761 matches
-
voi cu mine / (...) / / între gemenele sfere? Asistăm la „taina cununiei” dintre Dumnezeu-Cuvântul și „cuvântul zburător” al poeziei : ”Dumnezeu nu este ascuns / în fiecare cuvânt zburător / trăiește o Lume a Lui de tăceri de geneză / limpede...” / Eu le-am înțeles evlavia / înfrățit cu toate vârstele / Prin ochii scăpărători / ai vieții / celor / șapte / universuri.” ( Prin ochii scăpărători) Vorbele poetice sunt „nuntite” cu lumina universului: .../ mi s-au oprit vorbele / de praf luminos/ în fereastra Universului (În fereastra universului) În „văzduhul semnelor” ( Formă și
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lupta_cu_visul_intr_o_cronic_marian_malciu_1379857493.html [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
sângele cei înfrățiți. Așa se declarau băieții fârtați și fetele surate. Urmau îmbrățișarea și juruința reciprocă de sinceritate și întrajutorare până la moarte. Când unul dintre cei înfrățiți murea, celălalt trebuia dezlegat, adică desfrățit sau dessurățit la mormântul fratelui decedat și înfrățit cu alt partener, în alt loc, cât mai departe de mormânt. Cei ce se înfrățeau sau se însurățeau dădeau un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
reciprocă de sinceritate și întrajutorare până la moarte. Când unul dintre cei înfrățiți murea, celălalt trebuia dezlegat, adică desfrățit sau dessurățit la mormântul fratelui decedat și înfrățit cu alt partener, în alt loc, cât mai departe de mormânt. Cei ce se înfrățeau sau se însurățeau dădeau un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând posibil. Fraternitatea rituală de tipul înfrățirii și însurățirii a fost un rit străvechi la traco-dacii
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
desfrățit sau dessurățit la mormântul fratelui decedat și înfrățit cu alt partener, în alt loc, cât mai departe de mormânt. Cei ce se înfrățeau sau se însurățeau dădeau un ospăț pentru prietenii lor, care se legau între ei să se înfrățească și ei la rândul lor cât mai curând posibil. Fraternitatea rituală de tipul înfrățirii și însurățirii a fost un rit străvechi la traco-dacii nord-dunăreni, cât și la traco-dacii sud-dunăreni (moesi, odrisi și iliri). ” (Petru Caraman-Sur l’origine thraco-illiriene de la fraternisation
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1424772726.html [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
bine aspectul privind atitudinea politicienilor față de mase, iar ceeea ce este paradoxal, citindu-l parcă vezi o radiografie politică a zilelor noastre, încât îți vine să exclami ,,Nimic nou sub soare!'': „Ideile conducătoare au darul sfânt de a apropia și înfrăți pe oameni, mai presus de orice deosebiri de fire, de situație, de bogăție, de vârstă: ele se poate zice că fac parte din viața religioasă a popoarelor, și sunt adică acea religie ce are de preoți pe cei mai mari
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj -Napoca, în prezent director general al Muzeului Etnografic al Transilvaniei). Nicolae Bălcescu arăta: “/.../ acum românul s-a înfrățit cu românul și toți au una și aceeași patrie, una și aceeași cârmuire națională, astfel precum ei n-au fost din vremile uitate ale vechimei. Statul acesta nou are hotare naturale de minune, el e destul de puternic, pământul său destul de
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
00 Lecții de dans cu Clubul Magnum 16.00 - 19.00 Atelier de caricatură 16.00 - 19.00 Ateliere de pictură cu VivArt 17.00 - Spectacol interactiv muzical și distractiv MiniMerlin Baza Sportivă Colterm 09.00 - 18.00 “Cupă orașelor înfrățite”- turneu de fotbal cu echipe de amatori. Participa două echipe reprezentând Municipiul Timișoara și echipe invitate care reprezintă orașe înfrățite cu Timișoara. Casă Artelor - Direcția Județeană pentru Cultura Timiș, Augustin Pacha nr.8 19.00 - Vernisajul expoziției „Sculptură azi, 4
Zilele Timisoarei 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5788/zilele-timisoarei-2013 [Corola-blog/BlogPost/97785_a_99077]
-
pictură cu VivArt 17.00 - Spectacol interactiv muzical și distractiv MiniMerlin Baza Sportivă Colterm 09.00 - 18.00 “Cupă orașelor înfrățite”- turneu de fotbal cu echipe de amatori. Participa două echipe reprezentând Municipiul Timișoara și echipe invitate care reprezintă orașe înfrățite cu Timișoara. Casă Artelor - Direcția Județeană pentru Cultura Timiș, Augustin Pacha nr.8 19.00 - Vernisajul expoziției „Sculptură azi, 4 discursuri” alături de Ștefan Bartha, Ilie Duță, Laszlo Feherz, Rareș Moldovan, precum și un concert cu Sebastian Spanache Trio Piața Victoriei 19
