160 matches
-
Redescoperirea Paradisului etic Românesc: “Biserică carpatică pe ape”, în lucrarea “Cosmosul, între frumos și apocaliptic - un recurs etic asupra ecologiei”, simpozion la Alba Iulia în luma Mai 2007, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, p. 296. [28] Panayotis Nellas, Omul - animal îndumnezeit, traducere de Arhid. Dr. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu, 1994, p. 75-85. [29] Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan, op. cit., p. 297. [30] Idem, Teologia iubirii, vol. II, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 1996, p. 135. [31] Pr. Prof. Dr.
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_dimensiunea_euharistica_a_creatiei_in_raport_cu_problemele_ecologiei_si_misiunea.html [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, pp. 187-314 · Filocalia, vol. VII, București, Humanitas, 1999 - Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, pp. 45-68 · Moldovan, Pr. Prof. Dr. Ilie, Curs de morală (manuscris) · Nellas, Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999, 286 p. · Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, s. l., 1991 · Popescu - Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie, București, Editura Albatros, 1978
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
și cronologie de Roxana Sorescu, București, Editura Anastasia, 1998, pp. 607-613 [44] Vasile Voiculescu,, Ediție îngrijită, prefață și cronologie de Roxana Sorescu, București, Editura Anastasia, 1998, pp. 607-613 [45] Ibidem, p. 27 , p. 27 Panarion, apud Panayotis Nellas, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999, p. 66 [46] Epifanie al Ciprului,Panayotis Nellas,, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_mintea_omeneasca_si_lucrarea_ei_in_viziunea_filocalica.html [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
mai mare Dascăl ortodox al lumii, viitorul patriarh al Constantinopolului, Sfântul Ioan Gură de Aur, tot din stirpea de aur a Tracodacilor, din care provenea și dumnezeiescul Pavel-Ucenicul cel mai Mare al lui Iisus Hristos. Cei trei prieteni și creștini îndumnezeiți au fost la vremea lor Suma Filosofiei, pe care au selectat-o, au însușit-o și au convertit-o Evangheliei și Măsura Ortodoxiei, rămânând în Cerul Teologiei, alături de cel mai mare Înțelept întru Duhul Sfânt pe care l-a dat
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1420113417.html [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
taină sub controlul rațiunii până în momentul când consideră că există șanse ca ele să fie înfăptuite. Prima categorie de iluzii ilustrează valoarea finito-aparențială a individului din punct de vedere social, iar cea de-a doua înfățișează valoarea infinito-substanțială a spiritului îndumnezeit. Fiind aparențiale, iluziile întrupate, întrucât reprezintă principala sursă a nefericirii, nu sunt în fond decât niște himere, pe când cele substanțial-metafizice sunt reale prin aceea că au puterea de a-l elibera pe om de sub tirania timpului și, în acest mod
GEORGE PETROVAI by http://confluente.ro/articole/george_petrovai/canal [Corola-blog/BlogPost/381052_a_382381]
-
taină sub controlul rațiunii până în momentul când consideră că există șanse ca ele să fie înfăptuite. Prima categorie de iluzii ilustrează valoarea finito-aparențială a individului din punct de vedere social, iar cea de-a doua înfățișează valoarea infinito-substanțială a spiritului îndumnezeit. Fiind aparențiale, iluziile întrupate, întrucât reprezintă principala sursă a nefericirii, nu sunt în fond decât niște himere, pe când cele substanțial-metafizice sunt reale prin aceea că au puterea de a-l elibera pe om de sub tirania timpului și, în acest mod
GEORGE PETROVAI by http://confluente.ro/articole/george_petrovai/canal [Corola-blog/BlogPost/381052_a_382381]
-
