201 matches
-
în mână, la deszăpezit aleile și drumul din fața porților. Noi copiii, ne mai încumetam să scoatem săniuțele pe coastă și fără să ne dăm seama că, timpul nu stă pe loc, ne apucă seara împreună. Ce frumoase erau acele momente! Înfofoliți în cojoace, nu simțeam de loc gerul. Înotam prin troian, aveam obrajii roșii ca sfecla, nasurile înghețate și genele prinse în ciorchini de promoroacă. Făceam pe boierii la vale și pe caii la urcat coasta. Ce mai chiote, ce mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
omagiu firesc, fiindcă numai noi singuri eram „boierii“. Nu știu cine-mi vârâse asta în cap, dar a durat până pe la unsprezece ani, când, ieșind într-o duminică, am vă zut la poarta școlii un cupeu: vizitiu și valet și o doamnă înfofolită în blănuri, înfumurată și plină de sine, de averea ei... Eram gata să leșin - leșinam deseori pe atunci; mi se oprise inima de uluire și de nedreptate. Doamna aceea mi a furat încrederea în viitorul meu, în superioritatea mea; în privința
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
scânduri vechi, cu un fel de scaun, totul montat pe două roți de plug. Calul era înhămat cu frânghii și sfori legate una de alta. Tot din sfori de cânepă erau „confecționate” și hățurile. Părintele se suia în „șaretă” se înfofolea bine în piei de oaie, da bici la cal și pornea pe ulițile satului „cu patrafirul în gât” și cu icoana Nașterii sau căldărușa cu „aghiazmă mare” alături, oprind la poarta fiecărei gospodării. Credincioșii îl așteptau cu dragoste, ieșeau în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ca să ne putem culca imediat după saună. Înainte de sauna propriu-zisă Alfonso, ne va face o curățare de aură, care va decurge în cabinetul lui, ceea ce înseamnă că eu automat voi fi ultima pe lista de așteptare. Jo, prima clientă, apare înfofolită în una din pături, cu o figură resemnată în fața a orice urma să se întâmple. Eu voi participa la curățarea fiecăreia dintre fete pe post de traducător, așadar ne îndreptăm toți trei (eu, Jo și Alfonso) spre căsuța mea, nu
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
e nimic. Ea, care are un loc important în melancolie, nu există decât în viață și prin viață. După, ea nu mai e nimic. Nel, încă studentă, primi, în redacția ziarului unde făcea stagiu, vizita unui domn cu păr cărunt, înfofolit într-un fular mare, singura lui protecție față de frigul unei ierni deosebit de grele. Se ridică, emoționată, și se îmbrățișară. Era învățătorul. "Am dat peste semnătura ta în ziar, așa te-am găsit. Ai crescut mult, dar te-aș fi recunoscut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
amicului meu de la RFI îi piere invariabilul zâmbet de pe față și-mi întoarce spatele, fără nici o formalitate. Dumnezeule, ce e cu oamenii ăștia? Reacționează din reflex, ca la rostirea unei parole magice. Părăsesc Parisul cu o impresie dezagreabilă. Franța rămâne înfofolită într-o pătură stângistă, în pofida dispariției comunismului ca sistem politic. Mulți intelectuali de aici nu vor în continuare să audă de realitățile ultimilor 50 de ani din țările estice. E ca și cum ar trebui să ia cunoștință de o rudă abandonată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un soare nemilos, care abia spre 7 seara începu să dea semne de oboseală. Din tot ce am trăit azi, mai rețin o secvență care m-a bulversat: arăboaica înaltă, cu fața acoperită de feregea, și copilul din brațele ei, înfofolit din cap până-n picioare, răsărind deodată la un colț de stradă. Ce căuta la Dortmund această făptură a deșertului? Întrebarea mea mărturisește o pură inadecvare estetică, revelația unei nepotriviri de decor, nu comportă implicații rasiste, Doamne ferește! O femeie musulmană în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de observații și codicile. Textul dezbătut acum, constat, nu a reținut mai nimic din amendamentele pe care le-am formulat noi - VASILE GÂRNEȚ, Andrei Bodiu, Richard Wagner și cu mine. A rămas practic intact, cu aceleași accente antiglobaliste și antiliberale înfofolite într-un limbaj fals-egalitarist. Procesul unificării europene, opus globalizării - o frază antiamericană, strecurată de greci și sârbi. Intervin în dezbatere pentru a ne exprima dezacordul de principiu: We are not agree the idea about the „americanisation” versus european literature. It
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
