377 matches
-
P.1315), are decorul pe mânecă și stan în tablă realizat cu motive vegetale brodate pe fire trase cu bumbăcel alb. Alte piese(P.1246 și P. 1376), provin de la aceeși persoană ( Frățilă de la Eșelnița), ambele încadrându-se în tipul încrețit în jurul gâtului,( P. 1376) având mâneca cu decor tripartit, cu un încreț lat, care din punct de vedere cromatic se abate de la formula clasică, fiind realizat cu motive geometrice brodate cu mătase în nuanțe de albastru, motivele geometrice în nuanțe
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Mâneca pe lângă cusătura de prindere cu stanul are o îngraditură formată de același motiv decorativ de la capătul mânecii și de pe stan. Ciupagele (P. 1330, are și poale )și P.1403 de asemenea provin de la aceeși persoană, sunt de asemenea cămăși încrețite ân jurul gâtului (P. 1330), are gura cămășii înt-o parte, cu mâneca dintr-una, cu altiță și rânduri, întercalate cu rânduri de șabace, cu încreț, pumnași și cipcă, stanul cu trei rânduri de motive geometrice, realizate cu arnici albastru deschis
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
costumului din zonă la mijlocul secolului XX. 11( P.1462, P.1366, P.1250, P.1160, P.1304, P.1307, P.1302, P.1293, P1310, P.1316, P.1463, P.1282,P.1326,P. 1375) dintre acestea fac parte din tipul încrețit în jurul gâtului, 2(P.1304, mâneca largă în partea de jos P.1307, mâneca cu pumnași , încreț și cipcă) cu mâneca cu altiță, tablă și râuri pe mânecă, iar P.1302, cu o altiță în care apar elemente de noutate
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
e rar în relația sufletească dintre cele două privighetori pe care le leagă și locurile natale, Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu, este faptul că nu au una pentru cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o inimă încrețită și striată. Zilele școlii în care și-a început educația cea mai mare soprană de azi a României au prilejuit pentru adjudeni o regăsire afectivă, cu ea. Se prăbușea răceala peste Adjud, susurau lung și vestitor de întârzierea soarelui, vânturi
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
se-ascund în lanul de grâu macii prea roșii Locul III- Dan Norea noapte de gerar - patine lasă cercuri în jurul lunii Mențiune- Corina Ion cinci dimineața brusc colțul străzii-nflorit - trecători grăbiți Mențiune - Dan Norea noapte de april - în balta încrețită tremură luna Etapa 65 - 16 II 2009 Locul I - Virginia Popescu seară de vară - adunate-n căpițe raze de soare Locul II - Valeria Tamaș aburii calzi - în ochiul de geam copil topind luna Locul III - Daniel Iordan Dorobanțu Un rest
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
croi la unele piese de port popular, diverse elemente și modalități decorative ș.a. După cum arată Paul Petrescu” În special costumul de sărbătoare a suferit numeroase modificări 2, caracteristici pe care le găsim și la piesele păstrate în colecțiile muzeului: gulerul încrețit, ornamentat cu o dantelă croșetata 3, cămașă cu platca,4 cămașă cu umeraș,5 la cele mai multe exemplare mânecile se termină în volan fodor,6 sub guler este brățară- cusătura peste crețuri 7. Între cămășile provenite din Clisura Dunării, aflate în
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
Jupalnic, Lăpușnicel, Mehadia, Ogradena Nouă, Ogradena Veche, Pârvova, Pecenișca, Petnic, Plavișevița, Plugova, Sumița, Svinița, Tisovița, Topleț, Tufari, Valea Bolvașnița; Enciclopedia României, vol ÎI, Imprimeria Națională, București, 1938, p. 401 2. Artă Populară în Mehedinți, p.18 3 .” Ciupagul are gulerul încrețit, ornamentat cu o dantelă croșetata, iar mânecile sunt largi și pornesc direct de la guler, având întreaga suprafață acoperită cu modele realizate în punctele de broderier: toegiu, cruciu, nisipit, ș.a. Paletă cromatică este cât se poate de sobra, predominând negru, roșu
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
casnice țărănești.'' (Elenă Secoșan, Portul popular în Arta populară în Mehedinți, p.97) 5. ''Cămașă cu platca se compune din platca- un dreptunghi așezat pe umeri răscroit rotund la gât; de acesta se prind foile din piept și din spate încrețite. Mânecă se prinde tot de platca, la umăr, fie încrețita, fie dreapta, jos avînd o banta, manșeta. Din cămașă cu platca s-a dezvoltat cămașă cu umeraș, simplificată, având două dreptunghiuri-umerașii- așezate pe umeri, de care se prind fetele, spatele
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
Mehedinți, p.97) 5. ''Cămașă cu platca se compune din platca- un dreptunghi așezat pe umeri răscroit rotund la gât; de acesta se prind foile din piept și din spate încrețite. Mânecă se prinde tot de platca, la umăr, fie încrețita, fie dreapta, jos avînd o banta, manșeta. Din cămașă cu platca s-a dezvoltat cămașă cu umeraș, simplificată, având două dreptunghiuri-umerașii- așezate pe umeri, de care se prind fetele, spatele încrețite și mîneca, la gât este decoltată în pătrat, ceea ce
