259 matches
-
unei situații amuzante, dar, la fel de bine poate fi expresia involuntara a anxietății, caz în care vorbim de grimasa. Majoritatea studiilor, arată că zâmbetul este, la rândul său, o reacție înnăscuta, din moment ce copiii orbi din naștere zâmbesc, și tot astfel, fetușii. Încruntarea este expresia facială în care colțurile gurii sunt lăsate în jos, de regulă pentru a indica neplăcerea, dezaprobarea 86. Motivele care determină apariția încruntării, așa cum este și firesc, variază de la o cultură la alta. În cele mai multe dintre situații încruntarea transmite
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
la rândul său, o reacție înnăscuta, din moment ce copiii orbi din naștere zâmbesc, și tot astfel, fetușii. Încruntarea este expresia facială în care colțurile gurii sunt lăsate în jos, de regulă pentru a indica neplăcerea, dezaprobarea 86. Motivele care determină apariția încruntării, așa cum este și firesc, variază de la o cultură la alta. În cele mai multe dintre situații încruntarea transmite: tristețea, lipsa satisfacției, mânia, preocuparea (concentrarea asupra modului de rezolvare a unei probleme), durerea. În general, oamenii pot adopta o expresie facială sub forma
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
fetușii. Încruntarea este expresia facială în care colțurile gurii sunt lăsate în jos, de regulă pentru a indica neplăcerea, dezaprobarea 86. Motivele care determină apariția încruntării, așa cum este și firesc, variază de la o cultură la alta. În cele mai multe dintre situații încruntarea transmite: tristețea, lipsa satisfacției, mânia, preocuparea (concentrarea asupra modului de rezolvare a unei probleme), durerea. În general, oamenii pot adopta o expresie facială sub forma acțiunii voluntare. Totuși, deoarece expresiile sunt strâns legate de emoție, ele sunt adesea involuntare. Fiecare
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
În acest sens, cercetarea referitoare la fața umană și la emoție este de-abia la început"87. Stările care pot fi cel mai bine exprimate prin intermediul expresiilor faciale sunt: râsul, concentrarea, milă, dorința, dezgustul, excitarea, teama, fericirea, confuzia, tristețea, surpriză, încruntarea, veselia, șocul, zâmbetul, deșertăciunea, "strălucirea", îmbufnarea, superioritatea, disprețul, nemulțumirea. 2.3. Contactul vizual Capacitatea ochiului uman de a transmite mesaje diferite este, așa cum constatăm zilnic fiecare dintre noi, deosebit de mare. Ochii se vor mișca în moduri diferite, înregistrând fluctuații specifice
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
zbuciumul, îi dă câteodată iluzia înveșnicirii. În afară de sonete, pasteluri, elegii, „doine” de rapel politic, C. scrie și strofe de glăsuire patriotică, schițând, cu elemente de atmosferă sumbră, priveliști „din război” (Din vremi întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București [1920]; Charles Wagner, Viața cumpătată, pref. Emil I. V. Socec, București, f.a. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
învățare. Să nu luăm în râs lucrul acesta. Pe lângă faptul că jocul între "a fi" și "a părea" nu are vârstă, nu greșim, din punct de vedere tehnic, încrezându-ne în expresia ochilor, pliurile din colțul buzelor, mișcarea nărilor și încruntarea sprâncenelor, căci auzul e mai ușor de înșelat decât vederea. Chiar dacă progresele în numerizarea peliculelor argintice va permite modificarea decorurilor și mișcărilor în imaginile înregistrate și memorate pe fișier numeric, făcând trucajele complet invizibile, o voce va fi întotdeauna mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
versant al existenței lor s-ar fi dorit marcat de un astfel de reper vizual notabil, în vreme ce un altul n-ar fi căutat decât să rămână cufundat cât mai adânc în tăcerea și anonimatul clandestinității. Trăiri contrare îi munceau până la încruntare. Domnii domnesc din castele impunătoare, cu care la prima vedere domnia însăși pare să se confunde; dar mai auziseră ei și că mai marii celor mari s-ar fi ținut cu băgare de seamă în umbră, profund ignorați și feriți
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
și cu implicarea directă a specialistului defectolog. Comunicarea gestuală În cele mai multe cazuri, comunicarea orală, pentru a oferi mai multă înțelegere unui conținut, este însoțită de comunicarea nonverbală. În acest context, expresia facială are un rol deosebit de important: un zâmbet, o încruntare, fiecare spune altceva. Folosim gesturi și expresii faciale zilnic, uneori separat, alteori împreună cu vorbirea, pentru a împărtăși idei și sentimente și pentru a comunica. Pentru surdomut, comunicarea gestuală este fundamentală și, în același timp, bază a exprimării și a înțelegerii
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
