378 matches
-
de veche că nu mai miră pe nimeni: cu o perspicacitate uimitoare, Alexandru Seres a constatat că minunata lume a literaților e ticsită de maculatură, impresie pe care ține s-o împărtășească cititorului sub forma unei scrisori imaginare: „Se scrie înfiorător de mult în România, dragă prietene. De cele mai multe ori despre lucruri fără importantță: tot soiul de nimicuri, opinii despre n’importe quoi, elucubrații politice, sociale, sociologice, filosofice, culturale, fără alegere, fără metodă, fără scop. E o mare flecăreală națională, o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
mult decît literatura. La sfîrșit rămîi cu imaginea unui alai de herburi prețioase cărora autoarea le descrie heraldica fără să le transmită emoția. O vitrină cu exponate de piatră, a cărei tratare minuțioasă îți dă impresia unei cripte reci și înfiorător de livide. O emoție trecută în concept dă tensiune, dar fără concept dă isterie. La Raluca Dună, nu conceptul lipsește, ci sentimentul, de aceea cartea are de ispășit acea apatie ce decurge din excesul de umoare analitică: o lungă defilare
Tabloul scris by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5665_a_6990]
-
atât mai mult cu cât ți-s foarte cunoscute, probabil, toate astea. Tu ce faci? Crede-mă că întrebarea asta n-are nici un pic de convenționalism. În mod paradoxal, întreaga mea existență s-a concentrat în jurul a două întrebări convenționale, înfiorător de convenționale: Cum e vremea? Adică zăpușeala asta care mă înăbușe. Și tu ce faci? Adică vreau să învăț să trăiesc altfel, ca alții; și alții cum trăiesc? Mi-ai povestit multe despre tine și eu aproape nimic. Când ne
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
le trebuie date lichide. Cu cât stăteau mai mult acolo, nu trebuie să le dai băutură, ci numai lichide într-o cantitate minimă, până ajungeau salvările cu medici. Pe măsură ce zilele treceau, începea să crească presiunea psihică asupra noastră, pentru că este înfiorător să lucrezi cu niște oameni de față, care după un perimetru de protecție se uită la tine să le spui ceva, să le dai o veste. A început să apară această presiune psihică, care își spunea cuvântul. Și atunci s-
Exclusiv: Principalele riscuri în caz de cutremur, conform unui salvator din 1977 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32260_a_33585]
-
la Constanța, potrivit Mediafax. Deputatul opinează că în România este nevoie de un partid preocupat de teme de mediu, dar și de problemele animalelor. “În România animalele sunt pe scară largă victimele cruzimii. Tratamentul față de animale în România este unul înfiorător de multe ori, avem aceste tragedii cu câinii comunitari, avem cai bătuți, animele chinuite la grădinile zoologice, delfini morți care se prind în plasele pescarilor la malul Mării Negre. Așadar, sunt numeroase teme care privesc animalele și credem că este nevoie
Un nou PARTID se va înființa: "Uitați de PMP, PNL, PSD, PCR, PDL!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29658_a_30983]
-
citit ziare, pescuit, fotbal și downloadat chestii porno de pe internet. Mai pun botul doar la reparat câte-o mașină, în sensul că le place să stea câteva ore sub ea și să iasă de-acolo mozoliți de vaselină și puțind înfiorător a transpirație. Nu avem însă loc de 438 de mașini în rezervație, ca să putem acoperi capitolul MUNCĂ doar din asta. Plus că, fiindcă nu reușesc vreodată să repare vreo mașină, ies de sub ele foarte nervoși. Înjură mizerabil (aoleu, am impresia
Cum ar arăta lumea fără bărbaţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19343_a_20668]
-
rămână un mort liniștit și cumsecade.Eram o copiliță în claseleprimare când zvonul acesta cu repeziciunea unui fulger traversa satul prin toate punctele cardinale și fiecare adăuga câte un amănunt minunându-se apoi de amploarea cu care se întorcea mai înfiorător la sursă . Într-o zi însă ,zvonurile au devenit o certitune pe care nimeni nu o mai putea combate.În ziarul Scânteia a apărut la rubrica Fapt divers o notiță în care se clarifica adevărul. Tractoristul Ion împreuna cu un
FAPT DIVERS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385112_a_386441]
-
tehnicieni foarte buni, care știau să dirijeze tirul peste oraș; și au tras spre Fratelia, unde erau nemții. Îți dai seama: au tras peste Elisabetin, unde eram noi și auzeam obuzele cum vâjâiau! Rușii trăgeau sute de catiușe, era ceva înfiorător să auzi. Nemții s-au speriat de obuzele alea grele, s-au speriat de ruși și au fost învinși[8]. Ce noroc au avut Timișoara și evreii din Timișoara! Getta NEUMANN: Am avut noroc! Tomi LASZLO: Am scăpat. Dar acum