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
Mânecă se prinde tot de platca, la umăr, fie încrețita, fie dreapta, jos avînd o banta, manșeta. Din cămașă cu platca s-a dezvoltat cămașă cu umeraș, simplificată, având două dreptunghiuri-umerașii- așezate pe umeri, de care se prind fetele, spatele încrețite și mîneca, la gât este decoltată în pătrat, ceea ce rezultă din structura cămășii cu umerași.''( Ibidem) 6. Elenă Secoșan, Paul Petrescu, Portul popular de sărbătoare din România, Editura Meridiane, București, 1984, p. 158 ;''Cămașă, (din Câmpia Banatului) care este adeseori
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
cămășii cu umerași.''( Ibidem) 6. Elenă Secoșan, Paul Petrescu, Portul popular de sărbătoare din România, Editura Meridiane, București, 1984, p. 158 ;''Cămașă, (din Câmpia Banatului) care este adeseori confecționata din pânză învărgată cu cinări sau din sada, pânză creată, este încrețita în jurul gâtului. Mânecile se termină în volan fodor.Ornamentația, cusuta în alb, negru și fir auriu este plasată pe guler, cusut ațiu(pe dos)totdeauna cu negru; sub guler este brățară, cusătura peste crețuri, de asemenea în negru. Pe piept
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
de la gât. Motivele geometrice, specifice Banatului, sunt cusute în multiplele sisteme, între care amintim punctele de ațiu, nemțoane, tăietura și bombiu. Cand se lucrează cu fir auriu, se coase în punctul specific broderiei turcești''. (Ibidem). 7. Ibidem. 8.''Cămașă,(Oravița) încrețita la gât, are mânecile terminate în volan fodori. Ornamentația cămășii este realizată în alb, sub formă de chee pe mânecă lucrata cu acul în sens vertical de la guler până jos, unind foile de pânză din care se compune mânecă. Pe
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
griuri și brumărie - culoarea naturală a linii de oi. Materialele folosite pentru îmbrăcăminte erau de proveniență vegetală precum cînepa și inul, si animală: pieile și blănurile. Bărbații asortau cămașă cu pantaloni pînă la glezne, destul de strimți, uneori foarte lungi și încrețiți, formînd cute transversale asemenea ițarilor de lină, purtați de țăranii moldoveni pînă la începutul secolului al XX-lea. Subliniez - în legătură cu aspectul vestimentar și nu numai - ilustra lucrare de doctorat a domnului Profesor Leonard Velcescu, din care rezultă studiul statuilor de
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Traian că o ținută elegantă chiar pentru zilele noastre, se compunea dintr-o rochie-tunică lungă, peste care era drapata ingenios o mantie largă, în timp ce îmbrăcămintea comună, reprezentată în metopele și basoreliefurile de la Adamclisi, era alcătuită dintr-o cămașă de pînză încrețita la gît, de o formă purtată pînă azi în Moldova, peste care este încinsă de la brîu în jos o bucată de țesătura asemeni catrinței. Ținută vestimentară populară femeiasca este compusă din cămașă, poale și piesă care acoperă de la brâu în
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
e rar în relația sufletească dintre cele două privighetori pe care le leagă și locurile natale, Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu este faptul că nu au una pentru cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o inimă încrețită și striată. Zilele Orașului Adjud au prilejuit pentru cei ce sunt, considerându-se mândri, concitadini cu soprana Angela Gheorghiu, o regăsire cu ea, prin mesajul adus de către soprana Mioara Manea Arvunescu dar și prin cuvintele elegiace pe care le-a
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
nu există nici o piesă martor în colecțiile muzeului, ceea ce îngreunează tragerea unor concluzii definitive. Trecând în revistă cămășile femeiești fără poale din subzonele: Plaiul Cloșani, Clisura Dunării, Subzona Centrală și de Sud remarcam că această piesă de port femeiesc, cămașă încrețita în jurul gâtului(tipul carpatic), în variată cu mânecă tripartită(tipul inițial, cel arhaic apărut ca urmare al unor necesități impuse de croi, cănd încrețul avea rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
rol funcțional în primul rând) este prezentă în toate aceste subzone etnografie,( avem în vedere artefactele din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier), însă că pondere în mod diferit, de la subzona la alta. În Plaiul Cloșani și Subzona Centrală cămașă încrețita în jurul gâtului, cu mânecă de tip tradițional, largă la capăt, tripartită, cu încreț brodat în punctul pe dos este prezentă mai mult si coexista cu cămașă cu mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, nisipita(năsipita) sau rânduri săbiate. În
