89 matches
-
a sensurilor elementelor dictaturii judicativului, până se ajunge la timp. Reconstrucția mai degrabă postulează originaritatea timpului, pentru a reface, pe acest temei, structura dictaturii judicativului în toată bogăția sa. Din acest motiv, reducția este o operație mai tehnică și mai "încorsetată" de anumite reguli privind înaintarea către ceea-ce-este dictatura judicativului, iar reconstrucția este mai liberă în a-și alege elementele din structura judicativului constitutiv pe care le reface. Fiecare este însă ca un "joc" (asemănător "jocului hermeneutic" gadamerian), ceea ce înseamnă că
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
are ecouri în opera eminesciană, iar dacă ar fi să gândim o apropiere între Phaidros și lirica eminesciană, am putea spune că "delirul" provocat de iubire poate fi înțeles, în ultimă instanță, ca o nebunie divină care dă aripi sufletului încorsetat de terestru 7. Purtând în sufletul său de copil amintirea insulei verzi din mijlocul lacului încărcat cu flori de nufăr, poetul a reușit sublimarea artistică a acestui topos, astfel încât insula nu e imaginată ca un simplu cadru pitoresc, ci drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mai apoi o investește în procesul civic pentru a flexibiliza și ține în șah politicul astfel încât să prevină derapajele dictatoriale de care nicio formă de guvernământ legitimă nu este ferită. Marxiștii, pe de altă parte, văd în om un producător încorsetat permanent de un simulacru de drepturi care avantajează doar o anumită categorie socială, "burghezia" și care, conștientizând gradual dimensiunile exploatării sale și posibilitatea de a o surmonta, se angajează cu perseverență într-un proces emancipator care va avea ca finalitate
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adevărată a lui Dumnezeu"505. Și totuși în secolul XXI sunt oripilat de mesajul dogmatic al unor astfel de cărți. Oare într-adevăr nimic nu s-a schimbat în dogma creștină de o mie șapte sute de ani? Oare totul rămâne încorsetat și imuabil ca în vremea inchiziției? Sau doar la nivelul unor anumite biserici creștine... (după ce deja a avut loc deschiderea porților prin Conciliul Vatican 2), continuă să fie promulgate aberații infantile... Am discutat mult cu adepții intelectuali ai doctrinelor contemporane
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care nu l-a putut feri nici Bodnăraș. Aud că i se impută acum că se trăgea dintr-o familie germano-ucraineană, adică nu era român verde. Are vreo importanță ? El a acționat ca român și românește într-un cadru strâmt, încorsetat ideologic, economic și militar. Cred că n-ar trebui să se uite că el este cel care a avut curajul de a spune rușilor ce-au spus chinezii : că ei, rușii, ne-au luat Basarabia ! N-ar trebui uitat că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avec leurs toilettes claires, leurs toilettes légères qui montrent la peau" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. Costumul sculptează, cât permite codul estetic al epocii, corporalitatea sensibilă a Parizienei. Natură țesăturii (satin, mătase, dantelă, catifea) conota senzualitatea atingerii. Încorsetata, decorată cu mănuși și pălărie, în mătase, blănuri și dantele, Pariziana tulbură sufletele și inimile bărbaților. "Quand elle traversa leș salons, dans să grande robe de faille roșe à longue traine Louis XIV, encadrée de hautes dentelles blanches, îl y
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
nu este în a egaliza averile, ci a face în așa fel încât oamenii buni de la natură să nu voiască, iar cei răi să nu o poată face". Din nefericire și în pofida acestor perle de gândire socială Aristotel rămâne oarecum încorsetat prejudecăților timpului său prin atitudini cum ar fi: sclavia (sclavii erau considerați oameni inferiori, destinați prin naștere să aparțină stăpânului) ca o stare naturală, nu recunoaște sentimentul de milă și compasiune atunci când condamnă la pieire neputincioșii și handicapații, susține avortul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se înrudește cu "micul război între sexe" pe care îl prevesteau moraliștii perioadei Belle Époque. El face să plutească angoasa frustrării asupra dorinței masculine și spectrul violului asupra virtuții feminine. Tinerele fetele, care acum nu mai sunt nici însoțite, nici încorsetate, sunt cele mai amenințate. Dacă vor să-și păstreze intactă virtutea, trebuie să se apere ele însele de bărbați, despre care se știe că sunt ușuratici și lipsiți de scrupule. Aceștia din urmă în schimb, le reproșează mai mult ca