Zilele Timisoarei 2013 by http://www.zilesinopti.ro/articole/5788/zilele-timisoarei-2013 [Corola-blog/BlogPost/97785_a_99077]
-
istoria spirituală: „La Drăgășani, semnele vin din adânc de istorie, ca niște drumuri care se despart, se adună și iar se împrăștie în cele patru zări, dar capătul lor trebuie căutat acolo, în timpuri imemoriale, cănd dealul trebuie să se înfrățească firesc cu râul, pădurea cu muntele și șesul, într-o permanentă căutare, din care s-a născut așezarea ce mai tarziu va deveni Podgoria Voievodala a Banilor Craiovei” Bineînțeles că nu se putea să lipsească „Povetea numelui” (cap. 2) Între
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1413002969.html [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
înconjoară lumea! Mă dor oamenii din mătase de porumb, made OMG-Monsanto...mă doare Tutunul și fumul de Iarba Mate! Mă doare că nu pot eu să-i trezesc pe zeii adormiți, să-i înviorez pe demonii trândăviți și să-i înfrățesc cu îngerii necunoscuți! Mă doare laptele smuls din țâța copilului mort al altor mame genetice ce vin acum spre noi din cer în toate sensurile posibile, să se întâlnească cu celelalte atlantide blonde, telepatice și nebune, care ies acum din
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/_reportaj_imaginar_la_un_congres_i_constantin_milea_sandu_1339313123.html [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
nr. 243 din 31 august 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE TITINA NICA ȚENE Prea târziu ? Mai plouă,demult n-a plouat și iar mi-e dor de casă și de vii cînd mă duceam cu tata la arat mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte că iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculță prin câmpii
E TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/E_toamna_0.html [Corola-blog/BlogPost/356078_a_357407]
-
am pătimit Rostesc zilnic un descânt Pentru pace pe pământ ADIERI DE VÂNT Adierile de vânt mângâie gândul Rătăcit într-o lume trăsnită Obsedat de-o mai veche ispită Să deslușească ce îndură fl ămândul Adierile de vânt tulbură cerul Înfrățit cu tăcerea de smoală Deseori într-o clipă fatală Pervers, restriștea devorează misterul Adieri de vânt mângâie ochii închiși Cu razele din negrele găuri Țipă din neștiutele hăuri Dureri și speranțe ale celor proscriși Adieri de vânt mângâie gândul năuc
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
de umbre De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 2012-2014 ---------------------------------------- CIUCĂ Virgiliu, poet și scriitor român. Membru al Ligii Scriitorilor din România (Filiala București
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1390131939.html [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Se înalță azi făclie Și în inimi de români Înfrățite peste glie Se-aud glasuri din străbuni. Ridică-te iar Ioane Să dai țării iarăși glas, Fără jalbe și plocoane Să scoți țara din impas! Doamne, saltă sus blazonul Moștenit din moși-strămoși, Că ne-am dat destul obolul Celor ce-
ÎN GÂND ȘI SIMȚIRE de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1453573266.html [Corola-blog/BlogPost/370529_a_371858]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > DE ÎNĂLȚARE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În cântecul senin Al înălțării tale , Mă înfășor cuprinsă De iubire . Cu-alai de îngeri , Sfântă ta oștire , Mă înfrățesc , Să te conduc spre ceruri . Azi e deschisă Ușa slavei tale , Din norii albaștrii Se-aud cântări . Miros de mir Plutește peste zări, Iar oastea îngereasca Îți dă onoare . Să fi slăvit , Ales Moștenitor , Jertfit pe cruce , Pentru omenire . Azi
DE INALTARE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1466192571.html [Corola-blog/BlogPost/373605_a_374934]
-
al emigrației tragi-comice, uneori hazlie dar foarte tragică în general. Aș putea pune aici punct dar n-o fac. Fiindcă trăgînd o linie între scriitorul român din Arizona, România de acasă și subsemnatul, rezultă un itinerar nou, pe care ne înfrățim ideile - o rațiune comună, o logică îmbrățișată de un destin nou. Între timp, și literaturile de trei bani trîmbițează. Dar la antipod se așează creația literară a lui Octavian Curpaș, care izvorăște dintr-un laborator tânăr în care introspecția domină
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_halima_dar_mai_moderna.html [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ÎN AMINTIREA TA... Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 1749 din 15 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului În amintirea ta, am lunecat pe struna șipotului de izvor și-am plâns până când cerul și-a înfrățit lacrima cu a mea, plouând în neștire. În amintirea ta, am întins mâinile să te cuprind, dulce plăsmuire, m-am strecurat în miezul înțelegerii terestre și am aprins rugul răbdării. În amintirea ta, am nins cu lumină până când gândul mi-
