776 matches
-
zile. De la opt la nouă seara, o singură oră domnișoară, o singură oră. Vin la dumneavoastră acasă. Sunt om de caracter, n-o să aveți nici un fel de neplăceri din pricina mea. Plătesc cât îmi cereți. În cele din urmă Simona se înduplecă. De la început, Gicu, așa o rugase să-i spună, veni cu un buchet mare de trandafiri. Îi dădu prima oră de engleză. Prindea repede și era deosebit de inteligent și plăcut. Mai ales când zâmbea, întreaga-i față dobândea o lumină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
plecă din preajma vecinei și se lipi de sicriul soției sale, cu ochii plini de lacrimi, fărâmat de durere. Vecina și fiica ei nu s-au mai întoars, neavând răspunsul așteptat de Simona. Era de înțeles că tatăl ei nu fusese înduplecat, deci nu o iertase. Deodată, mulțimea se precipită. Mai mulți oameni purtau pe umerii lor sicriul mamei ei dragi. O țineau pe umerii lor, încât nu a putut să-i zărească chipul pe care cu siguranță ar fi deslușit durerile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
acum. Fără să scot la lumină nici măcar unul dintre numeroasele sale defecte - deoarece mă socotesc a fi o persoană întrucâtva cumsecade și știu că așa ceva nu se face în lumea civilizată și cu un grad înalt de instruire -, mă voi îndupleca numai a spune că aceasta nu era întocmai acel model elaborat de tânăr. De fapt, natura cam dăduse greș cu înfățișarea fetei, căci era de o rară urâțenie. Era un antimodel, un rebut, un leș social, ce nu impresiona prin
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
care, deși părea deja trecut de vârsta a doua la prima vedere, aveam a trage concluzia mai târziu că îmbătrânirea-i înainte de vreme o căpătase de la nenumăratele poveri sufletești, poveri ce-i chinuiau cugetul tot timpul și i-l frământau, neînduplecându-se a-i da pace defel. Observându-l atent din semiprofil, acesta avea acea privire pierdută n zare, care, deși se slujește de ochii deschiși ai celui în cauză, nu sesizează niciodată altceva, decât doar punctul fix, spre care este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
năzuințe fiziologice”, după cum ei însăși îi plăcea, cu mândrie și cu multă afectare în glas, să le numească de fiecare dată. Era neclintită în acest obicei al ei, în care se statornicise și prinsese rădăcini, și nimeni n-o putea îndupleca să și-l schimbe cât de cât. În fine, nu asta-i important, totuși; fiecare om își are ciudățeniile sale. Fiindcă aceasta dorea să își prepare pâinea, ca să mănânce, și văzând că nu mai are cu ce, se gândi să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
așteptau foarte mult să vină acasă, dar nu pentru că doreau cu adevărat să se întoarcă și să fie toți împreună, ci pentru a-l lăsa pe tatăl lor, care acuma le era o povară, în grija lui. Începuseră să-l înduplece cu fel de fel de promisiuni amăgitoare, numai ca să-l convingă să se întoarcă. Îi făcură promisiunea că vor pune toți, mână de la mână, și-l vor ajuta să-și facă o căsuță, unde să poată locui cu tatăl lor
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
se țină cu firea, dar își jurase în sinea ei că nu va mai veni la nicio întâlnire de acum încolo, poate dacă el va insista, se va ruga din răsputeri, dacă îl va simți disperat, atunci da, se va îndupleca. Doar atunci, probabil, vor face dragoste, așa cum doar în imaginație este posibil, atunci va ști să o facă să se simtă tânără, frumoasă și deșteaptă, altfel cum să se simtă în largul ei, de cele mai multe ori graba cu care făceau
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu lună plină, copiii șatrei, de la gângurașii însoțiți de mamele lor, până la flăcăii cărora le mijea mustața sau codanele mânzoace, toți făceau cerc în jurul lui Iorgu Stănescu, starostele șatrei, și-l implorau îndelung până acesta, în cele din urmă, se îndupleca: - Bunule, mai zi-ne paramisa 1 aceea începută acum două seri despre neamul nostru de departe și de demult... te rugăm bunule, te rugăm!... Bătrânul bulibașă își mângâia îndelung barba încărunțită, își presa cu degetul arătător îndestul tutun în pipa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
