755 matches
-
exemplu, ale lui C. Rădulescu-Motru, Petre Pandrea, Pericle Martinescu. O temă care revine adesea sub condeiul lui Galaction este slugărnicia față de Moscova, manifestată într-o altă cuvântare a lui Dej și nu numai. Cine poftește pe sovietici poftește libertatea și îndestularea, huzurul în egalitate și lumină... într-un cuvânt, raiul sovietic". Ironia sarcastică se simte frecvent în comentariul scriitorului, care denunță fără nicio ezitare lozincile găunoase ale P.C.R. Alteori, ironia devine tragică. Așteptând să intre în audiență la marele tartor enkavedist
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
biletului de intrare a fost mult mai strânsă de încheietură și, la fiecare intrare în perimetrul de la Peninsula, organizatorii i-au controlat „la sânge“ pe toți petrecăreții. Terasele amenajate la fața locului s-au pregătit cu preparate extrem de variate pentru îndestularea spectatorilor. Alături de băuturile alcoolice și cele răcoritoare, cei peste 40 000 de participanți la festival au avut de ales între omlete, cârnați prăjiți, gulaș la oală, ceaiuri extrem de răcoritoare. Zona unde au fost amplasate corturile a fost delimitată undeva în spatele
Agenda2005-32-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284056_a_285385]
-
la bucătărie, spală cu plăcere blugii odraslei și îi face curat în cameră din proprie inițiativă sau are alte asemenea minunate calități; dacă acestor însușiri li se asociază dorința fiului/fiicei de a-l lăuda în toată lumea, condițiile sunt cu îndestulare îndeplinite“, precizează organizatorii competiției. Concurenții vor compune și transmite online o povestire de maximum 500 de cuvinte, care să se subscrie uneia dintre temele impuse, care îl pun în relație pe tatăl-personaj cu aragazul, mașina de spălat, fierul de călcat
Agenda2005-28-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283911_a_285240]
-
că Dumnezeu fără forme și reprezentări ar putea fi însăși natura. Ori natura nu face distincții între om și celelalte ființe care dețin viața începând cu simplul virus unicelular. Oare impunătorul leu, care-și face siesta după victorioasa vânătoare și îndestularea stomacului, meditează la Dumnezeul său, mulțumind-ui? Nu garantez că ar fi imposibil. Regulile care guvernează viața sunt aceleași. Hrănire în scopul mitozei care se petrece și în ființele multicelulare este unicul efect al creșterii și dezvoltării, inclusiv mentală. Organele, incluzând
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
oferit perechii Adam și Eva să folosească toate viețuitoarele de a doua categorie spre a se îndestula, fizic sau psihic. Intre acesta fac parte și creațiile care nu dețin viață cum ar fi aerul de respirat și apa de băut. Îndestularea fizică, așadar mâncarea, nu a fost limitată la plante, adică viețuitoare fără posibilitate de deplasare, ci a fost extinsă și la animale cu care omul trebuie să lupte spre a le vâna. Drept îndestulare psihică a cerințelor omului Dumnezeu s-
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
de respirat și apa de băut. Îndestularea fizică, așadar mâncarea, nu a fost limitată la plante, adică viețuitoare fără posibilitate de deplasare, ci a fost extinsă și la animale cu care omul trebuie să lupte spre a le vâna. Drept îndestulare psihică a cerințelor omului Dumnezeu s-a referit la frumusețea pajiștii înflorite sau a corului ciripitoarelor și, de ce nu, gingășia unei singure flori. Chiar și jucăușii pui de animale pot constitui o hrană spirituală prin simpla lor privire. Și ei
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
pentru care a fost creat? La urma urmei pot fi îndreptățit să compar omul, creat de Dumnezeu cu Sfânta sa Mână cu celelalte elemente viețuitoare de pe pământ create doar prin Cuvânt? Dacă cele din urmă au fost create numai pentru îndestularea omului, omul pentru ce a fost creat? Întrebarea nu este retorică și merită un răspuns pe care Biserica îl cunoaște dar prin întreaga ei activitate îl ascunde. Pur și simplu îl ignoră. Nu uitați că Religia Creștină este descrisă de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
drept-credincios. La gonirea din rai Dumnezeu a dispus omului: „Mergeți și vă înmulțiți. Vă puteți îndestula din toate creațiile mele.” Nu rețin ca vreo carte sfântă, vreo Evanghelie, să includă noțiunea de „muncă” dar nici de „distracție”. Doar înmulțirea și îndestularea adică pâinea cea de toate zilele și așa zisul „păcat ereditar”, însămânțarea unei noi vieți în corpul femeii. Așadar omul trăiește numai și numai spre a păcătui deoarece înmulțirea este considerată un păcat care poate fi spălat numai cu aghiazma
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
