5,249 matches
-
în perioada de ostracizare. După anul 1920 a funcționat că redactor al revistelor „Banatul” din orașul Lugoj și „Cultură” din Cluj, unde s-a stabilit după căsătoria cu Cornelia Brediceanu, descendentă dintr-o familie ce avusese un rol activ în înfăptuirea României Mari. În anul 1921 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români, în anul 1926 a primit premiul Academiei Române pentru activitatea publicistica iar în 1935 premiul „C.Hamagiu” al aceleași Academii pentru lucrările dramatice și poetice din ultimii ani. Începând
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
în redacția de unde își lua leafa decît pentru a și-o încasa, îndemna - de data aceasta în proză - pe colegii lui scriitori să se ducă în fabrici și uzine, să iasă din "turnul de fildeș" spre a se documenta asupra înfăptuirilor grandioase ale regimului". Sau: "Vorbind despre Delirul lui Marin Preda, Mihai Ungheanu delirează de admirație. De ce? Fiindcă în Delirul - primit cu rezerve de o parte a criticii - Marin Preda a făcut cea mai mare concesie puterii: a evocat pe adolescentul
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
armată, dacă nu-și sporește pînă la extrem patrimoniul intelectual. Numai prin această contribuție adusă tezaurului cultural al omenirii, o națiune poate rămîne înscrisă, pentru totdeauna, în istoria civilizației". După atîtea declarații de principiu, încep, relativ curînd, să se vadă înfăptuirile. În mai 1933 se inaugurează "Ziua cărții", la care ține să participe și chiar să rostească un discurs. Era cel dintîi omagiu public adus cărții, căreia i se dedica - cu fast și căldură sufletească - o zi închinată numai ei. Cînd
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
care o am în ei, dragostea ce le-o port și nădejdea mea că, împreună cu librarii, cu editorii și cu cititorii, vor putea înfăptui o operă utilă de propășire și consolidare națională prin cultură". Dar, cu siguranță, că marea sa înfăptuire, care verifica, prin împlinire, angajamentul din 1930, e crearea Fundației Regale Carol al II-lea, care a pus fundamentele marei, memorabilei Edituri a Fundației Regale pentru Literatură și Artă și, în 1934, a importantei publicații Revista Fundațiilor Regale. Și a
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
generație de critici literari. Dar intrarea ca profesor, la Universitatea clujeană, abia acum s-a produs. Aprecierea regală, pe lîngă faptul că era dreaptă, curma un boicot nedemn, restabilind harta valorilor impuse de talent și adevăr. E, poate, pe lîngă înfăptuirile Fundației Regale, marea ispravă culturală a regelui Carol al II-lea. Sigur, nu uit imensele daune aduse intereselor țării de acest aventurier efectiv cățărat pe tronul României, dominînd-o un deceniu. Dar nici nu se poate, din această cauză esențială, totuși
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
regelui Carol al II-lea. Sigur, nu uit imensele daune aduse intereselor țării de acest aventurier efectiv cățărat pe tronul României, dominînd-o un deceniu. Dar nici nu se poate, din această cauză esențială, totuși, să ignorăm marile sale merite și înfăptuiri în spațiul culturii. O înfăptuire valabilă și bogată în roade nu trebuie niciodată uitată în cumpăna judecăților evaluatoare. Dl. Lis Karian a adunat, într-un volum, cele două editate în epocă, și le-a publicat, într-o ediție deschisă cu
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
Sigur, nu uit imensele daune aduse intereselor țării de acest aventurier efectiv cățărat pe tronul României, dominînd-o un deceniu. Dar nici nu se poate, din această cauză esențială, totuși, să ignorăm marile sale merite și înfăptuiri în spațiul culturii. O înfăptuire valabilă și bogată în roade nu trebuie niciodată uitată în cumpăna judecăților evaluatoare. Dl. Lis Karian a adunat, într-un volum, cele două editate în epocă, și le-a publicat, într-o ediție deschisă cu o utilă prefață redactată de
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
la nivelul țărilor occidentale. Apoi, din păcate, soarta ne-a fost potrivnică (a intervenit și experimentul comunist care ne-a pironit timp de aproape jumătate de veac) și decalajul dintre noi și țările occidentale e, acum, imens. Vorbindu-se de înfăptuirile politice pozitive dobîndite sub vremea lui Carol I, nu se spune nimic (de ce?) despre carența esențială a sistemului electiv care, pornind de la prerogativa constituțională că domnitorul (regele) numește și revocă miniștrii, alegerile, la noi, erau formale. Guvernele (numite de rege
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