totul era în regulă. Se descălță rapid de botine și și le puse sub calorifer, să se usuce. Se dezbrăcă de hainele jilave și se vârî sub duș, lăsând să curgă peste ea multă, foarte multă apă fierbinte. Apoi se înfofoli într-un halat de baie alb și gros și se vârî tremurând sub pătură. O apucase un tremur incontro labil. închise ochii, încercând să se liniștească. Dar și cu ochii închiși vedea același lucru: chipul de fată cu ochi imenși
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
scoase o țigară și o aprinse, apoi se uită la doctorul Pervoiedov cum începea să dea pielea la o parte. Capitolul șase Actorul Aerul cu gheață îi îmbujoră obrajii, fiindcă Porfiri îl simțea doar pe față, restul corpului fiindu-i înfofolit în piele de nurcă, iar shuba lungă până la glezne îi exagera rotunjimile, dându-i apariția unui clopot mare de blană, accentuat de ushanka imensă de pe cap. Împrejurimile și spațiile deschise ale St. Petersburgului erau liniștite și albe, iar clădirile, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
venind se dădeau la o parte, iar cei care nu o făceau îi simțeau împunsătura umărului sau lovitura mâinilor și îi săreau din cale cu priviri mânioase, surpinși de forța cu care înainta. Vedeau în ea o femeie în vârstă, înfofolită în haine ponosite și cu o expresie stranie, de sfinx, pe față. Ar fi vrut să le zâmbească, însă nu o făcea din viclenie, iar, în cazul în care cineva ar fi studiat-o atent, cu siguranță ar fi ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
acel moment, ușa de la intrare se deschise larg. Porfiri își ridică privirea și văzu o mogâldeață rotundă de femeie pășind în cameră. Fața zbârcită abia îi mijea din broboada cu care îi era acoperit capul, iar ce nu îi era înfofolit în zdrențe, era acoprit de viclenie. Aducea un pachet învelit în hârtie maro și legat cu sfoară. ă Babușca! strigă Vera. Abandonându-și păpușa, Vera sări în sus și se aruncă înspre bătrână, a cărei înfățișare solidă absorbi forța dragostei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
întorcea botul într-o parte în aerul rece. Sub strigătele vizitiului, nechezatul calului și clinchetul constant al clopoțeilor, Porfiri Petrovici putea auzi ropotitul copitelor pe gheața netedă și își îndoia gulerul din blană pentru ca răsuflarea sa să nu-l umezească. Înfofolit în blănuri, acesta se simțea bine în droșca deschisă, gonind repede prin cea mai rece și mai senină zi de iarnă de până acum. ă Ăștia-s nebuni, mormăi Salitov. Porfiri se întoarse să vadă motivul iritării acestuia. Privirea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
astea frumoase pe care le‑am cumpărat În Japonia, În Europa, la New York, de‑a lungul și de‑a latul lumii, după atâtea consultări și discuții cu experții, cu prieteniiă” Da, Ravelstein se prăbușea. Când Îl vedeai rulând În scaun, Înfofolit În pled, adus de spate și cu capul ca un cantalup căzut pe un umăr, n‑ai fi spus că e atât de sensibilizat fizic și că toate micile lui tertipuri, ticuri, idiosincrazii și infecții recente cântăreau atât de greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
scenă un trepied cu o pancartă. Pe care scria cu litere mari: „Cincizeci și una de săptămâni mai târziu”. Și pe urmă Își fac apariția În scenă soțul Într‑un scaun cu rotile, Împins de soție. El arată complet vlăguit. Înfofolit În pături ca un invalid. Ea e Îmbrăcată Într‑o fustiță de tenis și ține o rachetă sub braț. Are o mină Înfloritoare. Se agită În jurul lui, Îi aranjează pernele, Îl sărută. El ține ochii Închiși. Pare un cadavru viu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
prin gemulețul minuscul la potențialii cumpărători, ademenindu-i cu lucruri ieftine și de proastă calitate. Luana bănuia cât de îngustă putea fi viziunea unui tonetar vizavi de lumea din afară. Iarna zgribuleau ca vrăbiile, sub mușcătura cruntă a gerului. Se înfofoleau în pături și se ascundeau la căldura înșelătoare a paltoanelor uzate. Vara îi topea soarele și ziua lungă îi țintuia la tonetă până însera, toate astea pentru un procent insignifiant din vânzările zilnice. Ștefan nu știa dacă să râdă ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în ce fel putea izbuti cel mai bine. Eu însă nu puteam să-i fiu de folos. Cu îndoielile și slăbiciunile mele aș fi provocat doar pagube. Drept care m-am gândit, nu știu de ce, să-l duc la călugărul Garibaldo. Înfofoliți în blănuri groase de berbec și cu căciuli de vidră și acoperind caii cu valtrapuri, am pornit spre biserică. Era atât de frig, că ne-ngheța răsuflarea pe mustăți. Cerul era gros și-ntunecat, dar nu ningea. Am străbătut acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Sunt o femeie de succes. M-am descurcat bine. Ce altceva mi-aș mai putea dori? Își făcu o ceașcă de ceai verde și așteptă să se facă infuzia; hamalul cu bagajele se anunță bătând la ușă. Își bău ceaiul înfofolită într-un halat de baie al hotelului, lângă fereastră, gândindu-se că oricât de grozave or fi fost călătoriile ei prin Europa, aceasta era cu siguranță ceva nou și interesant. Spera din tot sufletul să poată aduce tot atâția clienți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
