4,986 matches
-
umbla ca un șarpe dorința să ne și vorbim... De vorbit n-am vorbit, dar am fost la Mall să vedem un film. Ce film? Nu-mi amintesc! Ce știu exact este c-am adormit mâncând popcorn, că m-am înecat și că m-am trezit cum Cornel îmi făcea respirație bouche-à-bouche! După relatare rămăsesem confuză. Ce fusese vis? Întâlnirile de miercuri sau povestea de la Mall? Miraza își gonise chipul și mă lăsase mofluză, contemplându-mi reflecția învăluită în lașitate și
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1468129488.html [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
lucru: am putea oare să refacem ceea ce se distruge, în condițiile în care nu suntem în stare nici măcar să păstrăm ce avem? Despre evidențierea și promovarea tuturor acelora care au dat de-a lungul anilor plus valoare acestei Românii, acum înecată în indiferență și uitare, consider că este nevoie de o implicare social-administrativă reală, concretă. Dar, pentru asta este necesară o resuscitare continuă a conștiinței din fiecare dintre noi, care avem zilnic pretenția de a trăi „ceva mai bun, mai omenesc
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriel_dragnea_1430776326.html [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
obraznice ale copiilor răi care aruncaseră lângă ea pocnitoarea. A-nceput să țipe și să alerge înnebunită până s-a împiedicat și a căzut. Noroc că zăpada era pufoasă. A-nceput să țipe și mai tare, în neștire, să se înece cu țipetele...Apoi, nu și-a dat seama ce se întâmplă cu ea. Referință Bibliografică: FLORICICA MAMEI-3 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1442, Anul IV, 12 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418415071.html [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
suflet să-i vindece rana; Urmând cinci fiice să se nască. Dar drumul istoric se frânge Și regim comunist apune În revoluție de sânge, Pentru destin cu vremuri bune. Regele în țară revine, După o viață-n pribegie; Dar suflet îneacă-n suspine, Că țara nu e monarhie. Iar moartea pe rege-l desparte De credincioasa lui soție, Ce-i duce pe căi neumblate, Sufletu-n altă-mpărăție. Români vin în straie cernite La sobru pelerinaj regal, Memorial să intre-n
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1471110433.html [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
Prin măhălăli mai neagră noaptea pare ... / Șivoaie-n case triste inundară - / Ș-auzi tușind o tuse-n sec, amară - / Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare (Sonet), totul se surpă, negrul înghite decăzutul sumbru al mahalalelor, tusea este cea care îneacă viața amăgind-o între zidurile reci, pline de igrasie, care chinuiește trupul și odată cu el sufletul, atâta timp cât sălășluiește în interiorul inimii bătânde. Printre ultimii supraviețuitori ai dezastrului apocaliptic, poetul nu întrezărește vreun viitor luminos omenirii, ea se va mai zbate încă
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
puterea să-l îngenuncheze și să îl facă să-i destăinuie din misterele lumilor a căror vieți le-a tot strâns în zborul înmiit al deplasărilor în timp. Este prima pasăre căreia Noe îi dă libertatea să zboare peste pământul înecat de ape. În literatura populară corbul este cel ce inițiază voinicul, îl veghează și îl apără de răul care se abate asupra lui. Este pasărea sufletelor ce le poartă încă prin lume, cea care nu le eliberează decât atunci când dau
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