-l pierduse nici în greii și mulții (16) ani de închisoare. În timpul războiului, Ion Vinea, acceptînd - mirare - de la Pamfil Șeicaru să editeze gazeta Curentul familiei, Carandino l-a însoțit, scriind, acolo, nu numai cronica dramatică, de obicei foarte citită. După înfăptuirea actului de la 23 august 1944, Iuliu Maniu voind să reapară repede Dreptatea i s-a adresat lui N. Carandino ca unui gazetar care știa să facă și din piatră seacă, repede, un ziar. Cum Șeicaru era fugar în Occident (știrea
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
de la 23 august 1944, Iuliu Maniu voind să reapară repede Dreptatea i s-a adresat lui N. Carandino ca unui gazetar care știa să facă și din piatră seacă, repede, un ziar. Cum Șeicaru era fugar în Occident (știrea despre înfăptuirea actului de la 23 august o auzise - se spunea - pe aeroportul din Roma și, atunci, temător, s-a decis să nu se mai înapoieze), N. Carandino a hotărît să scoată Dreptatea în tipografia Curentului, cu hîrtia acelei cam detestate (de către democrați
N. Carandino la "Dreptatea" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15921_a_17246]
-
acest punct de vedere, Maiorescu nu e decît începutul unei mari tradiții a risipirii - a ratării din prea multă înzestrare - în toată cultura noastră modernă". Și, de astă dată, diagnosticul de fundal e exact și, din păcate, întristător. Dar din înfăptuirile, cîte - multe - au fost în cazul lui Maiorescu, dl Brădățan mai extrage o constatare îndreptățită. Și anume ceea ce numește literaturo-centrismul culturii române. Despre aceasta dl Ion Ianoși a scris încă în 1986 o întreagă carte (Literatură și filosofie) în care
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
istorie literară din cadrul E.S.P.L.A. ,,Atunci, la această școală, care a fost ESPLA de odinioară - precizează Z. Ornea -, s-au format editori străluciți care fac astăzi onoare acestei discipline. Citarea cîtorva dintre ei e proba cea mai concludentă a acestei rodnice înfăptuiri: Liviu Călin, Teodor Vârgolici, Andrei Rusu, Gh. Pienescu, Geo Șerban, Radu Albala, Georgeta Rădulescu-Dulgheru, Al. Săndulescu, Tiberiu Avramescu, Niculae Gheran, Domnica Filimon, Maria Simionescu, Mirela Teodorescu și încă alții". Z. Ornea are toate motivele să fie ,,nostalgic" în aceste rînduri
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
Z. Ornea Dl Iordan Datcu, fost minervist de forță, și-a scris și publicat amintirile sale de redactor, altfel zicînd de component al acestei instituții editoriale de mari înfăptuiri culturale. D-sa a devenit redactor, în 1963, la fosta Editură pentru Literatură, lucrînd la redacția de folclor, atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor și folcloristică, avînd și bucuria de a publica și o serie specială
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
atunci întemeiată, care a editat nu numai literatură de folclor și folcloristică, avînd și bucuria de a publica și o serie specială de folclor inedit care aștepta în sipetele unor culegători de seamă. Era, după atîtea decenii de uitare, o înfăptuire de seamă, care, și azi mai este studiată și valorificată. Redactor-șef la acea E.P.L. era cărturarul Mihai Șora, dîndu-i, prin știința sa de carte și dăruire, acea temeinicie editorială de care cultura română avea nevoie vitală. S-a întîmplat
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Gyr și autoexilatul Ștefan Baciu. La reclamația unui poet neinclus în sumar, antologia a fost retrasă din librării, tirajul topit și directorul editurii (inimosul modest poet Ion Bănuță) concediat imediat. Dar dincolo de acest accident regretabil, care avertiza asupra inconsecvenței liberalizării, înfăptuirile editorial-culturale, au fost, atunci, remarcabile și de durată. În decembrie 1969 sistemul editorial s-a reorganizat și s-a întemeiat Editura Minerva, ca editură cu misiunea de a publica în ediții și studii, literatura română clasică și folclorul. Conducători ai
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
Ovid Densușianu și încă mulți alții)? Cîtă vreme va exista cultura românească aceste volume de documente literare vor sta căpătîi pentru investigație și studiu. Și nu mă sfiesc să spun că, împreună cu zeci de volume de memorialistică, văd în această înfăptuire culturală, mîndria mea de editor, privind, azi, nostalgic, la trecut. Iar colecțiile "Momente și Sinteze", care, prin exegeze de valoare, au relevat momente semnificative din evoluția gîndirii teoretice a valorilor literelor românești (să amintesc numai remarcabilele studii Paul Cornea, "Originele
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
urmă și să ajungă la București, grație omeniei unor militari români în retragere care l-au luat sub protecția lor - constituie momente de sfîșietor tragism. În următoarea etapă, Matei Gall face cunoștință cu viața sub regimul comunist pentru a cărui înfăptuire fusese gata să moară. În locul libertății visate, trăiește într-o permanentă tensiune și nesiguranță, este tot timpul suspectat de Securitate (cum de ai scăpat, nu cumva ai ajuns la o înțelegere cu SS-iștii?), amenințat în orice clipă cu arestarea
