16,685 matches
-
astfel atitudinea lui cu a mea. Ele nu seamănă decît în aparență. El a pornit-o la drum din pietate filială și fără să schimbe nimic din convingerile sale; eu în schimb m-am lăsat cîștigat de sminteala care mă înconjoară. Dar nu i-am spus nimic din toate astea, de ce să mă depreciez singur în ochii unui om pe care-l stimez? Și de ce să insist asupra a ceea ce ne deosebește, cînd el însuși nu contenește să scoată în evidență
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
cunoștință niște zvonuri dinspre Konya, cum că orașul ar fi căzut pradă ciumei, iar porțile sale ar fi închise călătorilor. Oricît de neliniștitoare, aceste zvonuri au avut meritul de a mă apropia de ai mei, care au venit să mă înconjoare, așteptîndu-mi părerea în legătură cu ce se cuvenea să facem. Cîțiva călători aleseseră, se pare, să facă deja cale întoarsă încă din zori, fără să mai aștepte; e adevărat că ni se alăturaseră abia la Tars, sau, cel mult, la Alexandretta; dar
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
Nici nu cunoșteau pe cineva care să fi fost. Îl știau doar de pe hartă și după nume. Se spunea că era un ținut minunat. Ea și-a zis că locuința va trebui să fie liniștită, plină de pace și albă, înconjurată de trandafiri, și și-a mai zis că grădina va trebui să fie mare și verde, străbătută de murmure. Iar cineva îi spusese că prin grădină trecea un pârâu cu apă strălucitoare și străvezie. Pe fundul pârâului se vedea prundișul
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
urmele lor, vom fi salvați. Așa au făcut, ascultând și alergând, în timp ce umbrele asfințitului creșteau. Până ce vocile nu s-au mai auzit și s-a lăsat noaptea, o noapte deasă și întunecată. Luna încă nu răsărise. Din toate părțile îi înconjurau umbre, zgomote, murmure pe care ei le confundau cu siluete, persoane, voci. Dar erau doar bezne, trunchiuri de copaci, vreascuri trosnind, foșnet de frunze. Ne-am rătăcit? a întrebat femeia. Nu știu, a spus bărbatul. Au mers înainte cu pași
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
imaginației creatoare despre ceea ce este realitatea și ce nu este însă poată să fie. În narațiunea estetică a Mirelei Roznoveanu apare Toni, un tip deștept care vinde ziariștilor idei de rubrici atractive. Paul și Toni se uită la o tînără înconjurată de admiratori: "«Cine era țipă?» Paul era iritat de comentariile în doi peri ale lui Toni. Chiar încerca să-l ia pe Toni peste picior care părea hipnotizat de femeia aceea. l Nici Mircea Săndulescu (o mare promisiune în anii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
Preludiu și Voicu Enăchescu s-a instituit acea fraternitate capabilă să pună în funcțune partajul reciproc al inimii, al muncii și al talentului. Să plămădești o orchestră din glasuri umane este ca și cum ai construi o corabie cu care vrei să înconjuri lumea. Mai întâi trebuie să-ț alegi materialul; apoi să-l asamblezi bucățcă cu bucățcă, polisându-l în cele mai ascunse unghere, și-ț vei da seama cât de bine seamănă corabia cu căpitanul ei. Lucrarea însă n-ar fi terminată
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
uriașă plută multiseculară ce se prăbușise singură cu rădăcinile în văzduh, ca un elefant căzut pe o rână, la cea din urmă bătrânețe. Îmi reamintise de o altă plută, din preajma lăculețului, încă mai falnică, de soiul celor ce pot fi înconjurate doar de o horă de oameni lungi în brațe, răsturnată și ea, dar mult mai departe de locul rădăcinilor, unde rămăsese o adâncă groapă. Era în amiaza zilei de 4 aprilie 1944, ar fi de povestit acea dimineață, amiaza mai
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
vorbi. chiar clipa de dinainte). Și nu putem a nu menționa, în aceeași ordine demonstrativă, încă o reacție copilărească a bardului: făurirea unor imagini-jucării. Vasile Dan are aerul a-și produce singur jucăriile baroce care-l bucură, de care se-nconjoară, în duhul unui amuzament sublimat. O tîrzie răsfrîngere a unei disponibilități mirabile care probează astfel că supraviețuiește: "o pasăre fără penet,/ goală pușcă/ precum inima unei femei/ pe care încă nu îndrăznești/ să o atingi" (un animal care plînge). Ori
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
către Führer, care făcea o criză de nervi. Și tot așa mai departe, cu viteză maximă. Când eram student la Madrid și făceam excursii cu Pepín Bello prin munți Guadarrama, mă opream câteodată ca să-i arăt panorama extraordinară, vastul amfiteatru înconjurat de munț și îi spuneam: "Închipuie-ț că în jurul nostru sunt ziduri cu creneluri, șanțuri și metereze. Tot ce e înăuntru îmi aparțne. Am soldaț și țărani. Am meșteșugari și o capelă. Trăim în pace și ne mulțumim să le