Poți să ai tu coada de zece metri, „Ciontu” te cheamă. Așa e nația asta a noastră, care a fost mult prea încercată în vâltorile istoriei. Am învățat să râdem, ca să nu plângem, atunci când viața ne-a lovit. Ne-am înecat necazul într-un zâmbet amar, am făcut haz de necaz și am venit din străfundurile vremurilor până azi, strecurându-ne printre rele și bune, în felul nostru, unic, nemaiîntâlnit la alte popoare. Da, da! Ia gândiți-vă dacă nu am
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
flămând. Nimeni n-are timp, bătrânul, să observe Dacă e flămând sau de-i frig, să-ntrebe. Il văd plin de lacrimi, de frig și de foame Niciunul nu-ntreabă, trecând mai departe Durerea-i crește-n suflet, lacrima-l îneacă In fața unui câine, bătrânul se apleacă Cu mâna înghețată scoate-ncet din haină Un colț uscat de pâine, păstrat în buzunar Lăsându-se pe sine, pesmetul dăruiește Impărtășindu-i soarta, câinele hrănește. Ignorantă-i Lumea în graba ei avară Nici
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1422636009.html [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
ani. Dar numai așa vom avea o clasă politică mai bună.” ADRIAN IRVIN ROZEI, senior editor PRNZ Franța: „România nu se va salva decât dacă se va salva întreaga lume occidentală! Suntem toți în aceeași barcă! Dacă Europa se va îneca, vom pieri și noi! Aș zice chiar că, din anumite puncte de vedere, România are un avantaj: are 3 milioane de expatriați care, nu numai că trimit bani și susțin economia, dar, cum au făcut spaniolii sau portughezii în anii
PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ” de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Cristi_dumitrache_primul_numar_al_new_cristi_dumitrache_1330916978.html [Corola-blog/BlogPost/349001_a_350330]
-
prima oară Răstignit între omoplații mei; Abia azi am simțit cuiul înfipt în inima ta, Sunt călăul propriului meu suflet... Toate încep să mă doară. De ce nu m-ai tras de mână? Adevărat că nici nu fac ochi și te înec în cafea, Apoi toată ziua te-adorm cu fum de țigară, Alerg toată ziua prin gânduri, Nu mai știu cum să fac bani, Mă gândesc și la alții - Numai la tine, bietul meu suflet, Nu m-am gândit niciodată... Referință
VAI, BIETUL MEU SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vai_bietul_meu_suflet_george_safir_1335146696.html [Corola-blog/BlogPost/357098_a_358427]
-
Aveam vre-o șase câini, în general băieți. Era o singură cățea, Fifița, care la fiecare șase luni mai față vre-o cinci-șase căței, de care nu puteam scăpa, ca toată lumea avea câini. Atunci se făcea o crimă oribilă, îi înecă. Eu fugeam urlând de acasa dar nu puteam să-i salvez. Tot așa se proceda și cu pisoii. Pe atunci nu există... să te duci la veterinar și să-i castrezi. Cine se ducea pe vremea aceea cu un câine
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_ultima_mea_i_ovidiu_creanga_1360846685.html [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
Cum spune fila prinsă-n calendar; Pentru români din deltă la clisură, Sunt numai jale, chinuri și amar. Din când în când, chiar apa ce-i hrănește, Mânată de-un destin necruțător, Huiește-n crâng și case risipește, Ba le îneacă rodul din ogor. Privesc tăcuți din dealuri devenite, Refugiu pentru groaznicul diluviu, În fața lor le-a înecat morminte, Cel ce-l știau bătrânul lor Danubiu. Nu-i poartă ură, doar trimit rugare, Să-și strângă caracatița de ape, Din locul
UN ALTFEL DE PRIER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430289877.html [Corola-blog/BlogPost/348944_a_350273]
-
amar. Din când în când, chiar apa ce-i hrănește, Mânată de-un destin necruțător, Huiește-n crâng și case risipește, Ba le îneacă rodul din ogor. Privesc tăcuți din dealuri devenite, Refugiu pentru groaznicul diluviu, În fața lor le-a înecat morminte, Cel ce-l știau bătrânul lor Danubiu. Nu-i poartă ură, doar trimit rugare, Să-și strângă caracatița de ape, Din locul trist să poată să coboare Și restul de avut să-l știe-aproape. Vor ridica o nouă locuință