tainic al Lui, iar Cristos este capul pururea viu și activ al acestui trup, niciodată despărțit de trup. Biserică este terenul sau mediul de lucrare a harului divin care coboară cu putere din Cristos, prin Duhul Sfânt, sălășluit în omenitatea îndumnezeita a lui Cristos și se comunică membrilor ei, credincioșilor, a căror viața spirituală constă în împărtășirea cu Cristos. Cuvântul Biserică, nu se referă la clădire, care este mai mult sau mai putin asemănătoare marilor temple din antichitate, Biserica este formată
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_lui_popa_tanda.html [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
vecuirii și ipostasul Lui, hotarul și Cuvântul Tatălui, prin care și vecii i-a făcut. Însuși Dumnezeu Cuvântul S-a făcut ipostas trupului, precum întru aceeași dată și trup însuflețit și cuvântător și gândit. Pentru aceea nu îl numim om îndumnezeit, ci îl mărturisim Dumnezeu înomenit. Vorbind despre sărbătoarea Întrupării Domnului, Sfântul Grigorie de Nazians spune: „Praznicul de astăzi este arătarea lui Dumnezeu, adică nașterea, căci se zice în amândouă felurile, două numiri fiind puse aceluiași lucru. Căci Dumnezeu S-a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418628111.html [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
de speranță, eroic și curajos... idealul masculin al Frumuseții”. (Dr. Sotirios Crotos) Poemul Frumuseții se dorește a fi un Imn de slavă adus Frumuseții Atotcreatorului, ca Chip al desăvârșirii în Iisus Hristos - Dumnezeu și Om, Frumuseții Fecioarei Maria - primul Om îndumnezeit, Frumuseții Neamului nostru Dacoromân - prima Seminție spirituală și nemuritoare a Cerului și a Pământului și tuturor Românilor frumoși, care poartă în sânge, în cuget, în conștiință și în mărturisirea-vocație, virtutea creștină și spiritualitatea ortodoxă a lui Dumnezeu, prin menirea noastră
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1401586408.html [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
vecuirii și ipostasul Lui, hotarul și Cuvântul Tatălui, prin care și vecii i-a făcut. Însuși Dumnezeu Cuvântul S-a făcut ipostas trupului, precum întru aceeași dată și trup însuflețit și cuvântător și gândit. Pentru aceea nu îl numim om îndumnezeit, ci îl mărturisim Dumnezeu înomenit. Vorbind despre sărbătoarea Întrupării Domnului, Sfântul Grigorie de Nazians spune: „Praznicul de astăzi este arătarea lui Dumnezeu, adică nașterea, căci se zice în amândouă felurile, două numiri fiind puse aceluiași lucru. Căci Dumnezeu S-a
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_praznicul_nasterii_dom_stelian_gombos_1387289142.html [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
felicitările mele sincere autorului și editorului pentru tot ceea ce ne-au oferit în cele 312 pagini ale DEOUMANISMULUI! Scrisă „în onoarea singurului Dumnezeu”, cu gândul la îmbunătățirea reală și autentică a omului și la primenirea lumii actuale, Deoumanismul, respectiv umanismul îndumnezeit, este o scriere cu totul specială. Una care se sprijină pe un mesaj politico-religios aparte. Cartea are trei paliere: filosofic, politic și religios și cu ajutorul lor Al. Oblu fundamentează o adevărată doctrină pe care o și probează în realitatea românească
UN SUBIECT DE CERCETARE INTER- ŞI MULTI DISCIPLINARĂ de NICOLAE POSTOLACHE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_postolache_deoumanismul_un_s_nicolae_postolache_1346426900.html [Corola-blog/BlogPost/359071_a_360400]
-
ei și a programului său politic. Al. Oblu militează pentru omul îmbunătățit și ne invită la lupta împotriva sistemului mafiot care a pus stăpânire pe neamul nostru și pe România. La prima vedere, asocierea Deoumanismului cu ortodoxia socială și socialismul îndumnezeit, liberalist pare ceva imposibil, însă pe măsura aprofundării lecturii ne dăm seama că o asemenea doctrină social liberală, o asemenea credință politică, eminamente democratică poate fi reală în condițiile unui comportament moral normativ și ale conviețuirii în lege. Nu putem
