87 matches
-
și până unde, îmi ziceam în gândul meu, atâta amar de apă care înfășură pământul de jur împrejur? Ce lumi, ce prăpăstii, ce taine or fi în adâncimile ei nepătrunse, în vecinicul ei întuneric? Toate aceste întrebări fără răspunsuri se înfățoșau minții mele speriate care nici prin vis nu visase așa ceva. Stam în fiecare zi ceasuri întregi în fața pustiului de apă, fără nici un gând, ascultând glasul ritmic al valului care se spărgea de mal, privind dus când petele de umbră proiectate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sfârșit, am ajuns la Târgul Neamțului unde am opus ceva la inimă, cum zice românul, și ne-am odihnit puțin, pentru că tot în acea zi era să ne supunem la o mai mare osteneală, urcarea la cetate, care ni se înfățoșa de pe creasta munților ca un cuib de vulturi. De mic copil ruinele acelei cetăți îmi fermecau privirile și mă făceau să visez, și abia atunci am avut prilejul fericit să-mi satisfac dorul de a le vedea de aproape. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dinaintea ochilor această neasemanată panoramă și nu mă mai satur de a o admira. Totdeauna parcă-i descopăr o nouă frumuseță. De multe griji, de multe necazuri, farmecul ei mi-a ușurat inima și de multe ori când mi se înfățoșa într-o pulbere de aur, înecată în razele răsăritului sau ale asfințitului, mă uitam pe mine însumi și mă simțeam dus pe altă lume. Ei bine, cum stam așa cu privirea rătăcită în albastrele depărtări, fără voie gândul meu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru dânsa, căci eram prea crud ca un pui abia ieșit din ou. Dar eu nu gândeam tot așa. Cu mintea ușoară, cu inima și mai ușoară, cu închipuirea caldă a unui copil ce acum deschide ochii, dânsa mi se înfățoșa ca o frumusețe fără păreche în lume. O! când zic lume, trebuie să recunosc că lumea mea nu avea pe timpul acela orizonuri tocmai largi, înlăuntrul cărora să fi putut găsi și alte puncte de comparație; dar frumos e aceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mă urmărea cu îndărăpnicie. O vedeam în jocurile mele copilărești, în cărțile mele de studiu, în visurile mele de noapte, o vedeam pretutindene și mai cu samă în inima mea. Nu știu cum mi s-ar părea acuma, dacă mi s-ar înfățoșa așa cum era ea atunci, căci vârsta și timpul modifică judecata oamenilor. Atunci însă aș fi jurat că Venus n-a putut să fie mai frumoasă decât dânsa. Era, mă rog, blondă, cu un păr de aur care parcă revarsă raze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe când aveam abia vro șase ani și mă jucam în odaia tatălui meu ci niște soldați de plumb înșirându-i pe podele și pregătind o strașnică bătălie între nemți și ruși, deodată ușa se deschide cu zgomot și năprasnic se înfățoșază soții Alecu și Smaranda Lazu, cu care părintele meu era în relațiuni de prietenie. Dânșii erau numarați între așa-numiții aristocrați ai județului nostru și, după datina veche, făceau vizite de Paști. Doamna Lazu, gătită ca de sărbători, avea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Să nu te mai milogești! Nu las mai ieftin! Am poruncit: douăzeci! Le merită! Să se facă strigare: joi, în zori de nu dau tatarii joi deci, ținem "Scaun de judecată domnească!" poruncește după ce sa mai liniștește. Împricinații să se înfățoșeze cu mărturia, hrisovul, dovada... Să-l chemi pe Agapie să vedem cum stăm cu el. Și "mârșavul" cu mădularul lui... Prea bine, Doamne. Era să uit... Fătucile celea... Să le tămăduiască vraciul nostru. Înțelesu-m-ai? Înțeles! Ștefan face glasul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e romantic mai mult în imaginea pecare și-au făcut-o contemporanii despre el. "Educația sa fu nenorocirea - scrie C. Negruzzi. În cea mai fragedă vrâstă pierdu pe tatăl său. De abia începu să cunoască lumea, și ea i se înfățoșă sub cele mai posomorâte văpsele. A trebuit să se lupte cu cursele șicanei și cu nedreptățile oamenilor; a trebuit să bată la ușa celor mari - el care nu știa ce este lingușirea și minciuna" etc. Fiind surprins în casa iubitei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pământ, robiți prin acțiunile prevaricatoare ale înaltei aristocrații, erau aruncați în sărăcie și în ignoranță; nici o instituție binefăcătoare, nici pentru educațiune, nu s-a arătat în această epocă de activitate generală; și o țară atât de bogată, prin producțiunile națiunii, înfățoșa spectacolul unei impustieri peste tot locul." În condițiile creșterii neîncetate a atribuțiilor statului, a amplificării problemelor pe care le ridica conducerea orașelor, se instituie, în baza Regulamentului Organic, unele organe menite să conducă treburile orășenești, separate de cele aparținând administrației
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fără nici-o regulă; câte unele se rătăciseră pănă la marginea pădurii, și ferestele luceau ca aurul în razele soarelui ce apunea. Garduri de lemn de felurite chipuri despărțeau grădinile unele de altele; totul se arăta curat și bine ținut și înfățoșa icoana unei vieți regulate dusă de o numeroasă și pașnică colonie. Din mijlocul acestor case se înălțau turnurile a două biserici ciudat zugrăvite cu multe fețe, și sunetele clopotelor pentru vecernie ajungeau rar și limpede pănă la noi”". Musafirii au
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
care ar pute să să facă folositori țării. Art. III. După a domnului cerire, Obșteasca Obicinuită Adunare va cerceta toate titlurile și însușirile străinului și îi va faci raportul său. Art. IV. Dacă, după asămine cercetare, dovezile ce ar fi înfățoșat streinul să vor găsi vrednice, atunce va pute acesta să întrebuințăzi capitalul său în feliuri de cumpărături de averi și va fi silitori ca prin lucrările și îndeletnicirile lui să deie dovezi de dostoinicia lui și a unui talent întru
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]
-
dobândi decât de acei de credință pravoslavnică sau de acei ce o vor primi-o. Să înțălegi că aceasta nu privești pe soldații miliției pământești. Art. V. Dacă un strein va intra întru însoțire cu o pământeancă nobilă și va înfățoșa suspomenitele dovezi, atunce terminul neaparat cerșut pentru împământenire va fi micșorat la șapte ani, dar neavând zisele dovezi, însoțire cu o pământeancă numai nu-i dă dritul împământenirei. Art. VI. Ce să atinge de streinii care să îndeletnicesc cu neguțătorie
Cetățenie română () [Corola-website/Science/336886_a_338215]