403 matches
-
se împușcă și după el serii de tineri înamorați se autosuprimă, generând un tip mult îndrăgit în literatură. Dar și autorii de literatură plătesc tributul. Adolescent, cucerit de hazul piesei de teatru - radiofonic ascultată, Ulciorul sfărâmat, iar mai apoi lector încrâncenat al pasionantului roman Michael Kolhaas, am simțit cruzimea și particularitatea faptei, când am aflat în ce chip și companie și-a curmat zilele Heinrich von Kleist. Gerard de Nerval se spânzurase de un felinar, într-o noapte de dezastru, pe
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
voios"; în critica lui Ion Bogdan Lefter sunt amestecate "cu meșteșug locurile comune și observațiile de uzură"; "Acte originale/ copii legalizate seamănă mult prea izbitor cu o demonstrație la tablă"; excursurile teoretice ale lui Paul Dugneanu țin de "un noviciat încrâncenat"; Mircea Scarlat "nu mută statuia scriitorului de pe un soclu pe altul, ci se mulțumește s-o șteargă de praf"... În ce-l privește, Radu G. }eposu nu și-a tratat colegii de generație ca pe niște viitoare statui încremenite, distonând
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
-i putea aduce pe ceilalți pe calea cea bună, modificîndu-le radical convingerile, este obligatoriu ca ideile proprii să nu se modifice cu o iotă - acesta e principiul de conduită al fanaticului. Toți trebuie să se schimbe, numai el nu. Seriozitatea încrîncenată cu care își urmărește țelul îl preschimbă într-un misionar inflexibil. Dacă semenii au vreun rost pe pămînt, acela nu poate fi legat decît de graba recunoscătoare cu care îi vor primi ideile, întreaga lume fiind anume făcută ca el
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
la poartă l-a găsit pe paznic, făcând drum de scurgere pentru apa adunată din zăpada mustindă. Portarul a rămas surprins văzându-l pe Costăchel ieșind și se întreba când a intrat. Năuceala lui a crescut când a văzut figura încrâncenată a lui Costăchel și a tresărit pur și simplu când l-a auzit rostind scrâșnit: Anafura mamei voastre de nemernici! Fără să-și dea seama, Costăchel începuse chiar să se înfurie pe cei de la liceu, care hotărâseră să-i aducă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Iar această postură chiar îl prindea de minune, căci aproape întotdeauna, atunci când te uitai la el, îl vedeai meditativ și adânc căzut pe gânduri; părea mereu că așteaptă ceva, și mereu aștepta îndelung și liniștit; de fapt, el chiar ura încrâncenat așteptarea, dar imediat își aducea aminte că deloc nu are de ales și se resemna; câteodată își lua și libertatea să viseze cu ochii deschiși, dar asta numai câteodată, repet. Râdea rar. Nu simțea absolut nicio nevoie să aibă pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
așa cum spuneți, însă trebuie să recunoașteți că diversiunea cu teroriștii a fost excelent ticluită. O idee mai veche, Poștașule, hai să nu dezgropăm morții, zice, trupe loiale Piticului pătrund în oraș ca în filme, imediat după ce se lasă întunericul. Luptele încrîncenate abia acum încep în toate zonele Capitalei. Televiziunea funcționează ca un comandament general, transmite, intoxică ori de cîte ori este nevoie, poți să-ți imaginezi toată vînzoleala care nu se vedea pe micul ecran, toate nulitățile care trăgeau sfori, dădeau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pomenite este normal că nu poate fi neglijat tocmai Consiliul de Miniștri. Nu credeți că e obligatoriu să fie pus sub control tocmai Consiliul de Miniștri?". Inginerul Stoicescu s-a întors derutat către locotenent, acesta era din ce în ce mai vînăt și mai încrîncenat, pot să jur că l-am auzit cum scrîșnea din măsele, avea niște dinți de un alb strălucitor, ca de fiară, el tot era uneori o fiară, spusele lui Bîlbîie puteau aduce din nou în făgașul bun tot mersul lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a codrilor, aburi lăptoși și sclipitori se ridicau în unde leneșe, apoi se topeau în văpaia înaltă a luminii cenușii lăsând să se vadă în toată splendoarea sa minunata vale a Cernei. Născută prin dăltuirea milenară a râului în duritatea încrâncenată a rocilor, valea Cernei este un prilej de popas și de încântare. Cât cuprinzi cu ochii, în depărtare, șerpuind printre munți, Cerna curge grăbită când prin pajiști înflorite, când prin tinere lunci străjuite de fagi și mesteceni, aducând zvon de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
eliberare, reactualizarea și demascarea sentimentului. Când nu mai poate fi însoțită de speranță, iubirea se concretizează sub forma obsesiei, psihozei și a depresiei; atunci survine și instalarea bolii. Ea se alimentează ca o căpușă, ca o tumoră, din acest surplus încrâncenat, neeliberat de forțe și energii searbede ce zac în noi, sub forma iubirii interzise, refulate, neîmplinite. Deci atunci când nu poate fi eliberată, obiectivată, iubirea se metamorfozează în boală, afectul paralizat eșuează în fiziologic. Interesant cum Thomas Mann dedică capitole interminabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