lumi aparte”, nuvela Datorii uitate se clădește pe complexul poporanist al vinovăției. Registrul patetic alternează cu secvențe umoristice, în care, cu o inventivă, dar cam apăsată expresivitate a amănuntului, se conturează o tipologie grotesc-malignă. Nuvela pendulează între palpitul caritabilității și încruntarea malițioasă. Ființe modeste, insignifiante în aparență, la cheremul unor forțe potrivnice, sunt și eroii „schițelor marine din lumea porturilor”. Născuți pentru a suferi, într-o zodie a cumpenei, au parte numai de necazuri, de zbucium, de unde și asceza resemnării. Firi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
solicitudinea de a nu-l sâcâi pe Prospero într-un moment nepotrivit: „Mă tot gândeam să-ți spun, dar m am temut / C-ai să te superi.“ Prospero nu-l terorizează niciodată pe delicatul spirit. Iar Ariel simte că-n încruntările stăpânului său nu e mai mult decât dojană părintească, și aproape că îl vezi pe Prospero abia reținându-și un zâmbet. Iar Ariel, înțelegând perfect tot ce i se cere, și uneori chiar câte ceva mai subtil și mai adânc, nu mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în clasă după ultimul elev, salută clasa stând în picioare, iar clasa răspunde la salut în aceea poziție; învață elevii să ia loc în bănci, zâmbește clasei, eventual face o remarcă de încurajare, de destindere a atmosferei (se vor evita încruntarea, starea de supărare etc.). Consemnarea prezenței este al doilea act didactic: la început, când profesorul nu cunoaște bine clasa, se recomandă să se facă apelul; după 2-3 ore nu se mai face apelul, ci sunt consemnate absențele la elevii raportați
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
nimeni nu poate afirma că este răbdător, În afară de acela care suportă fără supărare Încercările care i‑au fost pricinuite. Pe cel ce suferă cu răbdare, Dumnezeu Îl mângâie și‑i pare ușoară durerea, Însă cel ce nu o primește, În Încruntarea și nerăb‑ darea lui Își sporește chinul și suferința, lipsindu‑se atât de ușurarea durerii cât și de purificarea sufletească adusă de aceasta celui răbdător. Cei care se revoltă nu cunosc peda‑ gogia și lucrarea ascunsă a lui Dumnezeu, căci
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Comunicarea non-verbală Orice individ care vine prima dată într-o pușcărie vizitator, arestat sau angajat observă că oamenii locului și-au dezvoltat un sistem de comunicare gestuală, mutuală foarte eficace: priviri cu subînțeles, ridicări din sprîncene, strîmbat din nas, scurte încruntări, semne obscene cu degetele sau cu alte părți ale corpului, bătăi din picior, oftaturi prelungi etc. Persoanele din organizație emit semnale cu scopul de a le da de înțeles celor din jur cum doresc să fie percepute sau cu ajutorul cărora
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și prin comportamentul general al acelei persoane. Dacă minciuna nu are miză mare atunci schimbările sunt nesemnificative și detectarea semnalelor se face cu dificultate. Mimica Expresia feței este dată de mimica realizată prin mișcarea mușchilor feței cu semnale date de: încruntare, ridicare sprâncenelor, încrețirea nasului, grimasa buzelor, poziționarea ochilor. Mimica este semnalul nonverbal cel mai ușor de descifrat deoarece este partea cea mai expusă observării. Semnalele date de mimică sunt considerate ca fiind universale. Intrarea într-o încăpere cu o suprafață
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
satisface serviciul plătit. Important, alături de ce publică este cum publică! Acest cum publică, maniera de expunere și transmitere, are un efect esențial asupra mentalului colectiv al societății care citește, ascultă sau privește. Spre exemplu, un singur zîmbet, sau o simplă încruntare pot aduce conotații foarte diferite unui mesaj transmis. Pentru ca acest cum să se deruleze așa cum ne dorim noi, avem nevoie de legături bune și foarte bune cu presa. Unul dintre scopurile majore ale oricărui sistem, este acela de a se
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
ascunsă, aranjează altfel lucrurile, lui Bob căzându-i cu tronc copilița doamnei, cu un nume suav, Crina, fericita întorsătură ducând, se poate bănui, la logodnă. Substanța morală a „comediei” Anuța (1926) e tulburată de furtive pulsiuni feminine, chiar dacă mascate de încruntări mustrătoare. O cocotă, Lucy Morandi, mamă denaturată, se căznește să-și împingă fiica, pe candida, frusta Anuța, crescută în curățenia vieții de la țară, să exercite „meseria” vinderii trupului, aducătoare de câștiguri bunișoare. Evident, țărăncuța e oripilată de mediul viciat unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
