13,828 matches
-
pp. 27-28. footnote>. La rândul său, Marcu Ascetul definește păcatul ca fiind „un întuneric și o ceață a sufletului ce se lasă din gânduri, din cuvinte și din fapte rele”<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 224, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
și despre păcatul de moarte, acesta fiind de fapt păcatul nepocăit, iar pentru acest păcat de moarte al cuiva, chiar de s-ar ruga și un sfânt, nu e auzit<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 41, în „Filocalia...”, vol. I, p. 258. footnote>. Sfinții Părinți, referindu-se la felurile păcatelor, ne oferă foarte multe detalii de ordin duhovnicesc și ne învață că noi vom da răspuns amănunțit în fața lui Dumnezeu nu numai
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
este descrisă de F. Lerdahl/R. Jackendoff în Sonata în La major K. 331 de Mozart. În analiza acestora<footnote F. Lerdahl, R. Jackendoff, op.cit. pag. 65, 66 footnote>, tema variațiunilor din partea I ar oferi două posibilități de grupare (egal îndreptățite în viziunea autorilor): a) Anacruzic, începând a doua celulă melodică cu ultima optime din prima măsură (ex.3a) și continuând cu același tip de relații care vor fragmenta consecventul frazei. b) Cruzic, pe bara de măsură, în formă de bar
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ajuns ca un procent mare de români să considere că cei ce critică religia ortodoxă ar merita să fie pedepsiți penal. Prin aceste mentalități, se suprimă dreptul la libertatea de exprimare, dar și libertatea religioasă la care fiecare cetățean este îndreptățit. De asemenea, Asociația Umanistă Română consideră predarea religiei în școli la nivel confesional și nu informativ unul dintre motivele pentru care o parte din români au o imagine eronată despre lumea ce ne înconjoară (de exemplu, credința că soarele se
A.U. R. solicită schimbarea legii învăţământului [Corola-blog/BlogPost/93977_a_95269]
-
cercetător domnule AC, impune, sine die, o gîndire critică, deschisă, care să caute permanent adevărul și relațiile deterministe din natura fizică sau psihică. Argumentele pe care mi le prezentați în scrisoarea dumneavoastră nu par să respecte condiția enunțată, ceea ce mă îndreptățește să vă arăt de ce, comentîndu-vă afirmațiile. Într-o primă ordine de idei: susțineți că în societatea greco-romană nu exista homofobie, (așa cum am menționat, exprimare discutabilă, la fel ca și scrierea cu „î” din „a”). Dar iată cum stau lucrurile: Aproape
Război în douăsprezece ţări ale lumii şi un război al sexualităţii decadente [Corola-blog/BlogPost/93987_a_95279]
-
au făcut progrese bune în acest sens, dar eforturile trebuie să continue’, a declarat Jose Manuel Barroso. La rândul său, șeful statului român a ținut să arate după întâlnirea cu președintele CE că instituțiile de la București funcționează și asta îl îndreptățește să solicite țărilor UE intrarea în Schengen.” Din raportul MCV este evident că instituțiile statului român responsabile de lupta anticorupție au performanțe apreciate pozitiv de raportul MCV, și mă refer aici la Direcția Națională Anticorupție, ICCJ, ANI, la alte curți
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
alte curți decât ICCJ, la Curtea Constituțională. (...) Este foarte adevărat că Raportul MCV face referiri cu privire la abordarea politicienilor din Români, în mod deosebit a Parlamentului, dar esența realităților este modul cum funcționează instituțiile statului român, iar funcționarea acestor instituții ne îndreptățește ca în acest an să parcurgem prima etapă de integrare în spațiul Schengen”, a declarat Traian Băsescu. Vă prezentăm declarația de presă comună susținută de cei doi oficiali la finalul convorbirilor: Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durăo Barroso: Doamnelor
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
și mă refer aici la Direcția Națională Anticorupție, la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Agenția Națională de Integritate, la alte curți decât Înalta Curte de Casație și Justiție, la Curtea Constituțională. Faptul că instituțiile din România funcționează mă îndreptățește, ca președinte al României, să solicit statelor membre dreptul României, prevăzut în Tratat, de a intra în spațiul Schengen, atunci când îndeplinște condițiile. Este foarte adevărat că Raportul MCV face mențiuni cu privire la abordarea politicienilor din România, în mod deosebit a Parlamentului
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
