527 matches
-
În el). Cât despre Isabella, ea Își găsise cu adevărat sensul vieții; fata anostă, cu frizură de subretă, care-și pleca imediat ochii În fața unei căutături mai insistente, se transformase acum Într-o dominatoare, așa cum larva de albină, dacă e Îndopată corespunzător cu lăptișor de matcă, devine regină, or pe ea experiența o hrănise preferențial cu deliruri suculente, care-o extrăseseră dintre semenii banali, Înălțând-o la rang de Mare Preoteasă. Își făcuse o coafură care amintea de un velier și
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
a Îngriji crescătoria de pisici clonate, aflată Într-un anumit loc de la marginea orașului, pe care maiorul Încă nu reușise să-l determine cu precizie. Mai tîrziu, cînd ajungeau la maturitate, ele erau pregătite pentru export, În sensul că erau Îndopate cu săculeți din plastic În care se afla heroină pură, În afacere fiind implicat, printre alții, Bill Waks. De aici provenea și ezitarea maiorului Smith, căci pentru a Întocmi un raport complet despre racolarea dr. Thomas, ar fi trebuit să
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Orice șofer profesionist cu puțină judecată face la fel, altfel s-ar putea să ai parte de surprize neplăcute. Nu știți ce vorbiți, se bosumflă Curistul, totul e doar o făcătură... — Meteahnă moștenită de la Bătrîn, recunoaște Roja, adică să le îndopi cu cultură, ca să te lase în pace, să mai uite de rutina zilnică. Parcă o văd și acum pe Tușica isterizîndu-se de fiecare dată cînd se ridica cortina și dădea ochii de costumele alea colorate din alte epoci. Aplauda ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ai născocit păcate În fața unui preot recunoscător. Ea te iubea, Într-un fel ciudat și dezechilibrat, și nu se Înțelegea bine cu fiica ei, mama ta. Carole, tu stăteai acolo În picioare, iar eu ți-am dat degetele pe spate, Îndopat cu cocaină și alcool, iar tu te uitai la mine cu ochii tăi mari și erai Într-o stare ciudată ce depășea cu mult frica, iar eu Încercam să mă gîndesc de ce ar trebui să mă opresc și Încercam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
privind cu atenție, vei descoperi un chip luminos sau un zâmbet autentic. Astăzi, intrarea metroului e destul de pustie; a doua zi de Crăciun nu poate fi prea rodnică, oamenii Încă vegetează după ce au băut din ,,sângele Domnului,, și s-au Îndopat cu mâncare. Ca să nu mai vorbim de cei care au părăsit orașul, pentru a petrece Sărbătorile În alte locuri, departe de freamătul cenușiu, isteric și agresiv. Mâna lui Antoniu, Întinsă sub nasul rarilor trecători, e crăpată de frig . Din crăpături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
lăsat În urmă viața mizeră și nesigură, și acum se mișcă prin lume dezinvolt, dând lecții de atașament față de Uniunea Europeană. N-ai fi zis atunci când ai cunoscut-o, că ființa aceea ciudată și plăpândă ca o ierbușoară parfumată, care se Îndopase cu vise și metafore, va reuși să facă un salt Înafara ei, și să se scuture de un trecut incert și dureros. Ce-i și viața asta! Iată, un vagabond devine o rotiță utilă În uriașul mecanism al societății și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și se străduia din răsputeri să se controleze. Între noi schimburile de replici tăioase alternau cu etape de intensă solicitudine. Ne întrebam la nesfârșit unul pe altul cum ne simțim, aduceam sticle cu apă caldă, fierbeam lapte, făceam ceai, ne îndopam cu aspirină și fenobarbital. Casa ajunsese să miroasă a spital. Adevărul e că eram amândoi epuizați, cu nervii întinși, aveam nevoie unul de celălalt, dar nu ne puteam găsi liniștea împreună. Sentimentul care mă susținea pe mine era acela de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
astfel pe el, vezi bine, să devină un erou în ochii nevesti-sii și ai copiilor. Câtă mânie! Câtă obidă! Și nici măcar n-avea pe cine să-și verse năduful - în afara propriei lui persoane. „De ce nu-mi pot deșerta mațele - sunt îndopat cu prune până-n cur! De ce m-o durea capu-n halul ăsta? Unde mi-s ochelarii? Cine mi-a luat pălăria?“ Asemenea atâtor bărbați evrei din generația lui, care își slujeau familiile într-un mod atât de feroce și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