ÎN AMINTIREA TA... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1444897820.html [Corola-blog/BlogPost/372590_a_373919]
-
ne luminăm prin ei. Și-ascultăm cum grâul crește În câmpiile române Și trăim într-o nădejde De-a munci și de-a rămâne. Dreptul de-a avea o țară Și de-a-i spune ROMÂNIA... Ei, eroii, ni-l lăsară Înfrățindu-se cu glia. George Coșbuc - Scut și armă Domnul sfânt să ne iubească, Și-al său Duh ocrotitor Plin de pace să plutească Peste Țara Românească Și-al românilor popor! Noi prin vremi ce ne-ncercară Altă armă n-am
CUM AM SĂRBĂTORIT ZIUA ARMATEI ROMÂNE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cum_am_sarbatorit_ziua_armatei_gigi_stanciu_1387648878.html [Corola-blog/BlogPost/383129_a_384458]
-
-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un război. Odinioară mândre treceau oștiri române și se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt, ... Citește mai mult SE PREGĂTEȘTE NEAMULSe pregătește neamul, cumva, de sărbătoare,deși nu-i bine țării și-i rău pe la hotare,iar cerul tot mai vânăt înspre apus
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihnă,degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă.Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noiși pretutindeni parcă mocnește un război.Odinioară mândre treceau oștiri româneși se-nfrățeau de drag cătanele bătrâne. Acum e-un simulacru, trist fluturat în vânt,... III. TOAMNĂ TÂRZIE, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016. Stă ciuta speriată pe câmpul mai gol, privește în juru-i cu teamă, pândește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dora_pascu/canal [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
antologie, mi s-au derulat multe-n cap, de parcă aș fi trăit ultimele clipe și mi-aș fi văzut viața ca la film, dar cu viteză... interzisă. Pe multe le-am folosit în trilogia „Tovarăși de cameră”. În antologie am înfrățit polițiile de pe cele două maluri ale Prutului, cum am făcut și-n romanele amintite. Întîmplarea din R. Md, povestită de-un prieten de copilărie, care a rezolvat un caz ca-n filme, declarîndu-l pe unu’ mort („Ce facem cu ăsta
Istorioare cu poliţişti răi şi buni by http://www.zilesinopti.ro/articole/14403/mihail-vakulovski-istorioare-cu-politisti-rai-si-buni [Corola-blog/BlogPost/100681_a_101973]
-
conducere imaculată. De scrisul lui cu nuanțe colosale Poate dușmanii au să se ferească Și poate toată spița românească S-ar aduna în jurul lăncii sale. Parfumul slovei lui nu-l are nimeni: Întrece și lumina, și culoarea, Cuvintele-i se înfrățesc cu marea Într-un fior nemaisimțit de semeni. Iar verbul lui frigea ca o văpaie Și cauteriza în lifte răul, Păzea hotarul țării cu stiloul, Că o pândeau și-atunci dușmani - o droaie. Dar mai presus de-orice iubea poporul
EMINESCIANA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1460783713.html [Corola-blog/BlogPost/380159_a_381488]
-
într-un anumit fel. Lumea greacă, dincolo de estetismul ei senin și de hedonismul afirmat, era profund măcinată de prezența durerii în lume, prezență pe care filosofii căutau s-o explice, s-o accepte sau s-o evite. Erosul grec era înfrățit cu moartea, hedonismul era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
undele-i de rouă, gonind din noi trufia, mânia și minciuna, când din a Ta mărire spui simplu: „Pace vouă!” Această sfântă pace ne-alină, ne-ntărește și-n splendida iubire întruna se preface, când mângâie durerea și când ne înfrățește spre-a ne ura din suflet ca să trăim în pace. Dar ca să stau în pacea curată și deplină, Tu-mi ceri o luptă dârză cu răul și-ușor nu mi-i, de-aceea-Ți cer Iisuse ca blânda Ta lumină să-mi
PACE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1462163522.html [Corola-blog/BlogPost/381793_a_383122]
-
îngânându-mi cântece ciudate, aduse, pe aripa vântului și a pescărușilor, de pe tărâmuri îndepărtate, purtând în clepsidra versurilor aromele exotice ale acelor ținuturi. Devin fluidă ca argintul viu și mă preling de pe stâncă în valurile ce clipocesc la baza ei, înfrățindu-mă cu ele. Încerc să deprind muzica lor și taina croșetării dantelei ce îmbracă piciorul stâncii, să le descifrez dansul tainic când se contopesc cu țărmul și, să învăț topirea în Infinit precum cristalul de sare în apa mării... Sunt
MEDITAŢIE LA MALUL MĂRII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Meditatie_la_malul_marii.html [Corola-blog/BlogPost/361845_a_363174]