sărbătorii Învierii Domnului, patimile lui Iisus, sacrificat pentru mântuire și credință
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
mijloc - cu moaște de sfinți, avem și o icoană veche, făcătoare de minuni ce „aduce ploaia”, căci după ce e pusă în fântână și se fac rugăciuni, peste o zi-două plouă, cărți bisericești ce datează din sec. al XVIII-lea, ouă încondeiate cu motive creștine și nuanțe florale. Muzeul nostru găzduiește și o colecție de icoane, de prosoape pe tematică religioasă, planificăm să inaugurăm o expoziție de veșminte preoțești din sec. XIX-lea, donate de părintele paroh Vasile Pauliuc”... Educându-și discipolii
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
plămînii lui se auzea un șuierat ca de foale). Decora cu floricele tot felul de lăzi scorojite, porțelanul abajururilor, sticle de coniac, vaze din sticlă ordinară, borcanele de nescafé, caseta de lemn pentru țigări. Pe un sifon mai mare a Încondeiat pe fundalul acvamarin numele unor cafenele belgrădene, cu caligrafia lui de pe albumașele cu insule: Brioni, Boka, Pescărușul, Marinarul, Zori de zi, Cafeneaua sîrbă, Poarta Vidinului, Poarta Stambulului, Skadarlija, La trei pălării, La doi cerbi, Sub tei, La trei ciorchini, Šumatovac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu Florica, sora nevestei, pierzându-le, într-un final, pe amândouă (se anticipează azi finalul tragic al iubirilor gemene ale lui Moisescu pentru Maria și Vasilica). Ion idealistul, filosoful în jurul căruia se țese una dintre narațiunile lui Moisescu, moare singur, încondeiat cu denigratorul adjectiv calificativ „ciudat“, fiindcă singura ființă ce l-a înțeles - care a fost, ca el, de părere că omul are spirit, vise și năzuințe spre a se deosebi de restul vietăților - s-a căsătorit cu altul. Carol și
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
de scaun, Curtea de la Argeș. Trecute vieți de doamne și domnițe! Deodată, privitorii panoramei tresar la auzul vorbelor înduioșate ale domnului Delavrancea: „De-a stânga Râului Doamnei, rasna de satul Domnești, se vede o casă albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei, curate ca un pahar; prispa din față, lipită cu pământ galben; pe creasta casei, de-o parte și de alta, scârțâie la fitece bătaie de vânt, două limbi de tinichea, așezate pe două goange
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
între prieteni. La mine i-a plăcut că eu nu am turnat pe nimeni cu toate că știam cine mi-a făcut bucata. M-am întâlnit cu Michell de câteva ori, de fiecare dată „la o cafeluță”. Mi-a spus că sunt încondeiat urât de tot, că dacă s-ar lua după asta, ar trebui să mă expulzeze, dar având în vedere că românii se toarnă între ei, organele lor superioare de securitate au hotârât să mă pună o perioadă sub observație, perioadă
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
-l dăruise numaidecât: - Eu îmi fac când vreau altul, explicase. La noi, la Moldova, copiii se întrec să facă toiegele, ori fluiere, dacă găsesc lemn potrivit, și mai câte altele. Iar featilii se întrec în cusături ... Și de Paști, la încondeiat ouă. Klesch ieșise zgribulit din apa rece și se freca înnebunit pe picioare. - Uuuh, făcea el, parcă te frige apa asta. Uuuh!... Își îmbrăcase pantalonii peste picioarele încă ude și tot se mai văita de frig. Peștii îi învelise într-
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
lingurile au sculptate pe coadă diverse motive: soarele, cocoșul, pupăza, dragobetele (două pupeze îndrăgostite). Arta încondeierii ouălor emblematică pentru zona Bucovina este reprezentată de persoane din mai multe localități, fiecare având stilul ei de lucru. Negură Marioara din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de rață, găină, gâscă, prepeliță, struț, în culori cerate, negru și nuanțe de maro sau în combinații de roșu cu maro, negru cu roșu. Tradițională este culoarea albă și se lucrează pe rând cu fiecare culoare numai pe ceară
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
maro, negru cu roșu. Tradițională este culoarea albă și se lucrează pe rând cu fiecare culoare numai pe ceară fierbinte. Un alt model este realizat cu ceară neagră pe fond alb. După aceea se combină culorile. Oul de struț se încondeiază pe fond de culoare închisă, pe urmă din ce în ce mai deschisă până se ajunge la alb. În final oul se dă cu lac. Motivele preferate sunt: prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