întretăie cu alt fascicul spino-cerebelos (Gowers). Aici, Mioara Alimentară se simți într-o stare de excitație difuză. Raza-informație trecu, să știi, cu o viteză de 12 m/s, asemănătoare cu cea a acceleratului Galați-București, via Urziceni, prin halta Surdila-Greci. La fel de încrâncenată, raza-idee străbătu pădurea de axoni din subtalamus, hipotalamus și prin ochiurile perverse de lichid cenușiu ai nucleilor talamici ventro-mediali, creând o stare de excitabilitate din ce în ce mai crescută, o reacție de trezire, pregătind astfel scoarța cerebrală pentru ceea ce avea să se materializeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
reflectând mirarea. Care dintre ele va fi fiind cea adevărată, dacă totul era o reflectare perpetuă?! Iisus se amuza reflectat prin Iisus amuzându-se. Mioarele și Mamele erau total debusolate și jocul deveni mai serios decât un joc. Era o încrâncenată răscolire în adâncurile tunelurilor care legau cele două lumi în căutarea răspunsului. Căluțul, cal serios și autonom, gărgărița, cu zbor real. Nu observau că ele nu aveau dubluri. Aceeași gărgăriță era și acolo și aici, cam la fel, în ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
dracului, Satelitu. Nu se mai oprea, nu voia să se oprească, îl ținea în pumni, îi lipea fruntea de gâtul ei fierbinte, respirația lui era întretăiată, așa, lama plugului pătrundea tot mai adânc, Satelitu ara în granit, săreau așchii încinse, încrâncenate să cucerească fiecare părticică de moleculă, fiecare rotație învolburată din tornada nebună a atomilor care tindeau spre o cosmică rânduială, contrazisă de eroismul egoistei vitejii de erou neînfrânt, neîngenuncheat de cavalcada cailor hrăniți cu jar, din copite săreau scântei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
așa cum spuneți, însă trebuie să recunoașteți că diversiunea cu teroriștii a fost excelent ticluită. O idee mai veche, Poștașule, hai să nu dezgropăm morții, zice, trupe loiale Piticului pătrund în oraș ca în filme, imediat după ce se lasă întunericul. Luptele încrîncenate abia acum încep în toate zonele Capitalei. Televiziunea funcționează ca un comandament general, transmite, intoxică ori de cîte ori este nevoie, poți să-ți imaginezi toată vînzoleala care nu se vedea pe micul ecran, toate nulitățile care trăgeau sfori, dădeau
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Iar această postură chiar îl prindea de minune, căci aproape întotdeauna, atunci când te uitai la el, îl vedeai meditativ și adânc căzut pe gânduri; părea mereu că așteaptă ceva, și mereu aștepta îndelung și liniștit; de fapt, el chiar ura încrâncenat așteptarea, dar imediat își aducea aminte că deloc nu are de ales și se resemna; câteodată își lua și libertatea să viseze cu ochii deschiși, dar asta numai câteodată, repet. Râdea rar. Nu simțea absolut nicio nevoie să aibă pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
parte, autorul nu e dispus să sacrifice nimic din cele știute și trăite de șvabii bănățeni, relatările fiind exhaustive și, adesea, vecine cu naturalismul. Dincolo de pletora detaliilor ce traduc cu fidelitate o intenție auctorială oarecum rigidă, s-a închegat o încrâncenată și halucinantă meditație asupra istoriei, cu urcușurile și coborâșurile ei, cu avers și revers, ca spre a echilibra cumpăna unei balanțe imaginare. Dreptate ce nu există în realitate, o injustiție generând-o pe cealaltă, după cum reiese din această relatare imparțială
O cronică imparțială by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8049_a_9374]
-
materiale. Corespondență între mama și fiu arată în ce măsură scriitorul o făcea pe Maud C. Faulkner (așa cum scria pe plicurile expediate din Europa în 1925) părtașa frământărilor și descoperirilor sale. La începutul anului, tânărul neliniștit care îmbină boema extremă cu scrisul încrâncenat, se mutase la New Orleans. Intenționa să se îmbarce pe-un vapor, dar în cele din urmă închiriase o cameră în Vieux Carré și s-a amestecat în pestrița viața artistică a vremii. Întâlnirea cu Sherwood Anderson, ale cărui povestiri
Primul Faulkner (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6859_a_8184]
-
în variantă bufă, adică o colecție de glume care ilustrează structura gîndirii speculative. Se înțelege, volumul te pune într-o încurcătură de principiu, căci, deși amuzantă prin dulceața bancurilor, ea e deprimantă prin portretul pe care îl face filosofilor: niște încrîncenate cîrtițe săpînd la baza unor probleme fără soluție. Pe scurt, o atmosferă de deriziune învăluie personajele, întărindu-ți convingerea că umorul, cînd e aplicat fără discernămînt, are efect deconcertant. Cea mai firească reacție la dispoziția malițioasă a celor doi autori