de piele numai și umblu prin ploaia-lapovița-ninsoarea asta până îmi reglez cu precizie de ceasornic bătăile inimii, apoi 13 decembrie, febră mare, o răceală cumplită, l-am sunat pe Radu să-l rog să-mi cumpere din oraș ceva medicamente, înfofolit în pat desenez, 15 decembrie, știam că are ore până la douăsprezece, o aștept în fața liceului, e nins orașul și eu o aștept pe Ana, când se face douăsprezece jumătate sunt convins că am fost indus în eroare la telefon, vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
zi frumoasă cu soare, pelerini la mănăstire, pentru că e sărbătoare nu lucrez în biserică, am isprăvit tabloul ungerii din Betania, cu caietul de schițe prin curte aș vrea să merg spre, o recunosc de departe pe Floarea, Florița din Drăgosteni, înfofolită în cojocul ei înflorat și învelită cu baticuri colorate de lână, la piept șiraguri de mărgele, clopoțeii, coborând pe cărare n-am cum s-o ocolesc, ne îndreptăm unul spre celălalt, ea urcă de la izvor cu fața albă neatinsă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a se asigura că totul este sub control, merg foarte des la o clinică de specialitate din București pentru ca viitoarea mămică sa aibă parte de toate controalele necesare. Se duc la clinică în general seara, când e întuneric, și se înfofolesc bine, își acoperă fețele cu fel și fel de fulare și glugi ca să nu fie recunoscuți. Vor să fie discreți în legătură cu asta, așa cum au fost, de-a lungul vremii, și cu relația lor. Carmen a rămas însărcinată pe cale naturală, nu
Mircea Badea va deveni tătic by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71717_a_73042]
-
direct că victimele agresiunilor au fost de fapt elementele perturbatoare și incitante, fie pentru că au fluierat imnul, fie pentru că au arborat simboluri anarhiste sau anticapitaliste (...) nu e de mirare că dacă nu îngenunchezi la imn și la rugăciune, nu ești înfofolit în drapel, sau nu ai tricou cu Antonescu,Codreanu sau măcar o ie, ești oricând pasibil să fii îmbrâncit, înjurat sau chiar să primești un pumn în față”, scrie Poenaru. Naționalismul protestatarilor-fantezie conservatoare de secol 19 ”Naționalismul din jurul Roșia Montana
Când s-a rupt Mișcarea UnițiSalvăm Roșia Montană. Tensiuni între neolegionari și stângiști, amenințați cu violența by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/65165_a_66490]
-
vagonului. Stăteam pe locul din partea culoarului. în fața mea, o pereche de bătrâni terminaseră de mâncat și acum se pregăteau de somn. El, lângă geam, își trecuse perdeaua soioasă peste față. Ea încerca să se tolănească, gospodărește, cu mâinile pe pântec, înfofolită cu un șal negru. Flăcăiandrul de lângă mine, cu capul sprijinit de strapontina-măsuță din dreptul ferestrei, dormea și el Tocmai terminase o sticluță de "Ceres", înlocuitor de whisky. Sforăia ușor. L-am împins cu cotul. S-a trezit buimac. - Am ajuns
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
așteptam să oprească trenul. - Nici nu mi-ai spus cum te cheamă. - Are vreo... De ce nu ghicești, dacă tot spui că te pricepi, i-am răspuns. Am intrat în clădirea gării. Pustie. Pleca un tren abia pe la prânz. Un tip înfofolit într-o șubă vișinie dormea pe-o bancă în dreptul casei de bilete. Sala de așteptare era goală. Abia atunci am observat că, în afară de ghiveciul acela, Mașa nu mai avea nici un bagaj. Doar poșeta și o pungă de plastic cu două
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
în vreme ce croșeta. Câteodată se gândea să mai croșeteze și pentru a face un ban. Dar nu apuca să lucreze cât ar fi dorit nici pentru ea și pentru copilași. De cele mai multe ori, abia adormeau cei mici, că ațipea și ea înfofolită în fața televizorului. Sau o apuca jalea, începea să se gândească la viața ei și-i trăgea un plâns... Și plângea, și plângea... Când îi luau tocmai atunci căldura și curentul, blestema printre sughițuri. Nu trăia prea bine, nu, dar tot
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]