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
care nu știa decât să ceară, iar dorințele i se îndeplineau imediat. Mai târziu, cumplit de gelos pe popularitatea lui Grigri, s-a purtat înfiorător. Din cauza lui Teodorescu a plecat de la Facultatea de Matematică la Facultatea de Litere; s-a înconjurat de scriitori, sculptori, pictori, muzicieni care veneau la lecțiile lui și erau fascinați, vrăjiți de el; avea într-adevăr o inteligență sclipitoare, a fost pionierul calculatoarelor în România, a fost un vizionar - multe lucruri pe care unii le-au categorisit
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
lua în considerare calitățile estetice ale operei, fără a elimina însă din ecuație prestația etică a scriitorului (artistului) în discuție. Jurnalele Doamnei Monica Lovinescu sînt documente istorice de importanță majoră. Aflată mereu în centrul evenimentelor, atentă la tot ce o înconjoară, Doamna Monica Lovinescu își notează cu scrupulozitate ceea ce vede și aude. O activitate anostă și obositoare, aparent inutilă (comoditatea ne face să ne imaginăm că vom reține evenimentele importante care ne-au marcat într-un fel sau altul viața), ale
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
din cercul restrîns al regizorilor cu două Palme d’Or la activ: una în 1985, pentru Tata e plecat în călătorie de afaceri, și una în 1995 pentru Underground. Cît despre juriul "mare", președinte va fi regizorul francez Patrice Chereau, înconjurat de actrițele Aishwarya Rai (India), Meg Ryan (Statele Unite), Karin Viard (Franța), de scriitorul napoletan Erri De Luca, de actorul francez Jean Rochefort și de regizorii Steven Soderbergh (american, laureat cu Palme d’Or), Danis Tanovic (bosniac) și Jiang Wen (chinez
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]
-
mânuiască pârghii politice și așa mai departe. Sunt în roman personaje, ca profesorul Martinetti, în care voința de putere a lucrat eficient și cu efecte vizibile. Profesorul este o figură de prim-plan a Clujului cultural, un maestru care oficiază înconjurat de discipoli, bogat pe deasupra și influent, proprietar de gazetă, o forță. Doritor să atingă culmi asemănătoare este tânărul universitar și gazetar Amedeu Dumitrașcu, aflat la începutul urcușului social, ucenicind deocamdată pe lângă Martinetti, omul acestuia de "perfectă încredere și de legătură
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
lor și păstorului lor. Cam așa s-ar fi căzut să vorbească părintele paroh celor din biserică (și nouă, celor care-l ascultam la televizor), dacă dorea să lase întîmplarea să ne lumineze ca o minune și nu s-o înconjoare de întuneric ca pe o superstiție.
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
în peisajul moldav, întotdeauna dulce, din Despre Orașul meu. ( Romel-Ion Vulpeș, Onești) * Toate bune și frumoase, activitățile extrașcolare, studiul, traducerile, patima bună a lecturii. Versurile însă nu trec deocamdată de nivelul general hărăzit adolescenților: "Un vânt se strecoară/ Mintea o-nconjoară/ Pereții se despică în petale.../ Și tu, chiar poți să zbori spre visare./ Deasupra: cerul purpuriu și nori albaștri/ Dedesubt, copii pe plaiuri ce-au în mână praștii./ Ochiul perfid și verde-al unuia/ S-a pus pe sfera în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
specii de castraveți; mai ales că nu se știe niciodată... Lăsăm la o parte faptul că, om cumsecade, fiul glorios al Olteniței ar fi "iremediabil rătăcit" pe culoarul culturii. Dovadă cam cu ce fel de literați îi place să se înconjoare, în general nu mai dăm exemple... N-ar avea, așadar, nici un fel de fler estetic, bunăoară ca De Gaulle care, voiajând, nu purta asupra sa decât tunul cu bătaie lungă și precisă, marca "Malraux", ( cum ai zice Krupp) tunul Malraux
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
lui Vasile Zincenco, din care citez că Martha Bibescu "excelează în arta referinței" și de "cuvântul înainte" de Ion Bulei. Rețin de aici toate informațiile judicioase asupra istoriei noastre. Din multitudinea lor reproduc următoarele amănunte: că România "era o țară înconjurată de români", condiție impusă de granițe, față de care acționau diferit "nerăbdarea sufletească a unora, neputința altora, durerea sângerândă a foarte multora, nepăsarea celor care profitau ca să se îmbogățească, speculând vremurile și situațiile, metamorfoza morală și politică..." Nu a reușit să
