40,898 matches
-
Dar nu e nici un pericol - nu-l va citi nici unul. Chiar dacă propozițiile lui Havel ar cădea sub privirile vreunui consilier cu imaginea, sunt sigur că acesta le va ascunde, într-atât viziunea președintelui ceh continuă să fie un deget acuzator îndreptat împotriva celor care fac politică uitând de onoare. Există, de pildă, o frază, în care Václav Havel vorbește despre sentimentul de jenă când analizează pe cei "a căror muncă am spijinit-o, sau pe cei a căror influență am făcut-o
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
repetiției pentru înțelegere e o justificare stilistico-pragmatică pe care o vom regăsi la mai mulți dintre autorii vechi. I. Heliade Rădulescu (Gramatica românească, 1828) înregistrează fenomenul în capitolul Sintaxul pronumelui ("hotăraște-mi mie", îți încredințez ție", "pă el îl va îndrepta" etc.), justificîndu-l ca utilizat "pentru mai multă întărire"; îl descrie, în plus, și în secțiunea dedicată pleonasmului ca figură retorică: "ca să dea mai multă putere frasului, sau pentru însușirea limbii, una din părțile ei se repetește", ca de exemplu în
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
constrînge pe sine, spre a-și manifesta imanența. Libertatea nu se obține fără lupta dintre feluritele tropisme exogene (sau exproiecte) ce atentează la ființa omenească și la singularul ei tropism endogen (sau endoproiect) care o așază pe făgașul său, o îndreaptă spre ținta ei specifică: "Cu alte cuvinte, libertatea adevărată este: asumare deliberată a propriei ființe, pentru a o manifesta în afară așa cum este ea înlăuntrul ei. Această manifestare are loc în condiții de perfectă autonomie, deși libertatea vine de mult
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
așteptam pe nimeni și orice întrerupere era în defavoarea mea și a luptei contracronometru. Ca în Sicilia, eu am ieșit în pragul casei într-o ținută aberantă și cel puțin dezordonată, cu copilul agățat de fuste, iar capul familiei s-a îndreptat solemn și iritat spre poartă. A învîrtit cheia în broască și am văzut țîșnind un cap durduliu pe după poarta roșie și, imediat, o mînă cu o valiză imensă. "Am venit!" Mi s-a făcut rău. "Cine o fi asta?" m-
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
Caucaz-Marea Neagră). Din punctul meu de vedere, asemenea cărți de călătorie - fascinante, dar cu inerente superficialități - n-ar trebui publicate fără adnotări, iar traducerile ar merita să treacă de simpla transpunere. Si în cazul acestui volum ar fi fost de îndreptat scăpări precum: "își adusese aportul ""(p.30) "în martie 680 î. Hr. fondatorul primului regat bulgar, hanul Asparuh, a pierdut o bătălie împotriva împăratului Bizanțului, Constantin al IV-lea (p.57), "oameni îmbrăcați în haine occidentale ieftine și femei ascunse în spatele
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
realitate și ficțiune? Ce fel de coincidențe ne amestecă viețile odată cu diurnul și nocturnul? Pe scenă se aflau soldați. Personaje. Era unul dintre momentele spectacolului. Se aude o împușcătură și alt soldat apare, agresiv, din culise, cerîndu-le protagoniștilor, cu mitraliera îndreptată spre ei, să coboare în sală. Unul dintre actori are o inerție în reacție preț de cîteva secunde. Nu-și dă seama dacă este o farsă, dacă regizorul a schimbat ceva fără știrea lui. Spectatorii sînt calmi și aproape convinși
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
schimbat, dar nu din cauza pieței. Literatura s-a îndepărtat de critică, tocmai fiindcă critica, fără să rămână tradițională, a devenit reacționară. Astfel că ea (critica) nu poate influența nici vânzările, nici evitarea vânzărilor. La rândul său, cititorul are "antenele" mai îndreptate spre realitate, și cumpără ceea ce reflectă starea sa de spirit ori situația din societate. În felul acesta s-au creat două lumi: cei care vor să trăiască trecutul în prezent (sistemul academic tradițional, prizonier rigid al unei serii de tradiții
Paulo Coelho - academician by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14610_a_15935]
-
facă lobby pentru bonusuri cash, idee respinsă de Senat!)... O secvență antologică din Drumul spre pierzanie: pe o stradă, în întuneric și ploaie, un bătrîn mafiot (Paul Newman, ca "un Dumnezeu al orășelului, el dă și tot el ia"), se îndreaptă spre mașină, înconjurat de oamenii lui; cîteva rafale de împușcături îi lichidează pe toți, numai stăpînul rămîne în picioare, calm, așteptînd; cel care se apropie, ca să-l împuște privindu-l în ochi, cu ochii împăienjeniți de lacrimi (Tom Hanks), e
Pe vremea lui Gosford Park by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14608_a_15933]
-