-o! Mai mor! Da’acum, pe loc! — Mda, și ce fac...? — După ore te duci la fast-food-ul lui Harold și la Hazerai 1 Palace și mănânci cartofi-pai împreună cu Melvin Weiner. Nu-i așa? Să nu-ndrăznești să mă minți. Te-ndopi sau nu cu cartofi-pai și cu ketchup pe Hawthorne Avenue după ore? Jack, vino-ncoa’, vreau s-auzi și tu ce zic, strigă mama după tata, care tocmai ia baia în stăpânire. — Lasă-mă, că vreau să-mi deșert mațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
noi cine, de la Bam’s la Hahne’s și de la Hahne’s la Kresge’s. Spune-mi, Alex, să terminăm cu misterele, sau oi fi eu proastă - da’ spune-mi, ce vrei să faci, ce vrei să demonstrezi, de te-ndopi cu porcării, în loc să vii frumușel acasă, unde te așteaptă o prăjitură cu mac și un păhărel cu lapte? Vreau să-mi spui adevărul. N-o să te spun tatii, zice ea coborând glasul cu subînțeles, dar trebuie să-mi spui adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
decât să-și înfigă dinții în toate dobitoacele josnice care se târăsc și grohăie pe fața pământului murdar, noi n-o să ne lăsăm contaminată umanitatea la modul ăsta. Ei (dacă-nțelegi ce vreau să zic) n-au decât să se-ndoape cu orice, cu tot ce mișună, oricât de odios și spurcat ar fi animalul, oricât de grotescă, de șmuțig 2 sau nătângă ar fi jivina cu pricina. N-au decât să mănânce țipari, broaște, porci, crabi și homari; n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Mountain Zice: „Ați contractat o infecție a pielii în timp ce călăreați?“. Numărul de telefon nu l-am mai întâlnit până acum. Femeia de la radio îi spune curvei să nu mai plângă. Acesta este Fratele cel Mare, care cântă, dansează și te îndoapă, pentru ca mintea să nu-ți flămânzească niciodată într-atât încât să-nceapă să gândească. Mona Sabbat își așază coatele pe birou și-și ține sendvișul în mâini, aplecându-se spre radio. Sună telefonul și răspunde, zicând: — Agenția imobiliară Helen Boyle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
telefon... Prim-plan pe mușchii pătrați ai fălcilor lui Arnold... Lungana culminează într-un suspin țipat... Această secvență, din filmul Patul conjugal, al marelui regizor Mircea Daneliuc, reprezintă, cred, foarte bine relațiile actuale ale României cu SUA. După ce ne-am îndopat cu hamburgeri, pop-corn și Coca-Cola, încercând să ne simțim ca la New York, după ce am îmbrăcat tricouri cu stele și dungi și ne-am ghiftuit creierii cu filme americane, acum o facem și pe Texas rangers ca să ne americănim... Autoritățile române
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
pluteau Înghețat În pasul intemediar : declanșatorul le decupase din rola timpului, asemeni unei ghilotine. Mama și Luweena nu le acordaseră nici cea mai mică atenție. Porniseră țintă spre ușa cazinoului, pe care scria IEȘIRE, și acum erau ocupate să se Îndoape de zor cu floricelele vărsate de cineva. Luweena avea o Înclinație naturală pentru ciordeală și detectat gunoaie. De data asta, nici măcar n-am mai Încercat să mă alătur și eu. Am rămas acolo, holbîndu-mă la afișe, cu un picior ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
băgîndu-mi delicat În gură cîte o bobiță de Normans, cîte una la fiecare accent muzical. Inițial a fost plăcut, Însă apoi, cînd nu voia să se oprească nici măcar după ce am Început să mă sufoc, ba din contra, continua să mă Îndoape cu forța, visul s-a preschimbat În coșmar. M-am trezit tușind și Înspăimîntat. Am Încercat să vomit, Însă n-am fost În stare. A doua zi dimineață m-am simțit și mai rău. Eram amețit și aveam o tuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
picior. 07.01. Războiul s-a terminat. Am câștigat. Niște camioane ne transportă acasa. Voi avea chiloți! Căpitanul mi-a dat o medalie, Crucea Curajului sau cam asa ceva. 08.01. Am ajuns. Mama a plâns de bucurie, m-a îndopat cu bunătăți. La mine în cameră, totul înghețat, s-a spart o fererastră la începutul lui noiembrie. Și chiloții sunt înghețați. Trei perechi. Mama i-a pus la uscat pe sobă. 09.01. Chiloții au ars. Am țipat la mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
