22,821 matches
-
de propagandă a C.C. al P.C.R. Gesturi de huliganism, cum a fost furtul unei inscripții din curtea Institutului de Arheologie în anii ’70, urmat de incalificabile articole la adresa prof. Dionisie Pippidi, un savant de talie europeană, au fost tolerate și încurajate de puterea comunistă. Azi asistăm la perpetuarea sistemului. Iar puterea se dovedește antinațională - inclusiv senatorialul poet care dă bătălia pentru România susținând autorii furtului intelectual -, deoarece prin gesturile lor dovedesc că puțin le pasă de reputația României în lumea civilizată
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
Avem nevoie, ca națiune, de 12 luni de mobilizare completă.” Așadar, nu de guvern depinde acceptarea țării în UE, ci de masele populare; nu guvernul a întîrziat reformele structurale, ci noi, masele de votanți, care nu vrem schimbare; nu guvernul încurajează, în loc să stopeze, corupția, luîndu-i în brațe pe Beurani, Puwaci, Teodorești (alții decît intervievatul din 22) etc., ci noi, masele populare; nu guvernul și SRI amînă divulgarea numelor foștilor securiști aflați în funcții publice, ci noi, masele populare. Dl Teodorescu ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
-ne îngăduit a atrage atenția unui public cu interese culturale și litereare mai largi asupra acestor străduințe din incinta Universității din București. Poate că, luînd cunoștință de ele, cei care se ocupă de problemele limbii actuale se vor simți mai încurajați în acțiunea lor. Este vorba de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001 (și dedicat memoriei mult regretatului profesor
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
verificat de multe ori de istorie, aceștia au triumfat prin insistență atunci când adversarii lor începeau să se culce pe lauri. Ca simplu microbist, cred că victoria ne-a scăpat din cauza fricii subite care l-a cuprins pe Iordănescu. În loc să-și încurajeze echipa să lupte până în ultima clipă, să pună în pericol poarta daneză, el a recurs la o șmecherie joasă: a mers pe ideea „ciupirii” câtorva secunde, dovedind, în felul acesta, că el, cel dintâi, nu credea în echipă. S-a
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
străini. Drept urmare, oriunde ai merge în România prezentă, gunoaiele și dejecțiile - la propriu și la figurat - tind alarmant să sufoce vitalitatea acestui „popor român”, supraviețuind miraculos vicisitudinilor abătute val după val, de milenii, în spațiul „carpato-danubiano-pontic”. Tot mai mulți tineri, încurajați din răsputeri adeseori de propriile familii, se orientează în zilele noastre către emigrare după școlarizarea temeinică efectuată în țară. Depre aceste fenomene îngrijorătoare s-au scris/spus multe fraze în ultimul deceniu. Dacă însă au curs pînă acum destule valuri
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
iar ideea că Ilie Stănescu și-a bătut joc de sacralitatea regalității românești ar trebui privită cu mai multă relaxare. În anii ’90, cînd a apărut pe firmament regele Cioabă, e drept că fără a se încorona la biserică, dar încurajat politic să se dea în stambă, pentru a compromite regalitatea în ochii cetățenilor, n-a izbucnit un scandal de o asemenea amploare. Azi în schimb, cînd regalitatea a devenit istorie, presa nu mai poate de grija sacralității istoriei României. Ne
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cîntăreți, mișcîndu-se toți, fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică”. Cine era noul protagonist al propagandei, acceptat și încurajat de clanul tiranului? „Instrumentul ales pentru orchestrarea acestei uriașe diversiuni care s-a numit Cenaclul Flacăra era el însuși un personaj poftitor de putere, o putere mai mică, de slugă ce se poate folosi de anumite privilegii în numele stăpînului. Nu
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
în câteva exemplare, cred că am talent, doresc să public în revistă, vă dau mână liberă să alegeți și să corectați"... Ei, bine, făcând abstracție de existența celor două cărticele a căror valoare n-am de unde s-o știu, mă încurajez să dau un verdict doar asupra versurilor din plic. Pentru majoritatea lor, rămâne valabilă fraza cu care începe acest post-restant. Într-un final de poem, pe care îl consider aproape ratat, spuneți convinsă: "Viața nu are să fim serioși / Poezie", și
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