UN SUBIECT DE CERCETARE INTER- ŞI MULTI DISCIPLINARĂ de NICOLAE POSTOLACHE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_postolache_deoumanismul_un_s_nicolae_postolache_1346426900.html [Corola-blog/BlogPost/359071_a_360400]
-
Spirituală a Planului Divin, cea care ne așteaptă curând, în experimentul general universal numit Viață, aceeași care-i va permite accesul îmbunătățitului într-o humanitate ulterioară, încorporată ipostazei evolutive pe care o vom numi aici „Homo Deos - Homo Lux” ( om îndumnezeit - om al luminii). Așa se face că, dintr-un timp rebutat și ratat al civilizației terrane, al civilizației tridimensionale omenești (care l-a înstrăinat pe Fiu de Tatăl său, făcându-l pe primul să decadă prin bestializarea propriilor instincte, care
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
post-democrației uzuale de tip occidental, democrația aplicată incorect, indecent și mutilant, iar Deoumaniștii sunt formula vitală, în duh responsabil și fraternitate cu toți aceia care vor să realizeze (din perspectiva general pro-umană) omul îmbunătățit, într-o societate optimă a umanității îndumnezeite. De aceea, Deoumanismul va deveni cea dintâi credință a prezentului continuu, pentru atâta timp cât va dori să fie astfel Inspiratorul său, Divinul! „Cine scrutează retrospectiv evoluția culturii moderne și îi cercetează sursele ajunge, mergând în urmă pe linii neîntrerupte, la cotitură
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
om, noi îl conducem spre stele. Am conceput Deoumanismul că pe un domeniu de spiritualizare-respiritualizare, în care valoarea omului este reper cardinal de inspirație și aspirație. După opinia noastră, omul este unica făptura dintre creațiile Domnului, care, conștientizând ascendența să îndumnezeită este singur capabil să-și proiecteze și să-și împlinească destinul, utilizând pentru aceasta harurile date. Și mai este omul singurul care, urmându-și înluminarea spirituală, tinde, trăind conștient și sensibil, să se apropie de taina izvorului dintâi. E vremea
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_oblu_deoumanismul_doctrina_alexandru_oblu_1346426022.html [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
Persoane) ale Sfintei Treimi, care s-a coborât pe pământ și s-a întrupat ca om, și-a jertfit viața și a luat asupra lui păcatele oamenilor pentru a îi mântui de păcat, iar prin învierea sa a transfigurat și îndumnezeit (θεοσισ) trupul omenesc luat. Astfel, definitorie pentru înțelegerea în ortodoxie a venirii lui Hristos în trup este formula Sf. Atanasie cel Mare: "Dumnezeu a devenit om pentru ca și omul să poată deveni dumnezeu". Prin vorbă și faptă, Hristos a arătat
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
biserică a lui Dumnezeu, deci nu poate fi privit ca un principiu al răului. Această dihotomie trup-suflet, de sorginte platonică („"soma-sema"”), este considerată de Palamas drept cea mai mare eroare a păgânilor. Trupul este creat de Dumnezeu, deci este sediul îndumnezeit al sufletului și al intelectului. Cunoașterea lui Dumnezeu trebuie să aibă loc prin intelect. Palamas înțelege însă intelectul în mod diferit față de greci și față de latini. Pentru el, intelectul nu se poate afla în afara trupului, ci în trup. Intelectul nu
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
are mai multe răgazuri decât 132 Idem, notă explicativă nr. 483, în Filocalia..., vol. IX, p. 233. 133 Sf. Grigorie de Nyssa, Viața lui Moise..., p. 235. 134 Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 139. 135 Ibidem. 136 Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1994, p. 188. 137 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 139. 138 Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfințenia unirii conjugale în lumina tradiției ortodoxe, traducere Gabriela Moldoveanu, ediția a II
