96 matches
-
și demonstra practic cum se pregătesc și se obțin produsele lor: covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; ateliere de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălor, confecționarea măștilor, prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, din fier, articolelor din sticlă, articolelor din lemn; atelier de restaurare; atelier de prelucrarea lemnului și mic mobilier artizanal, creație bijuterii etc. Atelierele de lucru menționate
PROCEDURĂ din 8 septembrie 2015 de implementare a schemei transparente de ajutor de minimis prevăzute în cadrul Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264885_a_266214]
-
și demonstra practic cum se pregătesc și se obțin produsele lor: covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; ateliere de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălor, confecționarea măștilor, prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, din fier, articolelor din sticlă, articolelor din lemn; atelier de restaurare; atelier de prelucrarea lemnului și mic mobilier artizanal, creație bijuterii etc. Atelierele de lucru menționate
PROCEDURĂ din 19 septembrie 2016 de implementare a schemei de ajutor de minimis prevăzută în cadrul Programului naţional multianual pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275675_a_277004]
-
din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțula și altele asemenea. Artă încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată în comuna Moldova-Sulița la cel mai înalt nivel.
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
toate acestea, sunt primiți cu brațele deschise de stăpâna casei, ospitaliera și încântată de prezență occidentalilor. Într-o scenă complet neverosimila, familia (despre care se înțelege că este urbană și relativ înstărita) se chinuie să le arate străinilor procesul de încondeiere a ouălor de Paste. În acest episod tipic exotizant, publicul (occidental) neavizat este lăsat să înțeleagă că acesta ar fi un obicei obișnuit în rândul clasei înstărite bucureștene. Mai departe, Winifried și Ines se apucă să cânte o piesă de
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
sa specifică: Voroneț (albastru), Humor (roșu), Sucevița (verde), Moldovița (galben) și Arbore (combinație de culori). Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începând cu ziua de marți până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însă, și excepții când familii întregi cunosc și practică acest mesteșug
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
Arbore (combinație de culori). Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începând cu ziua de marți până vineri, pe lângă simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însă, și excepții când familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
există, însă, și excepții când familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul împistritului și care își învață cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor. Imagini
Editura Bucovina () [Corola-website/Science/296544_a_297873]
-
pe drumul spre casă. Odată ajunși acasă, românii continuă sărbătoarea tradițională, cu o masă care include specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
complexe, sau decorate cu diverse podoabe și puse la vânzare pe durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
durata întregului an. Împistritul ouălor este un obicei practicat în zona Bucovinei. În Săptămâna Mare, începand cu ziua de marți până vineri, pe lânga simpla vopsire, se practică fie încondeierea cu pensula, fie "împistritul", folosindu-se ceară. Cu timpul, tehnica încondeierii ouălor a ajuns la nivel de artă. Deși femeile sunt cele care se ocupă de înfrumusețarea lor, există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
există, însa, și excepții când, familii întregi cunosc și practică acest mesteșug. În zona Bucovinei tradițiile supraviețuiesc cu greu schimbărilor însă exista oameni care duc mai departe meșteșugul împistritului și care iși invată cu drag și cu răbdare copiii tainele încondeierii ouălor. Sărbătorirea Anului Nou a fost permisă și în timpul regimului comunist, pentru că aceasta nu avea o conotație religioasă. Se crede că nici o persoană nu ar trebui să petreacă această noapte de una singură, atât timp cât este noaptea în care noul an
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
săptămână pentru bătrâni din Arhiepiscopia Iașilor, loc de cazare pentru pelerini și loc de desfășurare de activități culturale multiple. Astăzi, viețuiesc aici 35 de călugărițe. În afara programului liturgic, maicile își desfășoară activitatea în diferite ateliere: de pictură a icoanelor, de încondeiere a ouălor, de croitorie și broderie. În anul 2001, Castelul Sturdza a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1170 din 2 octombrie 2003 s-a stabilit, printre altele, realizarea unor reparații de urgență la Castelul Sturdza
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