de acesta. Când și când poeta pășește afară din lumea sa interioară invitând cititorul să-i fie părtaș în "aceste reverberații romane": "Uite, ți-am pregătit/ și un ceai," îl îmbie ea într-o formulare cu ecouri barbiene, formulare care îndreaptă atenția către unul din aspectele inedite ale acestui volum de poezii. Dacă prin refuzul artificiului și al experimentului literar, versurile Marinei Dumitrescu țin mai degrabă de o lirică tradiționalistă, printr-o anume poetizare a propriei feminități, evidentă mai ales în
Feminitate tihnită by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14618_a_15943]
-
îl gîndesc fizicienii azi, inorientat, nu în trei dimensiuni, trecut-prezent-viitor. "Am fost uimit că intelectualii, literații, filosofii nu reinterpretează lumea în lumina a ceea ce studiile de astrofizică, de etnologie, de lingvistică, de psihiatrie au dezvăluit [...] Pofta mea de citit se îndreaptă către revistele savante, care mă fac să regîndesc totul în alt fel, de aceea cred că seria începută acum va avea 10-15 volume". Următoarele două cărți vor fi consacrate locurilor paradisiace și infernurilor sordide, apoi va scrie despre anotimpuri și
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
cu notații aforistice sau pe marginea unor fragmente din cărți și cu pledoarii pentru reumanizarea culturii. Dar volumul cuprinde și cronici de artă plastică, studii despre arta românească și flamandă, literatura italiană, arhitectură. în oricare din aceste direcții s-ar îndrepta însă, frazele curg cu aceeași eleganță, în spatele lor e aceeași seriozitate și căldură a omului atent la stabilitatea axiomelor. Drum și regăsire Cartea de proze scurte și poeme a Monicăi Pillat este concepută, după cum precizează editorul pe coperta a patra
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
îndepărtară pe firul rîului către lac și Leandru mai încercă o dată. Ultima oară. Cînd nu izbuti nici atunci, fiindcă se vărsă înainte să atingă fata, Despina îi dădu lumînarea ca să o dezvirgineze. Apoi, cam în zorii zilei, cu mare jale îndreptă vîsla către Maica Domnului de la Mănăstirea despotului sîrb Irinej Zahumski, unde se poate ajunge doar pe apă. Aici ea aprinse a doua lumînare, pe ai ei, se apropie de Leandru, îl sărută și-l lăsă la mănăstire, iar ea vîsli
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Cerkasski la TNB În textul publicat în caietul-program al spectacolului de la TNB, intitulat Împreună, Serghei Cerkasski mărturisește: "Nu am crezut vreodată că voi monta Revizorul. Se părea că văzusem piesa în prea multe spectacole, montate în diverse teatre." S-a îndreptat atunci spre text, pe care l-a găsit foarte actual și universal, tentându-l să încerce o montare proprie, scuturată de orice influență anterioară și ținând cont de soluțiile scenice intuite numai din textul lui Gogol. Și totuși Revizorul lui
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
o metaforă zdrențuită" ea singură v-ar îndreptăți liniștea-neliniștea de după scris. La o distanță, nu neapărat mare, după ce s-au risipit aburii primei impresii de fericire victorioasă, sigur că autorul ar fi bine să revină asupra primei forme și să îndrepte câte ceva, să renunțe la cuvintele în plus, înlocuindu-le cu altele, la fel de puternice, egale cu ceea ce a fost bun de la bun început. "Urcă și coboară/ ușoară,/ sare ca o scânteie/ din creangă în creangă,/ aleargă/ ca o idee,/ prin oaza
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
știe bine și istorie contemporană. Cele mai tari relatări sunt însă cele în care Merrill vorbește despre soldații participanți la uciderea musulmanilor, despre așa-zisele „lagăre de violare" a femeilor musulmane potrivit principiului că cel mai eficient atac este cel îndreptat împotriva bazelor religioase și sociale ale unei comunități. Cu toate astea, cartea nu mizează pe șoc. După mine, această carte e o terapie prin discurs alternativ. De vreme ce violența televizată trece pragul de stimulare și ne lasă indiferenți, o carte reportaj
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
german o compară, tot în paginile revistei amintite, cu scrierile lui Sandor Marai, mai ales cu romanul Jăratecul. Dacă la ora actuală în România, atît cît mi-a fost dat să deduc din convorbirile avute cu unii editori, preferințele se îndreaptă spre roman, în Germania proza scurtă pare a fi cea mai căutată. Judith Hermann, una din cele mai talentate și premiate autoare ale tinerei generații, revine în atenția cititorilor după o absență de doi ani cu un volum de proze
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
spune tot Lucian Boia, "s-a putut observa cum comunismul real contrasta flagrant cu comunismul teoretic: era pur și simplu altceva" (p. 51). Democrația anilor 2000 are cu totul alte sensuri decît democrația anului 1900. Lumea politică pare să se îndrepte spre ceea ce Adam Michnik numea într-un superb eseu zona gri. Lucian Boia numește această zonă a interferențelor "modelul Tony Blair". Puritatea doctrinară lasă locul pragmatismului politic. Societățile suferă o egalizare de fond (au dispărut discriminările bazate pe rasă, etnie