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sa<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Comentar la Fericiri, omilia I, P.G., XLIV, col. 1201C. footnote>. Hristos prin întruparea Sa a îndumnezeit trupul pe care l-a luat, făcându-ne vii pe toți, nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Dumnezeu a mântuit ceea ce și-a asumat în actul Întrupării. Cât S-a împărtășit Fiul lui Dumnezeu prin întrupare din neputința noastră, atât vom primi din puterea Lui. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care ne arată că Hristos
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Înlocui cu ușurință sufletul rațional al unei ființe omenești. Intuind acest lucru, Apolinarie și-a făcut o preocupare principală din a arăta, Împotriva tendințelor adopționiste ale școlii teologice din Antiohia, că „Dumnezeu În carne” este cu totul altceva decît „om Îndumnezeit”44. În consecință, el a dezvoltat doctrina despre Cristos ca tertium genus Între Dumnezeu și om, ființă al cărei trup de carne a fost Îndumnezeit și „unit În substanță” (synousiomenon) cu Dumnezeu 45. Numai cu această condiție ne poate mîntui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și ridicată din nou la frumusețea cea dintâi se poate numi Sophia creaturală. Modelul de frumusețe sofianică, necreată și creată totdeodată, e personalitatea Mântuitorului care, ca Logos e necreat, iar ca întrupare în om e creat. Ideea de Sophia creaturală îndumnezeită constituie una din cele mai subtile și mai neclarificate probleme de teologie. Ea muncește inteligența filosofică a unor scriitori ruși ca Pavel Florenski și îndeosebi ca Sergiu Bulgakov. Dacă ținem s-o simplificăm, ea se poate reduce la problema raportului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai neclarificate probleme de teologie. Ea muncește inteligența filosofică a unor scriitori ruși ca Pavel Florenski și îndeosebi ca Sergiu Bulgakov. Dacă ținem s-o simplificăm, ea se poate reduce la problema raportului în veșnicie dintre Sfânta Treime și creatura îndumnezeită, a cărei culminație filosofia rusă o vede în Fecioara Măria. încercarea de a lămuri metafizic acest raport al Fecioarei îndumnezeite, socotită ca „mama omenirii” față de Sfânta Treime, e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă, silind
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Bulgakov. Dacă ținem s-o simplificăm, ea se poate reduce la problema raportului în veșnicie dintre Sfânta Treime și creatura îndumnezeită, a cărei culminație filosofia rusă o vede în Fecioara Măria. încercarea de a lămuri metafizic acest raport al Fecioarei îndumnezeite, socotită ca „mama omenirii” față de Sfânta Treime, e chestiunea care a stârnit protestele și discuțiile recente în teologia rusă, silind pe părintele Bulgakov la atenuarea punctului său de vedere. Ideea sofianică, așa cum am schițat-o aici cu elementele ei biblice
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
transcendentă incomparabil mai adâncă și mai luminoasă decât arta profană. Dacă știu că lisus Hristos a trăit în trup, a murit și a înviat în trup, s-a înălțat la cer și șade de-a dreapta Tatălui în trup spiritualizat și îndumnezeit, perspectiva artei mele se deschide din istorie în eternitate, căci cerul creștin e și istorie transfigurată în eternitate. Din ordinea contingență a imperfecțiunii terestre, formele concrete reapar în ordinea veșnică, strălucind de frumusețea nemuritoare. Prin Iisus Hristos s-a sfințit
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Arta religioasă e amintirea sensibilă a acestui adevăr de credință. Dacă saltul dincolo de această lume e propriu fiecărei arte, cea religioasă nu evadează în vagul unei idealități posibile ca arta profană, ci în cerul populat cu formele pure ale existențelor îndumnezeite. Ea are într-adevăr un caracter sofianic de vreme ce, prin chipurile modelate concret, ne actualizează bucuria regăsirii în rădăcinile lor transcendente, în arhetipurile cerești. Scriind tratatele sale despre Cultul sfintelor icoane, Ioan Damaschin a formulat în sensul acesta filosofia sau estetica
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]