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
al după-amiezii. E-atâta liniște în jur ! A ajuns destul de repede la țărm și nu-nțelege absolut deloc cum de e singurul pirat de pe acea corabie , ce-și flutură semeață steagul neagru din care craniul cu un singur ochi, zâmbește înfiorător. Se trezește speriat . E tot în pădurice . Siluetele sumbre ale copacilor par niște soldați teutonici în lumina palidă a lunii rotunde. E deja noapte,își amintește de corabie,de marea cea albastră și-apoi ridică capul către cer : „ Îți mulțumesc
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
I-aș invita să se gândească cum e posibil să ajungi să dușmănești niște oameni în așa hal încât să omori, să ucizi, să nu te mai intereseze nimic, după ce ați trăit o viață împreună. Ce poate fi atât de înfiorător - că au altă religie sau că vor să fie independenți. Ce anume?! Și la noi s-a apăsat de multe ori și se mai încearcă butonul ăsta al... naționalismului. Cu el, lumea e foarte ușor de manipulat, spunând „Uite ce
„NO MAN’S LAND” – TNB / MIHAI CĂLIN: „PERSONAJUL SUNT EU, ÎNTR-O SITUAȚIE IMAGINARĂ” [Corola-blog/BlogPost/93412_a_94704]
-
pune Întrebări, se vede cu ochiul liber cât de ridicol este ca un ins, oricine ar fi el, să se proclame stăpân pe o bucată din planeta pe care trăiește, atât cât trăiește, un număr oarecare de ani, foarte puțini, Înfiorător de puțini În raport cu durata pământului pe care și-l revendică drept al lui și numai al lui, până la ce adâncime, mă Întreb, până la câți metri sau kilometri... e ca și când pe timpul vieții lui trecerea s-ar suspenda și timpul s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
poartă cu sine un coșuleț cu prăjituri. Aproape indiferentă la importanța momentului și martoră involuntară a inactivității copilăriei unui personaj ce va schimba cursul istoriei, Titi reușește să facă o gălăgie infernală. - Să-ți dea bunica prăjiturele? întreabă ea, urlând înfiorător. Băiatul este brusc teribil de dezgustat. Cuvintele pe care tocmai le-a auzit îi jignesc grav mândria și cumplitul efort de concentrare. Aruncându-i bunicii sale o privire distrugătoare, Ionel rostește cu greu cele câteva cuvinte pe care i le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
acum încolo, la infinit. Sau, oricum, atât cât vor vrea. Moartea a fost abolită, ca să zic așa, zâmbi el. Ei bine, da, ați auzit bine, moartea a încetat să mai existe. În clipa aceea, în camera lui Bogdan ceva bubui înfiorător. Era chiar el, care se prăbușise cu tot cu pat, aproape inconștient. Ceea ce auzise la televizor avusese darul să-l tulbure atât de tare, încât se rostogolise pur și simplu pe jos, răcnind cumplit. Kurzweil vorbea însă în continuare, neavând de unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
urmă ni s-a dat voie s-o îngropăm. Dirk și cu mine am fost singurii care am urmat dricul la cimitir. Mergeam la pas, dar la întoarcere vizitiul a pornit la trap și pentru mine era ceva cu totul înfiorător în felul cum își biciuia caii. Parcă ar fi vrut să dea uitării mortul lăsat în urmă. Din când în când zăream dricul legănându-se în fața noastră și vizitiul birjei noastre își mâna și el caii mai repede ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
relațiile sale cu femeile. Și totuși, ele nu reprezentau decât o părticică infimă a vieții lui. Este o ironie faptul că ele au afectat atât de tragic alte persoane. Viața lui adevărată consta doar din visuri și dintr-o muncă înfiorător de grea. Tocmai aici se vede lipsa de realitate a literaturii. Căci la bărbați de obicei dragostea este doar un episod care își găsește locul printre celelalte treburi ale zilei, iar accentul pus pe amor în romane îi acordă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
către cei de pe verandă, care ședeau într-o tăcere neobișnuită, inexplicabilă. — Băștinașii cunosc prea bine semnele, spuse doctorul. Le-a fost frică să-ți spună și dumitale. Strickland păși spre ușă și se uită afară. Trebuie să fi fost ceva înfiorător pe chipul lui căci deodată cu toții izbucniră în strigăte puternice și văicăreli. Își ridicară glasurile și plânseră. Strickland nu vorbi. După ce-i privi o clipă reveni în încăpere. — Câtă vreme credeți că mai am de trăit? — Cine știe? Uneori boala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de grijuliu cu Mihai, primul meu băiat, când îl aduceam la teatru, ne vorbea adesea de soția lui și de papagalul care era ca și copilul său și care făcea tot felul de pozne. Îmi aduc aminte că a fost înfiorător de afectat de moartea papagalului, iar noi i-am respectat durerea bând ceva vin într-o tăcere demnă, cu adevărat, de o ființă dragă. Nu știu dacă era sau nu mulțumit de condiția sa, nu cred că aspira să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