intra în spațiul Schengen, atunci când îndeplinște condițiile. Este foarte adevărat că Raportul MCV face mențiuni cu privire la abordarea politicienilor din România, în mod deosebit a Parlamentului; dar estența realităților este modul cum funcționează instituțiile statului român, iar funcționearea acestor instituții ne îndreptățește să ne propunem ca, în acest an, să parcurgem prima etapă de integrare în spațiul Schengen. În ceea ce privește Republica Moldova, în discuție am susținut nevoia ca, din partea Uniunii Europene, să găsim soluții, alături de soluțiile financiare pe care le-a pus la dispoziție
Barroso: România trebuie să adere la Schengen cât mai rapid [Corola-blog/BlogPost/94034_a_95326]
-
este, cum ar fi fost de așteptat, "portughezul" Victor Buescu, ci "spaniolul" Alexandru Busuioceanu, a cărui evoluție în etapa sa madrilenă a avut o strălucire extraordinară prin anii '50, dar curând după aceea numele lui a fost dat uitării, ceea ce îndreptățește întrutotul întrebarea din paragraful final al scrisorii: "Mai știe oare astăzi cineva la Madrid că a trecut pe acolo, lăsând o urmă culturală specifică, un român numit Alexandru Busuioceanu?". Într-adevăr, aproape nimeni nu mai știe în Spania cine a
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
de masa de scris, și pe acela că a fost "copleșit de multe de toate". Dacă ne referim la anii pe care avea să-i mai trăiască după pensionare, la Piatra Neamț, cu adevărat i s-au întâmplat multe, ce-l îndreptățeau să se socotească un urgisit: i s-a retras, pentru o vreme, pensia, lui care nu avea alt mijloc de subzistență, i-au fost introduși chiriași în casă. Toate acestea sunt menționate în jurnal, care este o operă de mare
Jurnalul unui generos by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13956_a_15281]
-
într-o clasă sau într-o sală de meeting. Ea va judeca opera și artistul independent de trecutul istoric și «tel qu’en lui même enfin l’éternité le change». Un om liber nu poartă nici o insignă, chiar dacă ar fi îndreptățit s-o poarte. Un adevăr nu poartă ștampila nici unui partid, deși ar putea fi și al unui partid. Artistul nu trebuie să uite că oamenii crescuți în sclavie nu pot folosi libertatea decît pentru a asupri la rîndul lor. Sub
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
de roman istoric și de roman burghez, în același timp, n-a fost din nefericire posibil. Ne aflăm din nou în fața unui caz atît de frecvent în țara noastră de "ce-ar fi fost dacă-ar fi fost": speculațiile sunt îndreptățite dar, vai, inutile. Rămîne triumful artistic al autorului, care utilizează atît de convingător posibilitățile efectului de "înstrăinare" al teoreticienilor formalismului rus, privind cu ochi de copil și de adolescent mizeriile războiului și ocupației, lașitățile și turpitudinile care ies deodată la
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
lasă deschisă posibilitatea unei variante feminine. Aceasta se va încorpora literar în personajul central feminin al Crailor... , în "floarea aspră de maidan" bucureștean care este Pena. În ciuda paradoxului aparent, ne putem întreba dacă Mateiu I. Caragiale n-ar fi fost îndreptățit să exclame, cum făcuse Flaubert în legătură cu Emma Bovary, "Pena c'est moi"? Cu atît mai mult cu cît Pena fusese înnobilată prin tragic. Căci, pînă la urmă, nu-i Pena personajul cel mai tragic și totodată cel mai nobil din
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
intra în scenă domnul Romeo S., DIRECTOR de magazin. Care, pe lângă aerul avizat și superior care m-a iritat teribil de la prima noastră întâlnire, măi doarme și cu legea sub cap seară. Dumnealui îmi explică cum că ea, legea, îl îndreptățește să mă trimită cu calculatorul NOU, dar STRICAT, în service. Unde să mi se repare calculatorul NOU, dar STRICAT. Și să mi se dea înapoi de NOU. Bun. Plec, cu coada între picioare. Urmează niște bune săptămâni în care Mishu
De ce e bine să aveţi grijă cu magazinele Altex by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21275_a_22600]
-
că și francezii și-l revendică pe Brâncuși. Google nu a făcut un cadou României pe care românii cârcotași încearcă să îl desființeze, ci l-a omagiat pe artistul Brâncuși, așa cum a făcut cu mulți alții. Mândria la care suntem îndreptățiți și creditul pe care ni-l dau alții pt Brâncuși sunt două lucruri diferite. Din câte mi se pare mie multe comentarii la articolul tău s-au referit la efectele minime pe care sigla le are pt brandul României. Din
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
Brâncuși e sculptor frances născut român și Eliade istoric și filosof american Romanian born, dar asta este prețul notorietății mondiale. Cu greu ajungi așa locuind în România. Faptul că Brâncuși și-a lăsat întreaga opera moștenire statului francez i-a îndreptățit pe francezi, mă gândesc eu, să-l considere de-al lor și să “treacă cu vederea” originile românești,Si cum opera lui Brâncuși e cunoscută prin intermediul Franței...ne mai întrebăm de ce găsim peste tot denumirea de sculptor francez. @Mari, nu