în țara lor menirea Și pleacă unde nimeresc, să-și cate fericirea. Poporul suferă-n tăcere un trai tot mai anost Cu biruri multe și durere o duce tot mai prost. Doar hoții și-au găsit tărâmul de vis și-ndestulare În tine țară, tu ești țărmul, nu da capitulare! Of, țară, scutură-ți grumazul, și-aruncă paraziții Fiindcă-ai întors destul obrazul să-l pălmuie bandiții! Ridică-ți fii-ntr-un moment cu gândul libertății Scandând cu forță-n Parlament
OF, ȚARĂ! de NELU PREDA în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382909_a_384238]
-
aceea care urma să-mi devină cea de-a doua soție. De câteva ori se decisese să înceapă discuția cu nevasta, de fiecare dată a dat înapoi. Îi era greu să-i spună că nu va mai avea serviciu, că îndestularea din casă avea să se subțieze. Nevastă-sa știa de escrocheriile pe care le făcea la cămin. Îi atrăsese atenția odată mai la începutul căsătorie lor, dar când a văzut că el nu se potolește, iar banii îi cheltuie pe
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382974_a_384303]
-
Autorului Azi în drum către Mizil, Mi-am pus marea intrebare, Cum s-a dezvoltat, ce stil, Ce cultură, ce schimbare! Oamenii-n idei se-ntrec, Văd cum viața i-a amploare Și cu vervă ei petrec, Cu visul de-ndestulare... Timpul, e de a lor parte, In vâltoarea iernii sumbre Și politica le-mparte, Subiecte cu a ei umbre... Electorii umplu pagini În ale zilelor șuvoi, Transformarea-i fără margini, Măsluiri, minciuni, nevoi! Ei aștern în versuri albe Și zidesc
CUGETARE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383101_a_384430]
-
lui. Cele cinci simțuri îl informează, trupul i-o spune: suferința trece mai întâi prin agregarea atomică algică. Foamea și setea, de exemplu, semnalează necesitatea de a recompune forma materială adecvată absenței durerii. Durerea generată de lipsa de hrană cere îndestularea stomacului, care calmează suferința, o oprește, o stopează și generează plăcerea de a regăsi seninătatea firească. Nu toate durerile pot fi astâmpărate la fel de simplu. Viața ar fi fericită și veselă dacă singurele suferințe ar fi cele legate de lipsa băuturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
piele și frecate cu piper măcinat și urzică pisată ca în Satiricon. Caricatura discipolilor lui Epicur care se dedau la ospețe și dezmățuri gen Trimalchio, în care erai obligat să vomiți ca să poți apoi s-o iei de la capăt cu îndestularea pântecelui, ne scutește să cercetăm mai îndeaproape: în Grădină, ca și la vila lui Piso, regula sunt mesele frugale. Violența, brutalitatea, cheltuielile nesăbuite nu corespund idealului epicurian, care cere măsură, blândețe și pace. Plăcerea teatralizată de Petroniu nu seamănă deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
într-o adevărată libertate, care a putut oferi ocaziune de înaintare, cel puțin pentru cei buni și diligenți, poate mijloci asupra prisoaselor, care nu vor mai cădea în categoria legiuitelor pogoane din ziua de astăzi și nu vor servi pentru îndestularea spornicilor. Fiindcă tot ce se recomandă, nu este precum zic unii, o împărțeală de pământ, nu o împărțire a averilor, nu o îndestulare a sărăcimei prin care metodă am ajunge să fim datori a îndestula și pe săracii de prin
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
nu vor mai cădea în categoria legiuitelor pogoane din ziua de astăzi și nu vor servi pentru îndestularea spornicilor. Fiindcă tot ce se recomandă, nu este precum zic unii, o împărțeală de pământ, nu o împărțire a averilor, nu o îndestulare a sărăcimei prin care metodă am ajunge să fim datori a îndestula și pe săracii de prin orașe, ci este recunoașterea dreptului fiecărei clase, o precizare a pământului, definitivă, precizare, care a mijlocit și în alte state, și care nu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
Atasament > A FOST DEMULT ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1699 din 26 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe trupul meu se lasă înserarea, aceea zămislită-n zorii vieții. Cu sufletul deschis chezaș bineții măsor în urmă trist îndestularea. Ce preț mai are azi nefericirea, când am primit din lumile astrale, măiastrul dar al frumuseții tale, ce-l port în trup și suflet cu iubirea ? A fost demult, frumos și nelumesc răgazul minunat de împlinire. Mă rog să te
A FOST DEMULT ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362954_a_364283]
-
i-a trecut supărarea; Macii roșii râd în soare Fericiți nevoie mare! Nouraș e hărnicel, Ce ochi ageri are el! Unde-i nevoie de apă, Iute toarnă o găleată. Se plimbă mănat de vânt Spre-orice colț de pe pământ, Dăruind cu-ndestulare Ploaia binefăcătoare. Chiar de este-un pui de nor, La toti sare-n ajutor. Fii și tu atent și harnic Și că norișorul, darnic! Primăvară Peste vai ușor coboară Mult dorită primăvară, La caleasca clopoței Are dalbii ghiocei. Prin poiana
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