S. Toduță" din Cluj (câștigător al Marelui Premiu), foarte tânărul violonist Tudorel Iordache de la Liceul "Dinu Lipatti" din București sau pianista Ioana Ilie de la Liceul de artă din Sibiu; alții, marea majoritate, constituind debitul unei școli muzicale în care se încurajează aspectul cantitativ ca parte indispensabilă articulării unor notabile reliefuri calitative. Dincolo de acest extras de cont, în definitiv comparabil cu al oricărui alt concurs de interpretare muzicală, am stocat o serie de impresii ce se foiesc tot mai mult în in
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din păcate, dintre pasionații degustători ai genurilor literare preferate și cultivate de dvs. Să avem împreună răbdare până vă apar cărțile și poate, atunci, privindu-vă opera într-o altă lumină, să ne încurajăm a o comenta. Acestea fiind spuse, vă invităm la redacție spre a vă înapoia manuscrisul, iar în cazul în care vreți să ni-l lăsați în dar, vă mulțumim. (Bucur C. Cezar-Mihail, București)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
nume, și așa are acces la lumea pe care vrea s-o înfățișeze, nealterată, în tablourile lui. Au aceeași concepție despre religie. Flora, care a văzut că în biserici se ascund bogătașii și averile pe timp de război, că popii încurajează fărădelegile și propovăduiesc resemnarea celor exploatați, refuză să fie îngropată creștinește. Gauguin sfidează Biserica, încercând să se sinucidă din pricina bolii de nepronunțat, construindu-și Casa Plăcerilor și expunând fotografii pornografice în Insulele Marchize, astfel încât monseniorul Martin îi scrie episcopului la
Un nou roman al lui Llosa by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13884_a_15209]
-
desăvârșire orice tendință de instituționalizare și susținere materială mai semnificativă a amatorismului din cultură și artă, a diletantismului și așa-zișilor creatori și artiști populari. Statul, prin Ministerul Culturii, forurile de resort și Administrația Publică Locală, are obligația de a încuraja și susține bugetar doar PROFESIONALISMUL, PERFORMAN}A. Pe de altă parte, Legea Administrației Publice Locale a formulat și impus definitiv principiul autonomiei locale și al descentralizării. În aceste condiții, instituțiile de cultură și artă, întreaga activitate cultural-educativă au trecut în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13916_a_15241]
-
deja? Marta știe că sunt fosfene, o simplă iluzie optică, dar le zice gâze și îi place să creadă că dacă navighează prin mările pleoapei este pentru că le e foame și își caută hrana prin cotloanele lor. La dreapta îi încurajează ea uneori, râzând în hohote, la dreapta cred că veți găsi peștișori. De obicei, eu nu le mișc din loc, prefer să le las în voia lor, să asist la delicata lor derivă, fără obstacole, să urmăresc traseul simpatic al
Vreme rea cu fosfene by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/13912_a_15237]
-
secolul XIX și prima parte a secolului XX. Am scris în ultimii ani despre Eminescu, Creangă, Arghezi, Ion Barbu, Bacovia, Goga... Ce desfătare. Ce bucurie a relecturii și, prin contagiune, ce bucurie (regăsită) a scriiturii! L.V. Ce tip de texte încurajați în cronicile săptămânale? Care va fi drumul lui Eugen Simion, criticul clar, sistematic și formator de opinie? E.S. Nici despre literatură, nici despre criticul Eugen Simion nu mă încumet să fac profeții. Pentru că nici criticii nu sunt buni profeți. Pot
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
au determinat pe dl. Năstase să-și ajusteze imaginea la așteptările românului-standard. Ce-a ieșit de-aici, se știe: o incredibilă pocire a ultimei redute de civilizație, adică a ritualurilor guvernării. Primite cu râsete groase, aprobatoare, exibițiile lingvistice l-au încurajat pe premier să persevereze: în fine, găsise canalul de comunicare perfect cu partidul. Că e vorba de-un canal de dejecție, nu-i decât un amănunt, pe care virilul Năstase îl ignoră cu aroganță, așa cum ignoră gemetele bolnavilor din spitale
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
aș spune, filosoful , s-a născut la București, la 30 Ianuarie 1935, într-o familie de medici și intelectuali rasați. Grație lor, la vârsta de numai 7 ani, îi este prezentat lui George Enescu, căruia-i arată primele încercări componistice. Încurajat să persevereze "așa am început și eu; trebuie să faci muzică și să mergi la Paris" -, copilul Celarianu începe studiul armoniei, în 1941, în timpul refugiului la Craiova, cu George Simonis absolvent al Scholei Cantorum din Paris, stabilit la Craiova. La
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