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
și lângă ei un bărbat cu privirea semeața, care a ațintit asupra noastra pupilele negre ale ochilor . Se uită la noi și am avut sentimentul că nu ne vede. Ne-a salutat cu o voce foarte caldă . Fruntea era ușor încrețita, părul puțin încărunțit , iar întreaga figură emană înțelegere, căldura, resemnare, dar și hotărâre. A început să ne descrie, să “vorbească “ despre noi,despre ceea ce eram și simțeam , desi stăteam acolo,în picioare, lângă el.! Era ceva ciudat , fără să definesc
LUMINA SUFLETULUI MEU de MIRELA PENU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340122_a_341451]
-
amănunte pentru ce și-a schimbat depoziția. Părul îi albise înainte de vreme, ochii i se cufundaseră în fundul capului, iar „chivuța” - poreclă pe care i-o dăduseră vălureni, vezi Doamne că era brunetă și îi plăcea să poarte fuste și rochii încrețite, pe care erau desenate tot felul de figuri și flori, în culori vii, dar ea era româncă sadea din comuna Podari, o făcea să nu-și creadă privirii cum arată. Plecase de mică de-acasă ca să câștige o bucată de
PARTEA A XI-A PARIUL BLESTEMAT *SFÂRŞIT* de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341399_a_342728]
-
Mai caută, și vei vedea c-o vei găsi! Abătut mai merge câțiva zeci de metri și dintr-o dată zărește câteva urme în noroi, mai mici decât ale lui. Se apleacă și le mângâie.) Idris rămâne amuțit și cu fruntea încrețită spune: Ai știut că așa va fi? (I se adresează pădurii.) Unde este?...Este vie?.. Va fi a mea comoară... Pădurea: Îți voi destăinui a mea poveste...(Pauză) Să nu mă judeci. (își apleacă ușor crengile către el și într-
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
ambele comisii simultan, și cea de la istoria României, și cea de la istorie universală. Povestea s-a repetat și acolo. Prietenei mele, o puteam numi de-acum așa, îi picase Războiul de secesiune din Statele Unite. Războiul de secesiune? întrebase cu fruntea încrețită professional driver-ul. Da. Poate ai auzit de Lincoln, Sherman, Grant, Lee... Lincoln!... strigase Toni edificat. E pe bancnota de cinci dolari!... Cam cinci dolari le iau străinezilor pentru zece minute de mers. Mai puțin plecarea. Aia e separat! Tocmai
EXAMEN LA FILO de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373542_a_374871]
-
trec de mine, Ce să-i fac? Mă las tot mai departe, Pe valuri;dincolo de moarte! Descurc ițe încurcate; Și parcă-l urmez pe Dante Căile sale, rătăcite-încurcate Cu ceruri încremenite de crâncene blesteme, Mi se adună cenușii nori Sub încrețita frunte. În noapte cu Verlaine, topit de băutură Străbat unghere neumblate; Sub felinare luminate; Ascult povațe, rostite-n șoapte; Plouat de către raze Răsfirate-n noapte! Și mă-torc cu Edgar Poe la răsărit, acasă; plin de vise, beți, ude, îndepărtate
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
două variante cromatice( verde, mov) de reprezentare a astrototemului solar, (fig.E) asociat acestui fitototem, pentru rolul său determinant bunului mers al vegetației plantelor, dar în special al viței de vie. Ciupagul de la Podeni, respectând linia de croi a cămășii încrețite în jurul gâtului, cu mâneca tripartită, largă la capăt, se încadrează în tipul de cămașă femeiescă fără poale cel mai des întâlnită în Mehedinți. Originea elemetelor decorative, însă ce descind din fito și astro totemuri, indică faptul că aceasta provine dintr-
FITOTEMUL DE ORIGINE FANTASTICĂ ARUM ALPINUM-RODUL PĂMÂNTULUI- ELEMENT DECORATIV PE UN CIUPAG DE LA PODENI- MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376345_a_377674]
-
Cucișor” -Hai să mergem! Ne duce tata cu mașina.... ................................................................................................................................................................................... Întinși pe iarba abia ivită, cap lăngă cap, priveau cerul înalt și tăcut. Prea înalt și prea tăcut. Fata ținea în mâna ei caldă și albă o mănă prelungă uscată și încrețită. -Privește cerul, tătăițule drag, privește cerul ! -Cu palmele pe pământ și cu ochii pe cer....ai uitat? Printre frunzișul rar fă-te una cu cerul și pământul, ca o imensă biserică! -De ce te uiți la mine?.... Privirea în sus
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
Povestea magului...) Imaginea vizează imemorialul și este des întâlnită în literatură. Iată o edificatoare chilie cioplită în munții Indiei antice 3: "Tu vei vedea în codru pe-un logi luminat: De-un milion de veacuri el șade nemișcat, Cu fruntea încrețită, cu ochii țintă-n soare, Un brâu de piei de șarpe având ca-ncingătoare. Iar barba lui ajunge târâtă pe pământ. Și-n palme-i crește iarbă, iar membrele lui sunt De iederă cuprinse, și mâinile-i sunt crunte De ghimpi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]