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
de roman în care nu se întâmplă de fapt nimic. Să fie acesta un mod indirect de a mărturisi atracția față de proză, fascinația pe care o provoacă asupra autorului tot ceea ce are tangență cu ficțiunea narativă? Există argumente care ne îndreptățesc să credem că așa stau, în parte, lucrurile (mopete însuși mărturisește undeva: "am să scriu în sfârșit un roman lung, cu nenumărate personaje"). Proza bună ajunge întotdeauna la poezie, cum credea Pound, iar tentația prozei devine, dintr-o atare perspectivă
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
publică, prin: a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale și profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt a prestigiului instituției funcției publice și al funcționarilor publici; b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor publice; c) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici, pe de o parte, și între cetățeni și autoritățile administrației publice, pe de altă parte. Principii
GHID DE CONDUIT? A FUNC?IONARILOR PUBLICI by Corneliu MORO?ANU () [Corola-journal/Administrative/84078_a_85403]
-
este dat în primul rând... nu degeaba, biblic, „La început a fost Cuvântul/ și Cuvântul este Dumnezeu”. Faptul că am privilegiul de a parcurge o parte din schematica lirică angajată de poeta Oana Boc, mă obligă și desigur mă și îndreptățește profunzimea căreia nu pot să-i rămân indiferent, pentru a mă alătura celor care au înțeles să procedeze la o minimă analiză literară. Fiind un spațiu larg de manifestare lirică, pe alocuri atemporal, mi-am îngăduit să îmbrățișez întâi ideatica
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
nu se simtă deloc urmele mele prin pădure.../ Pe piatra mormântului să fie scris cu sfială/ Numele meu ca să fie adus aminte pe veci/ Sub umbrele stejarilor vreau să dorm liniștit/ Cu umbra dumneavoastră voi odihni fără griji...” Da, sunt îndreptățit să cred că vor fi destule cronici, pentru că vocea albanezului Ilir Çabrati este una distinctă, demnă de a fi luată în seamă. Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Ilir Çabrati / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2257, Anul VII
DANIEL MARIAN DESPRE ILIR ÇABRATI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380676_a_382005]
-
cosiderabilă în timp record, imediat după 1989, se plângea în câteva scrisori, dar și prin viu grai, gata să-i dea lacrimile: "sunt un om nefericit, profund nefericit. Nu sunt mulțumit pe niciun plan, chiar absolut pe niciun plan." Este îndreptățită afirmația autorului Ștefan Dumitrescu că pe oamenii de acest tip, în final, îi paște eșecul. Nu putea să fie altfel, este știut că gândurile urâte afectează emoțiile, emoțiile afectează deciziile și deciziile afectează viața. Acest tip de oameni, mint cu
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
și a conștiinței de sine a creatorului într-un spațiu marcat precumpănitor de reflexele filosofico-morale de coloratură catolică și protestantă. Este evident, în aceste condiții, că istoricul de artă Victor Ieronim Stoichiță, atît cît există și atît cît mai este îndreptățit să existe în această clipă, are un loc demn în economia întregului, dar el este absorbit în mod natural într-un proiect mult mai amplu și mai dens. Pentru că, spre deosebire de clasicul istoric al artei, cel care zburdă în stare de
Victor Ieronim Stoichiță sau despre privirea prin tablou by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10244_a_11569]
-
teamă și uitare. în alt rând spune: "Intenționam să scot o antologie. Am renunțat, revenind asupra unui manuscris. Tot nemulțumită sunt. L-aș lăsa până în vară, dar nu știu cât mai e. Citesc N. Berdiaev - Sensul creației Creația nu este permisă nici îndreptățită prin religie, creația e ea însăși religie. Noul Testament e pe sfârșite. Am primit recent Psalmii și Vechiul Testament. în casa noastră nu au fost aceste cărți. Părinții mei au rămas fără mamă, de mici. Au fost frați mulți și au fost
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
rânduiește Bunul Dumnezeu spre folosul lui. Omul are deci două alternative: una când Îl neagă pe Hristos făcându-L mincinos și a doua când ascultă poruncile Lui; a treia alternativă (a căldicelului) nu există. Prin urmare, nimic nu justifică, nu îndreptățește avortul și toate argumentele în favoarea lui cad, pentru că din orice punct de vedere ar fi privit și orice fel de argumente ar fi invocate, avortul rămâne ceea ce este: o crimă cumplită. Referindu-ne la gravitatea avortului, menționăm că între atentatele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]