UN ALTFEL DE PRIER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1430289877.html [Corola-blog/BlogPost/348944_a_350273]
-
al eroismului și jertfelor omului pentru înfăptuirea zborului. În mitologia greacă, Dedal și fiul său, Icar, au folosit aripi de ceară și pene pentru a evada de pe insula Creta. Căldura soarelui a întrerupt zborul deasupra Mării Egee și Icar s-a înecat. Pe de o parte, cine nu a privit vreodată o pasăre pe cer, minunându-se și totodată, gândindu-se că zborul e un lucru destul de simplu? Dintru început, oamenii visau că într-o zi și ei vor putea zbura ca
ZBORUL – O POVESTE FĂRĂ SFÂRŞIT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1402997723.html [Corola-blog/BlogPost/349788_a_351117]
-
Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Simun ... Nisipurile Timpului foșnesc când freamătă a sufletului dune ... Prin colb de patimi grele retrăiesc ceva ce nu oricui putea-voi spune . Să domolesc Simun sub palmieri ! Ce veselii să-nece în pustiu o pătimire dată azi și ieri și ce va fi apoi, eu pot să știu ? Clepsidra-și curge neabătută ora cu ritual și ritmul implacabil . Stăpână e pe calea tuturora, într-un „ mereu ” ades imaginabil . Tu, frunză care-adăpostești
SIMUN ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1472216092.html [Corola-blog/BlogPost/374048_a_375377]
-
de plafar... iubire românească, cu iz de năbădăi, cu busuioc în ramă și poză de mireasă, sub ochelari de soare te-ascunzi de vânătăi, tu pururea fecioară și cenușăreasă!.... din visul de prințesă te-ai dat unui samsar și îți îneci amarul în ceaiul de plafar... iubire românească, cu iz de năbădăi, diurnă și nocturnă, alianță tristă, din frăgezimea cărnii, izvoare-s ochii tăi, ce știu să lege-n taină, dorul în batistă și caută salvarea prin rânduri de ziar, în timp ce
IUBIRE ROMÂNEASCĂ, CU IZ DE NĂBĂDĂI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_romaneasca_cu_iz_de_george_safir_1361778122.html [Corola-blog/BlogPost/352058_a_353387]
-
Prietenie > DIN VOLUMUL "101 POEME" Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului ECOUL NAȘTERII MELE Sunt un copil al Cuvântului, născut pe brațele Plânsului, botezat de Țipăt, crescut din rădăcinile lumii, înecat în apa botezului, de unde mă-ntorc, strigând mereu, în ecoul nașterii mele. MAI DAȚI-MI LACRIMI ! Dați-mi lacrimi să pot plânge sufletul meu mort de milenii... Dați-mi lacrimi ! să pot spăla păcatele omenirii și-ale pământului... ce ne
DIN VOLUMUL 101 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_volumul_101_poeme_viorela_codreanu_tiron_1385918489.html [Corola-blog/BlogPost/344503_a_345832]
-
lași mantia să se-aștearnă Pe munți, pe văi și pe copaci! Început de iarnă Cu sărutu-ți alb și rece Ai supus toată suflarea Și-ai lăsat cu greu să plece Păsări ce umplut-au zarea... Apelor ce stau să-nece Le-ai zăgăzuit mișcarea, Cu sărutu-ți alb și rece, Înghețându-le suflarea... Din fulg alb, făcut-ai floarea Crengilor să se aplece, Dormitând în așteptarea Altui timp care să-ți sece Tot sărutu-ți alb și rece... Referință Bibliografică: De iarnă
DE IARNĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_iarna_marian_malciu_1391172094.html [Corola-blog/BlogPost/363739_a_365068]
-