“Jurnal” din anii neutralității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13982_a_15307]
-
formulări de genul celor pe care le face într-una din scrisorile către Milena, din timpul când se afla la Viena, în tratament pentru tuberculoză. "În scrisorile tale apari probabil cu acel măreț chip al Meduzei, într-atâta tresar spaimele înconjurându-ți capul, iar în jurul capului meu șerpii oricum și mai sălbatici ai spaimei". Este perioada în care scriitorii pe care-i citește cu pasiune sunt Strindberg, Kierkegaard și Dostoievski, dar și vienezul evreu Franz Werfel, cu grațios disimulatele lui neliniști
Vocația scenografică by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/14021_a_15346]
-
abia dacă putea să-și amintească de vreun moment în care fusese singură. Pînă cînd se măritase. și venise la Londra, ca să stea zi de zi în cutia asta mare, cu mobile pe care trebuia să le șteargă de praf, înconjurată de sunetul înfundat al vieții altora de deasupra, de dedesubt, din jur. Doctorul Azad era un bărbat mititel, precis, a cărui vorbă, spre deosebire de obiceiul bengalez, depășea doar cu un sfert de decibel nivelul șoaptei. Dacă voiai să auzi ce spune
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
ducea cu arcanul la oaste, pentru că eu aveam cu totul și cu totul altă impresie, se punea mâncare, băutură pe masă în mijlocul satului sau la biserică, unde se adunau doritorii, în jurul mesei erau funii pe țăruși și o funie care înconjura masa... se băgau pe sub funie să fure... beau, mâncau, se strângea funia și care era prins în funie, era dus la oaste. Era o chestie pe care nu mi-aș fi putut-o imagina. Deci sunt povești care rămân; alte
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
a scriitoarei, mai ales că ea însăși nu iubește prea mult viața publică și rampa socială. Chiar aș vrea să uit pentru un moment că am avut șansa să o cunosc personal pe autoare pentru a putea să mă las înconjurată de lumea fascinantă a cărților ei. Astfel, experiența lecturii ultimului ei roman poate să se înscrie într-un teritoriu privat, mai ales că bucla dintre realitate și ficțiune pare a se fi închis pentru a lăsa să se scurgă, printre
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
luat și drept profanare, imixtiune brutală a materialității unei ființei umane precare în ceea ce până mai ieri era universul artificial, aseptic, colorat în roz, al literaturii. Nu este tipică, în măsura în care atitudinea poetei față de realitatea grotescă și adesea brutală care o înconjoară este cu totul alta. Dacă, așa ca Elena Vlădăreanu, poetele generației 2000 își expun avatarurile condiției de femeie cu o nedisimulată jubilație machistă, Livia Roșca spune, ce are de spus, cu un soi de resemnare cvasi-depresivă. Exhibiționismul fiziologic și moral
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
Romarta (vezi nepieritoarea glorie a artei naționale!), un măturător de stradă bătrân, cu mătura în mână, sprijinită-n caldarâm, contemplă îndelung, aplecându-se pentru a vedea mai bine, șinele de tren întinse în vitrină, mașinuțele colorate. Moș Crăciunul de carton înconjurat de beculețe strălucitoare. în tot acest timp mângâie calm, afectuos, bățul lustruit al măturii sale". (p. 38) în cazul lui Cristian Popescu clișeul poet-vizionar nu funcționează și ar trebui mai degrabă înlocuit cu acela de poet-fotograf. în cadrele surprinse uneori
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
Mircea Mihăieș În filmele și cărțile cu mafioți, există un personaj căruia i se spune "il consigliere". Îți sare deîndată în ochi, pentru că, spre deosebire de brutele care-l înconjoară pe Naș, pare băiat fin. Și chiar este: are studii, are maniere, cunoaște legile. El nu-și flexează mușchii, nu sare la bătaie, nu ucide, ci îi sfătuiește pe membrii "famigliei" cum să ucidă mai eficient. El oferă ponturi, sugerează
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
văzut o minune, cei cărora ni s-a dat s-o vedem, care pentru aceea am fost păstrați (în viață) ca să vestim și altora cele întâmplate. Căci focul, luând forma unei cămile, ca o pânză de corabie umflată de vânt, înconjura ca un cerc trupul mucenicului. Iar el stătea în mijloc, nu ca un trup care arde, ci ca o pâine ce se coace, sau ca aurul și argintul care se încearcă în cuptor. Am simțit chiar și o mireasmă plăcută
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]