ochi, dădeau ocolul planetei Jupiter și se întorceau înapoi spre a sfârși în groapa cu nisip de pe maidanul lor de joacă. Necazul cel mare era că acești drăcușori de copii mai greșeau uneori comenzile rachetelor lor, de treceau acestea survolând înfiorător pe deasupra capului moșului atunci când vreun copil nătâng scria 30 de metri în loc de 30 de parseci. Asta punea definitiv capăt răbdării lui Moș Orion, care se punea pe blestemat speciile acestea de obrăznicături: - Diavolilor! ... Neobrăzaților!... Nu vă mai ajunge Cosmosul întreg
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
rugină, forța de eroziune a apei, greutatea metalelor etc.) pentru a reda sentimentul de degradare, suferința, apăsarea etc., în schimb, autorii din această carte sunt copleșiți de real și metaforele lor sunt copleșite de duritatea realității. Realul este atât de înfiorător, încât de multe ori descrierea sa atinge incredibilul. Răceala metalelor, a pietrei, descompunerea din poeziile lui Bacovia au fost simțite la propriu de acești autori. De aceea, „atributul” acordat de obicei poeților - ca visători - nu este deloc potrivit pentru cei
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
care-l văzuse aruncat atunci când vizitaseră prima dată casa, ca spre o soluție . .. - Oare ce o fi? întrebă în șoaptă, speriată Isabela. - Poate stă vreo nebună în clădirea de vizavi, o liniști Paul. Dar strigătele se auziră mai puternic, mai înfiorător. Povestea cu stafiile nu o crezuseră deloc, dar acum... - Poate stă cineva la mansardă! Acolo unde era o ușă metalică nouă, la fel ca a noastră și la fel ca cele din toată casa. - Dar groaznica poveste... șopti Isabela, tremurând
„ȘOCUL” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367732_a_369061]
-
de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile tac, două rațe, mac, mac, apoi două revolvere pac-pac, filmul de la televizor, prost, senzațional, înfiorător, însă totul s-a cam terminat, ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ... Citește mai mult Chestia e că nu tu de despați de clipă. Nu! Ea pleacă. Te părăsește. Te trădează
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile tac, două rațe, mac, mac, apoi două revolvere pac-pac, filmul de la televizor, prost, senzațional, înfiorător, însă totul s-a cam terminat, ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ... IV. RONI CĂCIULARU - CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE..., de Roni Căciularu, publicat în Ediția
RONI CĂCIULARU [Corola-blog/BlogPost/367716_a_369045]
-
politica de-atunci, „abaterea privirii” se numea deviaționism. Și trebuia să suporți rătăcirea. De un lucru însă erai sigur: luat drept „far călăuzitor” , punctul de orizont amintit era calea cea mai sigură pentru „salvagardarea” condiției noastre statale și de neam (!). Înfiorător când alternativa lipsește, și nu numai aici ci și în toate cele... Între timp, steaua a dispărut. Românul a mai putut plimaba ochii încoace și-ncolo. Au mai rămas nostalgiile unora după vremuri apuse. Prin extrapolare, un fel de daltonism
STEAUA ROŞIE CU CINCI COLŢURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367383_a_368712]
-
Romă pe care noi o divinizăm și ne-o închipuim că a rămas încă aceeași! Un oraș care se hrănește cu stârvuri. O mașinărie de zdrobit oase, conștiințe, idei. Un loc al disperării și pustiirii morale. Și ceea ce este mai înfiorător e că nu se întrevede nici o ieșire! -Eu văd și partea plină a paharului, spuse Audanius. Suntem aici și îmi e de ajuns! Familii nu mai avem...n-are cine să ne aștepte la Roma. -Nu o lua așa Audanius
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
de beton. Pardon! Se gândește la vii, ba și la podgorii, și la șiruri de cimitire, ori chiar la maternități și la laptele praf, Materna. Viorile tac, două rațe, mac, mac, apoi două revolvere pac-pac, filmul de la televizor, prost, senzațional, înfiorător, însă totul s-a cam terminat, ești la pat, ești obosit și mulțumit, ești prostit, viața s-a cam consumat, clipa ta te-a cam trădat... Toate-au rimă doar cu pat... Pat de pușcă, stai în cușcă, vezi că
CHESTIA CU PAC, MAC ŞI TAC! (DICTEU) de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366981_a_368310]