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
cărți, Gabriel e împins pe culoarul fascinant-primejdios al decoperirii unei identități pe care n-o bănuia. Prima rană conștientizată e aceea a pierderii limbii - emigrați în Franța, părinții săi vorbesc exclusiv "o franceză desuetă", deprinsă în lungi ani de exersare încrâncenată. În compensație, Gabriel își descoperă talentul de a învăța repede și la un înalt nivel performativ o diversitate de limbi străine. Plăcerile vieții nu reușesc să vindece însă rana "limbii interzise". Nici femeile, nici măcar nașterea unui fiu nu-l smulg
Pariem că normalitatea există? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7421_a_8746]
-
urât mirositoare, medicii legiști știu cel mai bine asta. Apoi mai sunt dovezile cuibărite în viitor, ele sălășluiesc în scopuri. Totul e chestiune de răbdare, dar una vie și senină. Răbdarea moartă miroase a grajd și lașitate complice, iar cea încrâncenată pute groaznic a răzbunare și a fals. Drumul spre Marga trece prin mine și cel spre mine prin ea. Asta simțeam din când în când, nu mereu. Trecutul ei, trecutul meu și trecutul nostru, toate putrezesc. Luminițe fosforescente le împodobesc
Cum să uiți o femeie by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/7575_a_8900]
-
Cosmin Ciotloș De câțiva ani buni, Ștefan Agopian se remarcă, în publicistica pe care-o practică în Academia Cațavencu, drept un acerb comentator de istorii literare. Omul nu iartă nimic, iar atunci când își îngăduie câte-o pauză, se investește, la fel de încrâncenat, deși fără aplicație teoretică, în experimente ce țin de același laborator al posterității. Serialul despre Nichita Stănescu, pe care, simptomatic, refuză să-l editeze într-un volum autonom, e și el, până la urmă, o asemenea risipire monahală, cu gând diacronic
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
concepte insuportabile și odioase e alcătuit universul acestui monstru care sfidează concepția noastră de "normalitate"! Etapa în care a intrat omenirea a depășit tot ce știam despre excentricitate, exotism și egoism. Kate Winslet e doar victima colaterală a unei bătălii încrâncenate deschise de ideologii postmoderni ai "corectitudinii politice". Prin contribuția lor substanțială, am ajuns în pragul dezintegrării înseși noțiunilor care fac din noi ființe umane.
Cum definim normalitatea? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7636_a_8961]
-
Dacă ne raportăm însă la contextul actual, supărarea comentatorilor e de înțeles: ei folosesc textul ca un exemplu de voce diferită, într-un spațiu public în care jurnalismul a ajuns - dintr-un conformism liber asumat - la monotonie, (aproape) unanimitate, pesimism încrâncenat, dramatizare excesivă. În spațiul dominat de „iadul alb” și „teroarea zăpezii”, clișeul „mirifice podoabe” devine de-a dreptul subversiv, atrăgând atenția asupra unei alte posibile realități psihologice. Recitite într-un context total schimbat, textele trecutului își schimbă sensul.
Contraste stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4934_a_6259]
-
vorbește toată lumea și chiar un anume... Roberto Bolaño - călătoresc în perfectă libertate prin lume și între ficțiunea și realitatea care se imită reciproc, într-un permanent și rafinat joc de aluzii culturale și autoreferențiale uneori pline de umor, alteori vădit încrâncenate, dar dând mereu câte ceva de gândit. „Scriitorul - cred că era englez - i-a mărturisit ghebosului cât îi era de greu să scrie. Îmi ies doar fraze răzlețe, i-a spus, poate pentru că realitatea mi se pare un furnicar de fraze
Literatura latinoamericană la superlativ by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5458_a_6783]
-
2010 (email scris de același asistent), o mărturisire de-o cruzime și de-un curaj incredibile, Tony Judt spera să supraviețuiască până prin 2012. Destinul a vrut altfel: s-a stins șapte-opt luni mai târziu, la 6 august 2010. Pe cât de încrâncenată, ideologică și normativă e ultima sa carte antumă, Ill Fares the Land (Penguin Press, 2010), pe atât de senină, cu accente de nostalgie și pasionată evocare a unei lumi stinse e The Memory Chalet / Cabana memoriei (Penguin Press, 2010.) Aici
Memorii de dincolo de mormânt (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5379_a_6704]
-
pe stradă, care se suspectează, se pândesc și se toarnă etc.). Oameni din Dublin este și leitmotivul penultimei povestiri, A doua zi, probabil cea mai reușită, o adevărată bijuterie. Vova și Mariana luptă, printre altele - întreaga povestire relatează episoadele unei încrâncenate lupte de guerillă casnică - pentru întâietatea propriului volum din Oameni din Dublin (bărbatul are un exemplar în rusește, Mariana unul în română și fiecare încearcă să își plaseze favoritul „deasupra” sau să își distrugă „adversarul”). Acest mic și absurd măr
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]