obrajii mei, se desprind cu tot cu piele, mă arde, urlu, mă zbat, pe urmă presară cineva piper pe răni... - Din sarmale-ai venit, în sarmale te-ntorci, fie numele sarmalei lăudat! Îmi înfig o pâlnie în gâtlej și încep să mă îndoape ca pe gâște, scutur din cap, dar frunzele mă țin strâns, să înghit tot. Nu mai am scăpare, prin vene îmi curge deja borș și tocătură, mă tot afund în asfaltul de orez, nu-mi mai pot mișca picioarele, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se poată învârți în jurul lui, fără nici un pericol. Scuipa, ăsta da, si nu-nceta să scoată sunete dezarticulate cu ciotul de limbă pe care-l mai avea și, cum refuză să mănânce sau să bea, se vedeau nevoiți să-l îndoape cu un fel de terci, pe care i-l băgau cu de-a sila pe gât. În puținele lor momente de răgaz, majoritatea băieților de pe insulă veneau să-l vadă, desi păstrau, ce-i drept, o tăcere plină de respect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Adevărata răsplată te așteaptă la sfârșitul afacerii. Atunci îi tragi covorul de sub picioare. Dărâmi cărțile. Îl arăți pe fantele frumușel vârându-și un hârciog în cur. Dezvălui că tânăra actriță cu înfățișare de fată cuminte fură din magazine și se îndoapă cu tranchilizante. Că zeița de pe ecran își bate copiii cu umărașul. Directorul de ziar are dreptate. Ken Wilcox de asemenea. Viața lui e un interviu pe care n-o să-l cumpere nimeni. Ca să pregătesc terenul, toată săptămâna de dinainte de întâlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
într-un monstru. În versiunea mea, seara trecută Kenneth Wilcox mi-a fluturat un pistol pe sub nas. A strigat că nimănui nu-i pasă. Lumea l-a folosit și apoi l-a aruncat cât colo. A băut și s-a îndopat cu pastile toată seara, și-a spus că nu-i era frică de moarte. În versiunea mea, a murit după ce-am plecat acasă. Am vândut povestea în săptămâna următoare. Ultimul interviu cu o fostă vedetă îndrăgită de milioane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
e vina Luanei că poate să alerge de dimineață până în seară, fără să se îmbolnăvească sau măcar să-i curgă nasul. Nici biata noastră copilă nu poate fi trasă la răspundere că, strănutând, se trezește închisă trei zile în casă și îndopată cu medicamente... După cum spuneam, mă îndoiesc amarnic și continuu să te supăr spunându-ți că nu vei fi vreodată ca Sanda iar Ema nu va semăna nicicând "calamității" blonde... Nu pot fi altfel decât sunt. Obrăznicătura aia nu mi-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
magazin. Carmina își văzu, în sfârșit tava cu mâncare dinainte. Să mănânc încet, își spuse, că altfel s-ar putea s-o pățesc, să mă îmbolnăvesc de-a binelea, cum mi-a prezis Maria. Ciorba părea a fi bună. Se îndopase atâtea luni cu lecturi și-și neglijase digestia cu o superioară indiferență. Stomacul i se chircise, i se pliase, i se îngrămădise sub coastă, un măr, o felioară de pâine erau pentru el un adevărat chilipir, secreta acizi și mistuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
adevărat chilipir, secreta acizi și mistuia totul cu un zel desăvârșit, apoi se strângea iarăși ghem și aștepta cu aceeași aleasă răbdare. Auzise ea despre unul care venise de la închisoare și-și pusese nevasta să taie vițelul cel gras. Se îndopase cu încrâncenare, ca să recupereze, ce și-o fi zis, acum sunt liber ca pasărea cerului, trai, băiete! Pe urmă blocaj intestinal, blocaj renal, peritonită, cruce. Carmina se opri pe la jumătatea ciorbei. Era bună, dar ea nu mai putea! Își simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
era un copil, dar jucăria cărată după el reprezenta o pisicuță fugind după ghem. Fleacuri, fleacuri! Afară era minunat, adolescentele purtau pantaloni trei sferturi, bufanți în talie, unele aveau coapsele puternice părea evidentă preocuparea obsedantă a părinților de a-și îndopa odraslele cu orice preț, după principiul: pe vremea noastră tot am mai mâncat o pasăre de curte, un oușor, brânză de vaci, lapte adevărat, ei, bieții copii, n-au parte de așa ceva, timpurile s-au schimbat, mergem înainte cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
subția ca trecut prin urechile acului, în timp ce sînii mei forțau capsele bluzelor de la Adolescentul. Erau strîmți și pantalonii de catifea, refuzați la export, cu blazer matlasat. Sărisem de la 41 la 45, cum mă tot lua Iordan în derîdere, după ce mă îndopa ca pe-o gîscă. Repulsia, întîi discretă față de mesele nesfîrșite, mi-o manifestam deschis: Nu vreau nici tuslama, nici fondue, nici cocque au vin, Iordan. Vinul e amar, nu simți?" În drum spre bucătărie sper să fi rămas un rest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]