De la Tocqueville la corectitudinea politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14057_a_15382]
-
de la imaginea auriului patinat al ornamentelor palatului, care îi sugerează ciudatului don Fabrizio "soarele letal" (cum îl numește autoarea) al Siciliei. Toate aceste itinerarii străbat și lecturile lui Lampedusa, afinitățile sale elective cele mai statornice și subtile, și toate se îndreaptă, în viziunea Margaretei Dumitrescu, spre atracția invincibilă și voluptoasă a morții, spre liniștea superioară a aristocratului Salina, venită din împăcarea cu efemeritatea a tot ceea ce e viu și cu eternitatea strălucitoare a ceea ce e mort: luceafărul care sclipește la orizont
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
erau. Ele fiind rezervate doar ereticilor, celor din familie, rătăciților, mai mult de condamnat. Inamicul, sursa creștină însăși, iudaismul, se bucura doar de o adversitate neînduplecată, cu prigoane mai mult sociale. S-a mai spus că și cruciadele nu erau îndreptate numai împotriva musulmanilor... Nonsens. Sigur e că religia care respectă, fără nici un rabat ocazional, regulile fizice ale Cosmosului creat, și care a avut cel mai des de suferit de-a lungul istoriei, a contribuit cel mai mult la înaintarea spectaculoasă
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
curente nu costă destul? Mai e ceva: în scurtă vreme, acest monstru care a îmbătrînit repede și urît va avea nevoie de mari reparații. N-ar fi mai cuminte ca în loc să risipim banul public pe moloz și turnulețe să-l îndreptăm, spre aceste reparații? N-ar trebui să existe un proiect transparent despre banii mulți care vor fi băgați, vrînd, nevrînd, în viitorul apropiat, în Palatul Parlamentului?
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
poate să ofteze. Acum și-a lăsat cartea din mâini să-i cadă pe genunchi și și-a lipit capul de spătarul fotoliului. Cu degetul mare și arătătorul de la mâna dreaptă își apasă pleoapele și le freacă ușor. Apoi își îndreaptă privirea direct spre femeia care stă vizavi de el la fereastră. Această siluetă cu obrazul ei liniștit întors în altă parte îi oferă o suprafață adecvată pentru sentimentul puternic pe care lectura l-a stârnit în el. Privirea lui stăruie
Asta nu e o scrisoare. Jurnal (fragmente) by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/14149_a_15474]
-
ipostază l-am privi, și-a epuizat virtualitățile, nu va rămîne pentru istorie decît o experiență colectivă definitiv consumată. Schimbarea nu poate fi gîndită decît după reperele, mai mult sau mai puțin clare, ale viitorului către care, vrem-nu vrem, ne îndreptăm" (p. 238). Iordan Chimet realizează cîteva studii de caz privind atitudinea unor scriitori importanți față de cele două totalitarisme ale veacului trecut. Exemplele sînt de notorietate (Eliade, Cioran, Noica pentru fascism, respectiv Călinescu, Sadoveanu, Arghezi, Camil Petrescu, Cezar Petrescu pentru comunism
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
Petru Marcu-Balș (Petre Pandrea), generația lui Eliade și Cioran s-ar fi rupt, conform aprecierii unor istorici, în două curente istorice, iar conform lui N. Jianu și dnei Petreu înseși, în trei. Cei mai numeroși reprezentanți ai generației s-au îndreptat spre extrema-dreaptă, spre legionarism și spre ortodoxismul naționalist: Mihail Polihroniade, M. Eliade, E. Cioran, C. Noica, Haig Acterian, Petru Țuțea, Marietta Sadova, Dan Botta, P.P. Panaitescu, Tr. Herseni, Radu Gyr ș.a. Nu mulți au luat calea politică inversă, spre comunism
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
Starea poetului este una de reculegere - sub împunsăturile regretului față de miracolele vieții mai departe îmbietoare: "Nu mai visez! A început plecarea/ Câte-un popas din când în când mai fac./ Privesc în jur cum toate se desfac/ și cum se-ndreaptă către iarnă zarea.// Dau un regat pe-o frunză de copac,/ pe-un vânt domol care sărută marea./ Nu mai visez! A început plecarea./ Câte-un popas din când în când mai fac." Și, desigur, monologul cu propriile-i tristeți
Pe urmele lui Charles d'Orléans by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14246_a_15571]
-
evident, ne feream amândoi de agenții secreți, fie ei români, fie ei cehi. Au urmat alte zile, cu vizite și mese stropite copios cu bere Budvar, și a sosit ziua plecării. Ne-am îmbarcat cu toții într-un autorcar și ne îndreptam spre gară. La un moment dat a plecat de pe scaunul său de lângă șofer și a venit lângă mine. "Piața Venceslav!" mi-a spus, și am fost mirat cât era de circulată, de centrală. Mai țin minte o statuie - nu știu
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14265_a_15590]