câinelui, fiind mereu cu gândul de a-și termina lucrul. Încercă apoi să se întoarcă la treburile sale, dar câinele se lipi de el, mai voia să fie mângâiat, dezmierdat. Îi plăcea vorba dulce a stăpânului său și nu se îndupleca să-l părăsească, cu toate insistențele băiatului. Văzând că patrupedul căuta hârjoană, Vișinel îl lăsă în plata Domnului și, apucând zdravăn ciocanul în mâna dreaptă, cu stânga ținând de un capăt tabla buclucașă, continuă să finiseze lucrul început. Cu fiecare
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu voi să audă ca fiul său, dragul și bunul său fiu, să pășească într-o casă unde i s-ar putea cere să spună mamă și tată unor străini. Dar Rafira nu se descurajă și, până la urmă, acesta se înduplecă. Îi îngădui lui Vișinel să intre pe o ușă pe care era sigur că, dacă o va deschide, va ști să o și închidă pe dinafară la timpul potrivit. De fiecare dată, când Vișinel pătrundea în casa sa, Ina îl
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mai adevărat decît al altora. Concluzia? Toate teoriile filozofice sunt puncte de vedere ce nu pot atinge pragul unei priviri de ansamblu. Drama începe în momentul în care filozoful nu se mulțumește cu parțialitatea opiniilor sale și vrea să-i înduplece pe alții de temeinicia spuselor sale, convingîndu-i că fanta prin care privește el lumea este, dacă nu singura adevărată, atunci măcar cu mult mai adevărată decât fantele celorlalți. Se iscă astfel o luptă între unghiuri de vedere în cursul căreia
Un rebel conservator by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9177_a_10502]
-
noimă. Așa-i plăcea s-o vadă, Tîrnăcop, aburind, curată și proaspătă, poți fi sigură că ești singura femeie care a luat cu adevărat parte la o revoluție, așa i-a spus, își amintește Gulie. Mergem la mine, l-a înduplecat, să te speli și să mănînci ceva, cred că ești lihnit, i-a spus. Lovitură de maestru, de data asta ați procedat diabolic, dom’ Roja, ce m-aș face fără tine, doar cu nebunii ăia pe cap, Delfinașule, pe femei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și-și împrumuta surorile chiar dacă avea o pensie mică și nu căpăta nimic înapoi, îi plăcea să meargă la cinematograf, la teatru, să călătorească cu autocarul. Când mama a trebuit să se întoarcă la serviciu după concediul postnatal, s-a înduplecat să-l îngrijească vremelnic pe Matei, mai mult din compasiune și ca să-și umple timpul decât pentru banii pe care-i primea. Apoi, înainte ca mama să găsească o bonă adevărată, așa cum fusese înțelegerea, s-a produs un scurtcircuit. Inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
perdeaua și-l zări pe doctor lîngă Poole, care era la volan. Înainte de a-l vedea pe Poole, Digby se gîndise doar la o revoltă neînsemnată - bunăoară o vizită În camera lui Johns, pe care avea certitudinea că-l va Îndupleca să vorbească. Acum, Însă, deveni mai cutezător; va pătrunde chiar În „Pavilionul special“ și va sta de vorbă cu Stone. Pacienții trebuiau să facă front comun Împotriva tiraniei! Digby Își aminti de o delegație pe care o condusese pe vremuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nădejdea nici măcar cînd era asigurată că vaporul iubitului ei dispăruse În ocean, Înghițit de valuri. În fiecare dimineață, fata cobora pe plajă să implore oceanul să i-l dea Înapoi pe logodnicul ei, și În cele din urmă lacrimile ei Înduplecau marea, care Îl elibera de pe insula Îndepărtată unde Îl ținea prizonier. Iguana Oberlus se suprinse atunci plîngînd amar, dar și mai mult fu surprins să observe cum, dintr-odată, fata amuți, Înfiorîndu-se ca și cum ar fi luat-o cu răcori și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nenorocirea. Moment ratat și copiii o știau. Nu-i nimic. Mai aveau câțiva ași în mânecă. Urmă un cântec interpretat de Luana, cu acompaniamentul Emei la vioară. Un număr reușit, pentru că cele două fete se completau de minune. Vocea Luanei înduplecă inima Vandei care strigă, înduioșată: "Foarte frumos. Bravo, Luana! Bravo, Ema!" Poeziile interpretate făcură aceeași impresie bună dar cel mai fermecător fu Dan. Deși Luana își dăduse sufletul la repetiții, încercând să-l facă să simtă emoția creației, dulceața graiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