4 sate componente. Satul Prisaca Dornei a fost colonia germană Eisenau. Principalele domenii de activitate sunt creșterea animalelor, cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, serviciile și turismul. Populația practică încă și multe dintre meșteșugurile tradiționale, printre care cioplitul pietrei, țesutul, prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, potcovirea cailor, toarcerea lânei. Comuna Vama este una dintre cele mai vechi comune din țară, cu excepția poate, a unor localități din Ardeal, care sunt amintite din secolul al XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existența
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
coșurilor din nuiele Realizarea papușilor și a altor decorațiuni din pănuși de porumb Realizarea decorațiunilor din flori presate Aplicații decorative cu paie Realizarea aranjamentelor florale Ikebana Realizarea obiectelor ornamentale din flori, semințe, spice - altele Realizarea animalelor din baloane Decorarea torturilor Încondeierea ouălelor <nowiki>http://www.aippimm.ro/articol/comunicate/cp10 2006</nowiki> <nowiki>http://www.cciabn.ro/eu4us/cercetare/cercetare%20romania%20engleza.pdf</nowiki> https://en.wikipedia.org/wiki/Handicraft <nowiki>http://www.mesteri-populari.ro/index.php?option=com content&view=article&id
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
ouăle încondeiate alcătuiesc una dintre interesantele manifestări ale artei populare. Ouă încondeiate cu mărgele Privite mai de aproape însă, nu se poate tăgădui însemnătatea desenelor atât din punct de vedere etnografic, cât și artistic. Deși asemănându-se la trăsături generale, încondeierile variază însă, având un caracter propriu fiecărui popor. Astfel, pornind de la noi ca să mai înaintăm către Apus, trecând prin Bucovina, Boemia până în Polonia, găsim motive geometrice tot mai complicate, combinații mai savante și culori mai multe. „Se spune că se
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
ceara, le încondeiază din nou, adică se ascund sub un nou strat de ceară părțile care o să rămână cu prima culoare. Se pun ouăle în a doua vopsea. Culoarea din urmă predomină, alcătuind fondul sau câmpul pe care se desprind încondeierile toate." Arta încondeierii ouălor Obiceiul era ca mai toate ouăle să fie vopsite în culori vegetale. Galbenele, de pildă, se fac din coajă de măr pădureț. Roșala ne-o dă popularul băcan sau lignum. Portocaliul se capătă din foi de
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
din nou, adică se ascund sub un nou strat de ceară părțile care o să rămână cu prima culoare. Se pun ouăle în a doua vopsea. Culoarea din urmă predomină, alcătuind fondul sau câmpul pe care se desprind încondeierile toate." Arta încondeierii ouălor Obiceiul era ca mai toate ouăle să fie vopsite în culori vegetale. Galbenele, de pildă, se fac din coajă de măr pădureț. Roșala ne-o dă popularul băcan sau lignum. Portocaliul se capătă din foi de ceapă sau măr
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
din foi de ceapă sau măr pădureț, verdele din brândușe sau frunze, galben-verzui din laptele cucului, rămurele de salcie sau urzică. Rețetele sunt numeroase... Se pot deosebi două categorii. A motivelor vegetale și a animalelor. Legende de Paște legate de încondeiere Originea ouălor roșii se pierde în negura veacurilor. Izvoare istorice ne informează că din anul 772 î.Ch. se obișnuia în China, cu ocazia ceremoniei Tsing Ming, să se ofere în dar ouă colorate. Această sărbătoare se celebrează la începutul
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
popoare slave era datina ca la sărbătoarea primăverii să se ofere în dar ouă roșii. La romani, tinerii vopseau ouăle în roșu și le trimiteau de sărbătoarea lui Ianus. La vechii germani, oul avea, de asemenea, o însemnătate simbolică. Bucuria încondeierii ouălor Folcloristul A.I. Candrea își punea întrebarea, în 1933, ce rost avea oul la toate aceste popoare în ceremoniile religioase? Chinezii aveau credința că cerul împreună cu pământul sunt ca un ou de pasăre, cerul e învelișul pământului, precum coaja oului
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
precum puiul din găoace, spune în Mitologia românească, Tudor Pamfile. Atelierul de încondeiat al Letiției Orsivschi Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor la noi este în Bucovina. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea ouălor în diferite băi de vopsea. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim rombul, triunghiul, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, cerbul
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
întâlnesc icoane pictate pe ouă. Dar întâlnim și alte motive:șarpele, grebla, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba gâștii, strugurele, cheptarul, ferestruica. În cultura populară actuală, ouăle împistritre sunt mai mult obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor care constituie mândria Paștelui bucovinean. Icoane pe ouă Profesoara Letiția Orșivschi a reușit să strângă într-o impresionantă colecție peste 3.000 de ouă lucrate în tehnici diferite, în coajă de ou, ceramică, lemn, porțelan, piatră, sticlă. Ele sunt
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]