umoare sarcastică. În pofida unor subiecte anodine, simțul măsurii și lapidaritatea contribuie la impresia de esențial, punctată cu un bun instinct al amănuntului revelator. Adevăratul B. e de căutat îndeosebi în acele scrieri unde, în absența oricărei grimase (de înduioșare, de încruntare), precizia observației și finețea psihologică profită de răceala istorisirii. Elaborând cu economie de mijloace, pe spații mici, autorul se dovedește meșter în a-și grada narațiunea prin acumulări infinitezimale, până la finalul deseori în răspăr. Pictura de interior pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
putea fi de ajuns pentru a se produce o schimbare a comportamentului. Raportul dintre norme și sancțiuni Norme Sancțiuni Pozitive Negative Formale Bonusuri salariale Retrogradare Mese festive Demitere Acordarea de medalii Condamnare la închisoare Acordarea unor diplome Expulzare Informale Zâmbete Încruntare Complimente Umilire Încurajări Uneltire, complot Sursa: Richard T. Schaefer, Sociology, ed. cit., p. 70. Sancțiunile pozitive sunt la fel de importante ca și sancțiunile negative, în special atunci când este vorba de funcționarea organizațiilor sociale. Modelele de succes folosite în cele mai multe companii din
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
solicitudinea de a nu-l sâcâi pe Prospero într-un moment nepotrivit: „Mă tot gândeam să-ți spun, dar m am temut / C-ai să te superi.“ Prospero nu-l terorizează niciodată pe delicatul spirit. Iar Ariel simte că-n încruntările stăpânului său nu e mai mult decât dojană părintească, și aproape că îl vezi pe Prospero abia reținându-și un zâmbet. Iar Ariel, înțelegând perfect tot ce i se cere, și uneori chiar câte ceva mai subtil și mai adânc, nu mai
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
din comun, o blândețe pe aceeași măsură. Fruntea înaltă, gura frumos creionată, cu buze cărnoase, cu dinți puternici de om trăit la munte și hrănit cu brânză de oi. Glasul îi era puternic dar stăpânit, baritonal, cu inflexiuni molcome.. După încruntarea sprincenelor și cutelor frunții, dădea impresia unui om cu o voință de neclintit. Când vorbea de străbunii lui, cu glasul grav și molcom, al omului de la munte, era cu totul fascinant. A văzut lumina zilei, la poalele Stânișoarei, într-un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
seminariile de evoluționism, unde dezbaterile puneau de multe ori fenomenele într-o altă lumină, aducându-le mai aproape de înțelegerea noastră. Ceva mai chinuitoare erau examenele, unde exigența deosebită a domnului profesor prilejuia fie un sentiment de înflăcărare și biruință, fie încruntare și bocete în preajma sălii de examen, spre înfrigurarea celor ce încă așteptau să le vină rândul. Organizând ani de-a rândul simpozioane pentru studenții anului IV sub genericul „Personalități ale biologiei românești și universale”, domnul profesor ne-a oferit exemplul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de iluzii, în care studenții deveneau „maeștri”, redactorii de gazete „colegi”, publicul unei conferințe o sumă de „inteligenți” etc. Un „joc” serios, în care se lansa integral, cu mintea și cu corpul, lua atitudini grave sau joviale, punea surîsuri și încruntări, arunca ocheade letale. Capul înclinat, mina reflexivă, dreapta despicînd cu mișcări scurte aerul sau pipăind căptușeala reverelor, alura demonstrativă făceau să-i urmărești cu deosebit interes „rolul” amplu, cu monoloage artistic ritmate, cu declarații și aparté-uri, pe care și-l
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
este, și mâine nu este, iar ca ea sunt sute care se pot oferi? O singură mamă aveți și ea vă duce dorul. Pe Alice o vedeți în fiecare zi !” În timpul acesta, spunea Mircea, el observa pe fața prințului o încruntare. „Dar - a continuat profesorul - să vă pun o altă întrebare: Ce se va petrece în mintea Majestății Sale Regelui, tatăl Măriei Tale, când va vedea că preferați să rămâneți lângă Alice și să renunțați la vizita cuvenită mamei ? Se prea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
neamul, că de nimica nu ești bun și numai să cheltuiești și să toci la bani și mai bine te făceam un căcat lângă gard. Îi auzeam din ce În ce mai slab tot Încercând să disting o tresărire de complicitate În surâsul și Încruntarea ce pulsau pe figura Ortansei. Ochii ei trași spre tâmple erau negri și neverosimil de mari, ca niște găvane a căror strălucire părea un revers al privirii mele de animal deprins să vadă În Întuneric, și nici pe ea n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și cu celelalte piese pentru care a plătit de-l ustură la inimă. — Îl dă afară, să-i plouă-n găoace, rânjește părințelul. Ce-a mai rămas din mașina asta, o să faci o troacă să se scalde rațele-n ea... Încruntarea de pe fața bătrânului Îl face să-și ia seama: ba taci că-i bine, moș Victore. Când o apărea Viorel, să vezi cum Îl facem ca nou. Hai, cheam-o și pe dada Leontina, că văd că azi iar n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]