noimă. Așa-i plăcea s-o vadă, Tîrnăcop, aburind, curată și proaspătă, poți fi sigură că ești singura femeie care a luat cu adevărat parte la o revoluție, așa i-a spus, își amintește Gulie. Mergem la mine, l-a înduplecat, să te speli și să mănînci ceva, cred că ești lihnit, i-a spus. Lovitură de maestru, de data asta ați procedat diabolic, dom’ Roja, ce m-aș face fără tine, doar cu nebunii ăia pe cap, Delfinașule, pe femei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a cîștigat procesul. Nu-i vine a crede și bucuria îl sufocă. Îngerașul meu, o să plătesc la biserică să se roage preotul pentru tine. Om de aur ce ești! Din nou lăcrimează și binecuvintează noblețea aceea de judecător, care a înduplecat balaurul de președinte. O să te port în gînd toată viața. Un an de zile din viață, asta mi-ai dăruit. După o lună, Iosif primește sentința redactată. Citește cu plăcerea omului căruia i se dezvăluie în sfîrșit gîndul intim al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
omenitului" se afla și ceasul lui de argint, primit de la taică-su cînd a ieșit la pensie din CFR. L-a rugat, a vrut să-l plătească dublu cît făcea ceasul acela de buzunar, dar n-a fost chip să înduplece hoțul. Cînd aproape să uite istoria, din beci au dispărut cîrnații, jambonul, rachiu, vin și drujba. Toate s-au petrecut cînd Cosașu și nevasta lui repetau colinde la biserică. Vecinul Bîtcă a fost. El știa orice mișcare din casă. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Iuda, ajuns „pe culmile disperării”, începe să caute prin Ghetsimani un copac vânjos de care să se spânzure. Dar nu găsește decât un cedru multisecular „sub care David își cântase psalmii, la umbra căruia judecase Solomon și proorocise Isaia”. Acesta, înduplecat de a mia rugăminte a ucenicului pierdut, pleacă o creangă, iar sinucigașul găsește „alinarea în moarte”. A doua zi, soldații lui Pilat intră în grădină ca să taie un lemn pentru crucea lui Isus. Dar topoarele nu reușesc să se înfigă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și se făcuse mare lumină, dar nu îndrăzneam să deschid ochii cine știe, poate-l găsesc. Auzeam ciobanii alergând pe lângă mine, câinii lătrau, eu nu deschideam ochii ca să-l pot ajuta pe cel ce mă rugase. Începusem să plâng, poate-poate-l înduplec să apară. Dar nu-l găseam. Corul se urca sus, tot mai sus, vocile se revărsau suave și tot mai de departe pe dealuri și văi , lumina cea mare pălea, era liniște și bucurie și pace în aerul înmiresmat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cel mai ferit de curent. Dora nu a mâncat din seara precedentă și nu și-a luat cu ea nici o provizie în această călătorie spre "nu se știe unde, nu se știe când". Vorba calmă, aspectul și insistența străinului o înduplecă și descoperă cu plăcere gustul pâinii aproape înghețate și fiorul cald care îi străbate măruntaiele după ce dă pe gât capacul sticlei, de mărimea unui un degetar, plin cu horincă. Nu, nu sunteți indiscret, chiar sper să pot apela la ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
grăbesc reîntoarcerea Minodorei. Când noaptea s-a lăsat, am simțit o mână punându-mi pe spate o pufoaică ; Gerhard mi se alăturase și am făcut același du-te-vino, fără să schimbăm o vorbă, până la miezul nopții când a reușit să mă înduplece să intru. Acolo, în camera comună din baraca care devenise dintr-o dată goală, am continuat să aștept cu privirea pierdută în neant, cu mintea golită de gânduri. Gerhard a adus două cești cu ceai aburind ; până dimineață ambele se transformaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
țară, însoțită de fiica ei Alindora Bosch, în vârstă de doisprezece ani. A mai amețit-o pe Minodora spunându-i că în Cehoslovacia o așteaptă Vasili Vasilievici Cozmei, care are noutăți despre doctorul Gerhard Bosch. Nu am reușit să o înduplec pe Minodora să nu aibă încredere în mesagerul acela care mie îmi părea dubios, dar Alindora sărea în sus de bucurie exclamând: " Mergem la tata ! Mergem la tata în Germania Federală !" Am rămas doar cu imaginea eșarfei azurii cu sclipiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
zice tata, e o boală boierească, ștăifoasă rău. Este ca și cum ai reclama că ai făcut depresie din cauza unui răsărit superb de soare. Înțelegi? Cu sentimentele nu poți merge la chirurg, la ginecolog, la oculist, la vraci... Să zicem că le îndupleci și le prezinți la psihologul terapeut. Dar insul, un ochelarist plictisit, bănuiesc, se va uita la ele ca la niște ciudățenii picate din lună, va mima că încearcă lecuirea lor, însă în sine se va întreba: "Ce Dumnezeu mai vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]