fond de culoare închisă, pe urmă din ce în ce mai deschisă până se ajunge la alb. În final oul se dă cu lac. Motivele preferate sunt: prosopul, crucea pascală, calea rătăcită, Maica Domnului, frunză dse trifoi, urechea porcului. Saghina Ecaterina din Vatra Moldoviței încondeiază ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
ouă de toate tipurile, cu ceară în relief (ceară naturală colorată), într-o diversitate de motive: coarne de berbec, calea rătăcită, cârja ciobanului, crucea pascală, frunză de stejar, ferigă, stele, soare, geometrice și naționale luate de pe cămășile populare. Primele ouă încondeiate la dumneaei în localitate erau cu picățele. Iliuță Georgeta din Salcia, județul Suceava, lucrează pe ouă naturale, de toate tipurile sau pe lemn, cu motive religioase și naționale. Argintăritul, ocupație foarte veche, practicată pe tot întinsul țării, este reprezentat la
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
soare. O șuviță, împletită, Părticică de colaj, Strop de viață ce-ntregește Al pământului peisaj. Partitură fără note, Pe coroana pomilor... Vioara vântului și-a ploii, Romanța pădurilor. Anotimpurile-i scriu, Povestea vieții, filă, filă... Timpuri vin, și timpuri trec, Încondeiate-n clorofilă! LACRIMĂ Rotundă perlă transparentă, Aninată pe o geană, Rod al inimii izvor, Existență diafană. Tresărire de copil, Puritate de fecoară, Glasul vorbelor nespuse, Amintiri de-odinioară. Diamant plin de speranță, Oglinda unui vis trecut, Emoția adolescenței, Și al
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
simțea o inexplicabilă gratitudine. „Era o zi de primăvară superbă. Cerul albastru fără nori, temperatura numai bună de ieșit în aer liber”, începuse Eli să povestească. „Mai aveam o săptâmână până la Paște și mă bucuram deja că aveam totul pentru încondeiat ouăle. Îi povestisem că tocmai am cumpărat ouă albe și el mă somase să-i rezerv un coș întreg, pentru că îi plăceau la nebunie «ghiulele românești». Am pornit la drum de la campingul nostru preferat. Vesel și vioi a salutat-o
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
și o frumoasă surpriză, fiecare dintre cele trei cărți având câte o recenzie din partea unor renumiți critici literari. Astfel, istoricul literar Stan V. Cristea a făcut o prezentare cărții „Noaptea, cu sinele meu”, iar scriitorul și criticul Liviu Comșia a „încondeiat” „Trofee” și „A unsprezecea poruncă”. Prezentări care ne-au cam lăsat „cu gura căscată”, nici măcar noi nu credeam că suntem așa buni. Mulțumim domnilor critici care s-au străduit să vadă în cărțile noastre numai partea bună! A urmat vernisajul
SCRIITORI IALOMIŢENI LA BIBLIOTECA DIN ALEXANDRIA de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350784_a_352113]
-
steagurile ce niciodată nu vor ieși la număr. De ce vreți să-l treziți, ca să-i refuzați încă o dată intrarea în Academie, nu v-ar ierta Conu Iancu. V-ar invita la o bere cu guler la Gambrinus și v-ar încondeia să vă meargă fulgii, domnilor Tipătești, Trahanachi și Dandanachi ... Ce lume, ce lume ! zicea prefectul Tipătescu. Unii dintre contemporanii lui Caragiale spuneau că ar fi fost un adevărat liberal care i-a plesnit pe conservatori. Caragiale n-a fost nimic
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356302_a_357631]
-
tradiție, analiză subtilă a caracterelor umane din zona unde-și are rădăcinile, toate pe fondul intenselor trăiri ale autoarei, în fiecare abordare în parte. Aș putea spune că printr-un efort substanțial și admiral răsplătit de informația bogată redată, autoarea încondeiază într-un mod original reperele monografice a Tigăneștiului teleormănean în care s-a născut. Citându-l pe cronicarul Grigore Ureche, Buni mărturisește că a scris această carte “Ca să un se înece anii cei trecuți”, parcurgând succesiv etape din viața satului
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
dintre ei nu a făcut altceva decât să-mi dovedească, mie și fiicei mele deopotrivă, că prietenia și omenia nu țin cont de origini, de limba vorbită, de locul din care provenim și nici de eticheta cu care ne-au „încondeiat” unii „de-ai noștri”, că nu toți românii suntem de proastă factură, că putem fi credibili, apreciați, acceptați și apropiați de sufletele celor ce ne-au întins mâna prietenește, dând dovadă de încredere, onestitate și multă căldură sufletească. Este motivul
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]