wordpress.com/2014/04/24/povârniș/... IV. DETALII NESEMNIFICATIVE, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014. În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede că oglindă. N-apuc să văd îndestularea căci neistovita, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gură cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutătura o mână de țigări
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
slujitorii consacrați ai acestor sfinte altare, ortodoxe și autentice. De aceea se cuvine să-i evocăm, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această zonă și perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor, propovăduitorilor și mărturisitorilor acestor biserici, ce din veac au statornicit aici credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a pururi autentică ori strămoșească. Și de aceea, am considerat de cuviință (aici și acum), ca
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – CONSTANTIN BUTIŞCĂ, BISERICILE ORTODOXE DIN ORADEA ŞI SLUJITORII LOR, EDITURA „BREVIS”, ORADEA, 2013 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361203_a_362532]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DETALII NESEMNIFICATIVE Autor: Dalelina John Publicat în: Ediția nr. 1203 din 17 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului În raiduri sociologice de interviuri telecomandate mă plimb pe ulițe lungi și netede ca oglinda. N-apuc să văd îndestularea căci neistovită, pasărea sărăciei, în cântările ei neoficiale, se stabilește la gura cârciumei din sat. Un copil cu maleta albastră trasă peste urechi cu pantalonii rupți pe-un crac cerșea cu ochii proptiți-ntr-o căutătură o mână de țigări
DETALII NESEMNIFICATIVE de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1203 din 17 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360997_a_362326]
-
cumu au luminatu Sfăntulu Dumnedeu cugetul nostru la acestă aședare, ce s`au făcut cu sfatu de obștie, așa amu socotitu că este cu cale a se ținea și a se păzi de cătră toți, care fiindu pentru odihna și îndestularea dreptății tutroru, să rămăie ca o pravilă statornică și nestrămutată. Iaru hotărărea cea desăvârșitu rămăne la înalta înțelepciune a măriei tale. 1875 Septemvrie 12 Ai înălțimii tale cătră Dumnedeu smeriți rugători: Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon EpiscopU Romanului, Iacob Episcopu Hușului
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
Iisus Hristos, cu sfinții precum și cu lucrurile eshatologice. [14] De aici putem înțelege istoria ca o sensibilitate a inimii care ne duce, prin rugăciune ori cu ajutorul rugăciunii, spre veșnicia împărăției lui Dumnezeu [15] . „Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului și pentru îndestularea celor ce te iubesc pe tine.” [16] În acest context putem gândi și lucrarea de față: o incursiune prin tumultuoasa istorie a Ierusalimului, oraș al gloriilor și al tuturor umilințelor, de nenumărate ori distrus și de atâtea ori reînviat prin
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
săi și înaintași ai noștri... De aceea se cuvine să-i evocăm pe toți aceștia, de la vlădică până la opincă, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor și credincioșilor acestei biserici, ce din veac au statornicit aici (în) credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a pururi autentică ori strămoșească, am rămas aici buni creștini (dreptmăritori) și buni români (autentici). Și
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
oamenilor de muncă suferă de strânsoare... Dar acest greu,ca în orice operă omenească, este de a clădi și întemeia instituții solide, de a formma caracterul național. Nici caracterul național nu se întemeiază prin moravuri publice cari iau de principiu îndestularea apetiturilor, nici instituțiile prin vorbe deșarte de egalitate și libertate”. 2 1. MIHAI EMINESCU -„PATOLOGIA SOCIETĂȚII NOASTRE” TIMPUL 20.05.1881 2. MIHAI EMINESCU - „DESPRE PATRIE ȘI PATRIOTISM” TIMPUL 20.05.1881 CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR Judecători cinstiți Numai la noi îi
CÂNTECUL INCORUPTIBILILOR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362097_a_363426]
-
uite așa, transformarea în stană de piatră nu ar mai fi doar o acțiune de basm. Țăranii din zona Munților Buzăului obișnuiesc să aducă un bolovan la porțile gospodăriilor lor, pentru că, din moși - strămoși se știe - aceștia aduc spor și îndestulare. Paracelsus, vestitul medic alchimist, susținea, în sec.XV, că pietrele ar avea memorie, ele deținând un vast univers de cunoștințe. Ele știu totul despre originea formării Pământului și-a Cerului. Memoria lor este infinită și în ele regăsim întreaga istorie
EVENIMENT EXCEPŢIONAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365814_a_367143]