mea teamă era că, obligați să cruțe populația civilă, adică să înainteze cu extremă lentoare, aliații vor intra în impas. Superioritatea covârșitoare a tehnologiei americano-engleze anula orice speculație privind deznodământul operațiilor militare, dar pulsațiile sinucigașe pe care Occidentul și le încurajează de ani buni mă gândesc la "pacifismul" cu nuanțe de comunism și lașitate care-a cuprins lumea civilizată puteau să interfereze dramatic cu luptele din teren. Se vorbea de cursele și șireteniile în care orientalii sunt mari meșteri și despre
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
românească trăiește prin fixismele unor indivizi incapabili să depășească nivelul glasnost-ului și obișnuiți să vadă măcar cenușiu ( dacă nu chiar negru) acolo unde e alb toată ziua. A-l invita la nesfârșit pe-un Florin Constantiniu și a-i încuraja defulările antiamericane argumentate cam la nivelul "demascărilor" din anii ’50 înseamnă orice, dar nu gazetărie inteligentă. A ajuns Tucă, e drept, un reper al succesului media, dar cred că interesele românilor sunt catastrofal servite prin emisiuni în care se poate
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
Aceasta datorită faptului că învățămîntul era conceput în așa fel încă de la Spiru Haret, ca să nu intre în dependență de alți factori, în special cel politic. Aici era și o atmosferă cu totul specială. Una de liberalism, care, oarecum surprinzător, încuraja tocmai detașarea de ceea ce era în imediata apropiere. - Ați intrat în Universitate într-o perioadă de mari convulsii, marcată de excluderi, de umilințe pentru marii noștri intelectuali. Pot fi date multe nume, de la profesorul Gheorghe Ivănescu la Petre Caraman, sau
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
Verbinsky (mda, cel cu Pirații din Caraibe care amenință să devină noul Harry Potter și cu Avertizarea, și ea lăsată cu "sechele") face un joc subtil, asta dacă te convinge să te prinzi în el. Mai precis, dacă alți regizori încurajează sutura, Verbinsky îți ține bine implicarea în frîu și nu te lasă să abuzezi de ea. Mizanscena încurajează această manevră, arătînd de obicei aseptică și nesărată, marcată de o sărăcie în obiecte. Exteriorul de Chicago este înghețat și frigid față de
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
ea lăsată cu "sechele") face un joc subtil, asta dacă te convinge să te prinzi în el. Mai precis, dacă alți regizori încurajează sutura, Verbinsky îți ține bine implicarea în frîu și nu te lasă să abuzezi de ea. Mizanscena încurajează această manevră, arătînd de obicei aseptică și nesărată, marcată de o sărăcie în obiecte. Exteriorul de Chicago este înghețat și frigid față de privire, atitudine care debutează cu cadrul de început, iar "meteorologul" e prima victimă de pe listă... Sutura reticentă e
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
în Hristos. Îl mărturisesc și se îmbracă cu El”. (Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 107) - n.n. footnote>”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 127) „Saturus încuraja pe soldatul Pudens, zicând: — În sfârșit, până acum, zise el, așa precum am bănuit și desigur am spus, n-am fost lovit de nici o fiară. Dar acum să crezi cu toată inima. Iată merg acolo și voi fi ucis dintr
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne dăm îndărăt, camarazi! Să ne luptăm cu diavolul! Trupurile noastre nu sunt decât trupuri! Să nu le cruțăm! Pentru că trebuie negreșit să murim, să murim ca să trăim! (cei patruzeci de mucenici se încurajau unul pe altul și ziceau acestea - n.n.) ” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 539) „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”. (Salvianus, Despre guvernarea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
I In. 4, 18)”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a opta, X, 2-3, în PSB, vol. 13, p. 324) „Mântuitorul nostru a insuflat în apărătorii Lui un curaj atât de mare, încât chiar dacă nu i-ar fi îndemnat sau încurajat cineva, ei totuși nu se temeau de amenințările dușmanilor, oricât de puternici ar fi ei”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, IX, 3, în PSB, vol. 13, p. 410) „Dar Domnul, Ținând seama de slăbiciunea firii, vestește de mai înainte
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și să fie biruit cu rușine”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 481) „Harul lui Dumnezeu era alături de atlet, îl încuraja și-i întărea slăbiciunea firii”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Varlaam, III, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 492) „Cu cât se veștejea mai mult mâna mucenicului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]