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
merite reale ale lui Gheorghiu-Dej, elogiate mult de autor, sînt inteligenta stratagemă din 1958 de a-l convinge pe Hrusciov (aici un rol esențial l-a avut, totuși, Emil Bodnăraș) de a retrage trupele sovietice din România. A fost o înfăptuire politică de seamă de care alte țări socialiste nu au avut parte. Și, de asemenea, Gheorghiu-Dej a avut ideea eliberării, în 1964 (unii au fost eliberați încă în 1963), a tuturor deținuților politici din închisori. A fost printre ultimele acte
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
Maiorescu spusese cu intuiția sigură care-l caracteriza "Pe cât se poate omenește prevedea, literatura poetică română va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a vestmântului cugetării românești" (Eminescu și poeziile lui), dar nu avea de unde să bănuiască că, mai ales în vremurile socialiste, Eminescu va fi ridicat la rangul de divinitate națională
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
este a aceluia care a comis nedreptatea; dar există și o răspundere care pare indirectă, dar care în realitate este directă: este vorba de răspunderea aceluia care asistă la comiterea unei "crime" și nu reacționează, nici nu încearcă să împiedice înfăptuirea ei "scelerată". Aici e necesar să intervie acest proces al purificării: aici e necesar să se procedeze la o auto-examinare în profunzime, oricât de dureroasă ar putea ea să fie. Vreau să vă mai întreb ceva în legătură cu o situație istorică
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
banii. Cam aceasta este mentalitatea din canalele colectoare ale gîndirii oricărei puteri, mai ales a celor obișnuiți cu ziariștii pe post de lachei. Să fiți obiectivi cu dușmanii, crăpa-le-ar fierea peste mațe, și corecți cu noi cînd arătați înfăptuirile! Restul este calomnie. Am dat acest lung citat din editorialul lui Cornel Nistorescu fiindcă directorul Evenimentului zilei a sintetizat condiția ziaristului în raport cu puterea, în mintea unei părți a partidului de guvernămînt. Cronicarul se întreabă însă cum de e posibil ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16121_a_17446]
-
artelor. De numele ei se leagă restabilirea bisericii anglicane. Marți, 25 martie Cezar Bolliac Acum 190 de ani s-a născut poetul și publicistul român Cezar Bolliac. Participant la Revoluția din 1848, a militat pentru Unirea Principatelor și a sprijinit înfăptuirea reformelor lui Al. I. Cuza. A scris versuri cu un conținut erotic, filosofic și îndeosebi social-umanitar, exprimând o sensibilitate romantică, patetică. Publicist de talent și excelent pamfletar, el a condus mai multe publicații, unele cu nume-simbol: „Trompeta Carpaților“, „Buciumul“. Miercuri
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
se cuvine Bucureștilor tăiați de Calea Victoriei”. Un asemenea deznodământ nu trebuie să ne mire pentru acele timpuri. Dobândirea independenței a generat peste tot mare entuziasm, sub acest impuls s-au croit mari planuri, dar forțele s-au dovedit insuficiente pentru înfăptuirea lor. Să nu uităm că, în aceeași atmosferă, la 8 octombrie 1878, armata română și-a făcut intrarea triumfală în Capitală, trecând pe sub un arc de triumf, improvizat de lemn, la capătul Șoselei Kiseleff. Mai norocos, proiectul acestui monument a
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
modern, inclusiv lăcașuri de cult, se pune în mod logic întrebarea: de ce nu a avut sorți de izbândă un asemenea proiect? Pot fi găsite mai multe explicații. Cauza eșecului: nu s-a găsit o personalitate activă și pe deplin dedicată înfăptuirii sale! Într-adevăr, mitropoliții epocii, prea preocupați de politică, nu erau interesați de ridicarea unei catedrale a Bucureștilor care să pună în umbră pe cea metropolitană, existentă. Moartea mitropolitului primat Calinic, în 1886, va deschide un lung război între liberali
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
cu atât mai mult cu cât bisericuța lui Bucur Ciobanul, simbolul său istoric, dispăruse. Așadar, indiferent de opțiunea adoptată - catedrală națională ori catedrală a capitalei, un lucru era sigur: România avea nevoie de o (nouă) catedrală modernă, în spiritul vremii! Înfăptuirea și desăvârșirea Marii Uniri la 1 decembrie 1918 a relansat ideea edificării și preocupările unor monumente de amploare, care să exprime pe măsură semnificațiile unor evenimente de asemenea măreție. Intențiile au fost deosebit de mărețe, puterile de realizare mai modeste. Sub
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]