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
În Soare. Numai că planta n’are nevoie doar de a fi conștiincioasă. Ea are nevoie măcar să fie lăsată În pace, dacă nu ajutată. Dar realitatea e alta, conform proverbului românesc “În calul care trage, În acela se bate”. Copaci Încorsetați În asfalt ori beton, Înnăbușiți de umbra construcțiilor ce-i depășesc cu masivitatea lor, ciuntiți din motive de circulație ori În Încercarea de a-i feri de vandalismul culegătorilor de flori de tei, de exemplu. Sau pur și simplu tăiați
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
privește, organismele heterotrofe vor prefera, În această situație, un sol mai oxidat, ceea ce, așa cum am aflat mai Înainte, nu au. Deci activitatea lor de iarnă va fi, Încă o dată, diminuată. Una peste alta, prin grăbirea repausului și Întârzierea trezirii, arborele Încorsetat În asfalt trăiește mai puțin, zilele lui, adică perioadele de vegetație, fiind mai scurte decât cele ale confraților săi liberi; poate de asta ei au mai multe scorburi, adică răni nevindecate. Ce să mai spun când același lucru, adică arămirea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Pe degetele ambelor mâini doamna purta numeroase inele de mărimi și forme variate; unele bătute cu pietre prețioase de-ți luau ochii, precum și niște ghiuluri dolofane și borțoase cât castanele. Mă gândeam cum de-și mai putea mișca bietele degete încorsetate și strangulate de menghinele ucigătoare de formă circulară ale celui mai răspândit totem de pe fața pământului, simbolul puterii supreme: aurul. Unghiile sidefii și pielea albă și perfect întinsă de pe mâini te duceau cu gândul la regina Cleopatra. Dar ceea ce ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Toni, evident un revoltat al generației părinților săi, urmat de Ines, fiica carierista și workaholică. Din această perspectivă, tot jocul de inițiere a lui Ines poate fi și unul ideologic. Mă gândesc în primul rând la scenă în care fiica încorsetata la propriu și la figurat în cultura corporate, adică de rochia de banchet pe care nu reușește să și-o scoată în timp ce-i sună mobilul și soneria de la ușă, decide o revoltă spontană, și rămâne să-și primească invitații goală
Elefantul din cameră. Scurtă cronică a filmului Toni Erdmann, de Maren Ade () [Corola-website/Science/296144_a_297473]
-
tabuurile vremii este cel al părului desfăcut. O femeie nu trebuie să stea niciodată cu părul despletit în fața unui bărbat, „pentru că e rușine”.(Pârvulescu,97) </p> 4Ioana Pârvulescu arată în Intoarcere în secolul al nouăsprezecelea cum prezența unui corp bine încorsetat trebuia să se facă resimțită prin leșinuri, roșeață, lacrimi, tremur, pentru a împlini idealul contemporan al feminității burgheze.</span></span></p> 5 Probabil că nu întâmplător fluxul dorinței heterosexuale este înlesnit de prezența portului popular: nefiind obiectul eseului de față
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
pe cel de-al doisprezecelea președinte american, Zachary Taylor. În 1902 începe să joace teatru în compania mamei sale și a surorii mai mici, Dorothy Gish, împinse de nevoi (tata le părăsise) și expunându-se dezonoarei într-o societate încă încorsetată, ce privea meseria de actriță ca pe o ocupație oarecum degradantă. Joacă astfel timp de mai mulți ani cu o companie itinerantă și participă chiar la un turneu cu una din cele mai renumite actrite ale scenei franceze timpurii, Sarah
Lillian Gish () [Corola-website/Science/319715_a_321044]