cuvintelor spuse, literele înmuguresc. Moș Crăciun împarte daruri copiilor gerul gofrează flori de gheață pe geam, casele mici de periferie se-ngroapă în omăt. În depărtare păduri de lumini pe deal, cu risipa ceții se-mbracă-n argint, umbrele se îneacă în ape. Pâinea și vinul se înmulțesc, băutorii sparg pahare-n cârciumi. Dulceața mierii, vâscul durerii, așteptă-n genunchi, colindătorii dau buzna-n case, se pogoară peste oameni duhul sărbătorilor de iarnă. Referință Bibliografică: De sărbători / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe
DE SĂRBĂTORI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/De_sarbatori_llelu_nicolae_valareanu_1388087916.html [Corola-blog/BlogPost/347610_a_348939]
-
în urmă, prin luneta mașinii. Câteva lacrimi s-au împiedicat în barba care se forța să nu tremure. Soția l-a prins de mâna dreaptă aflată pe schimbătorul de viteză. Bărbatul s-a uitat în ochii ei; un zâmbet dulce, înecat în lacrimi, îi împodobea chipul... - Și totuși... sângele apă nu se face... rosti, după un adânc oftat, pasagerul aflat pe bancheta din spatele mașinii. Referință Bibliografică: Și totuși... sângele apă nu se face... / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ŞI TOTUŞI... SÂNGELE APĂ NU SE FACE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Si_totusi_sangele_apa_nu_se_face.html [Corola-blog/BlogPost/367396_a_368725]
-
juriului, regizorul, Stephen Frears (ale cărui pelicule îmi sunt și mai dragi de atunci) numele lui Cristian Mungiu și apoi am văzut-o și pe Jane Fonda, o legendă vie, că i-l înmânează, de atâta bucurie, mi s-a înecat vocea, ceea ce, se pare, că i-a molipsit și pe cei din fața televizoarelor. Cum arata Iașul cinefil pentru dvs.? Încununat cu flori, doar e luna lor; regal, că începe de 10 Mai; aniversar, că avem destule motive, primitor și atât
Irina – Margareta Nistor by http://www.zilesinopti.ro/articole/15181/interviu-irina-margareta-nistor [Corola-blog/BlogPost/99550_a_100842]
-
ridicătură de pământ, ce părea făcută de mâna omului. Spre Dealul Mitropoliei, pe malul drept al acestui râu, între cele două ulițe, nu departe de chei, puteai vedea o biserică singuratică, străjuită de un turn, pe un vârf de deal înecat în verdeață, numită biserica Radu Vodă. La o depărtare nu prea mare, se înălța silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
aceleia care era soția fiului său, al aceleia ce plămădise aluatul urmașilor fiului său, al unicului său fiu pe care îl pierduse și cu care fusese atît de nedrept. Bătrânul încercă să spună ceva dar oftă. O povară îl vlăguise, înecându-i vocea. - Nu vreau de la dumneavoastră decât să mă ajutați să plec în căutarea soțului și a fiului meu. Părinții mei... au murit. - Ce să faci?! o privi mirat bătrânul. Oare tu crezi că eu am fost indiferent la auzul
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
unchiul meu, într-o căsuță separată, întocmai ca Chircuț, bunicu-meu. De pe peretele din față, cum intrai, veghea cu ochi de vultur, dintr-un tablou vechi, mama ei și străbunica mea, Floarea Teșcuț, poreclită Teșcuțoaia, care în 1901 era să moară înecată în Olt. Era vară, se adunase mulțime de lume să-l vadă pe Ionel Brătianu venit să inspecteze calea ferată Râmnicu-Vâlcea - Podu Olt, care tocmai fusese dată în funcțiune, și „podu’ de scripeț” s-a răsturnat, lumea de pe el căzând
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
să-l vadă pe Ionel Brătianu venit să inspecteze calea ferată Râmnicu-Vâlcea - Podu Olt, care tocmai fusese dată în funcțiune, și „podu’ de scripeț” s-a răsturnat, lumea de pe el căzând buluc în Olt. Din fericire, nimeni nu s-a înecat. Teșcuțoaia era o copilă atunci, nici nu era cunoscută sub această poreclă, pe care a căpătat-o măritându-se cu unul Teșcuț. La fel ca ea, „fie-sa”, Hobzoaica, și-a căpătat porecla de la bunicul meu, Hobza. Numai că în timp ce
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]