107 matches
-
și negru, ca o absurdă insectă odihnindu-se nepăsătoare pe suprafața murdar-arămie a lemnului. „Am simțit întotdeauna că, atunci când scotocești în lucrurile rămase de pe urma cuiva și mai ales în însemnările lui, nu trebuie să te lași cuprins de amărăciune sau îngândurare, ci că treaba asta trebuie să fie o sursă de putere“, spunea Andrei. „Sursă de putere pentru ce?“, îl întreba. „Nu idealiza lucrurile. Toate astea nu pot fi, la un loc, decât cel mult o istorie. O istorie care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
pildă într-un dobitoc, un măgar sau într-un bou și tot astfel prin treceri succesive se purifică, până ce esența sa se poate contopi cu Marele Spirit care a stat la originea vieții. Îi spusei tatei toată chestia asta simulând îngîndurarea. "Și de unde știi că e așa? zise el cu dispreț. A văzut cineva un om reîncarnat?" " Întîi că s-a văzut, au fost cazuri foarte clare, când un copil a început să spună că el a mai trăit în satul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
țigară, oferindu-i una și prințului; acesta o acceptă, dar tăcea, dorind să nu deranjeze, și studia cabinetul; însă Ganea își aruncă doar o privire peste foaia plină de cifre pe care i-o arătase generalul. Era distrat: zâmbetul, privirea, îngândurarea lui Ganea, după părerea prințului, deveniseră și mai apăsătoare de când rămăseseră numai ei doi. Deodată, Ganea se apropie de prinț; în clipa aceea, prințul se aplecase iar spre portretul Nastasiei Filippovna și îl privea cu atenție. — Așa de mult vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acest gând degenerase într-o asemenea dușmănie, încât voia să fie împușcat mai iute18. Prințul tăcu brusc; toate se așteptau să continue și să tragă concluzia. — Ați terminat? întrebă Aglaia. — Poftim? Am terminat, spuse prințul, smulgându-se din scurta lui îngândurare. Pentru ce ne-ați povestit toate acestea? — Așa... mi-am adus aminte... pentru că veni vorba... Sunteți foarte prăpăstios, observă Alexandra. Prințe, sunt sigură că ați dorit să demonstrați că nici o clipă nu trebuie prețuită într-o copeică și că uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fost și îndrăgostit; deci, am avut dreptate. Povestiți-ne odată! Nu am fost îndrăgostit, răspunse prințul la fel de încet și de serios, am fost... fericit altfel. — Cum altfel, cum? — Fie, am să vă povestesc, rosti prințul, cufundat parcă într-o adâncă îngândurare. VItc "VI" — Iată, acum, începu prințul, mă priviți toate cu atâta curiozitate, încât, dacă nu v-aș satisface-o, v-ați supăra probabil pe mine. Nu, glumesc, adăugă el repede, zâmbind. Acolo... acolo aveam în preajmă numai copii, tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că situația este foarte frecventă; există mulți bărbați care se însoară pentru bani, iar soțiile nu lasă banii să le scape din mână. — Nu, nu, cu noi nu se va întâmpla așa... Aici... aici există circumstanțe... bâigui Ganea într-o îngândurare alarmantă. Cât despre răspunsul ei, nu mai am nici o îndoială, adăugă el repede. De unde ați tras concluzia că mă va refuza? — Nu știu decât ceea ce am văzut; și Varvara Ardalionovna tocmai v-a spus... — E! Asta-i numai așa, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bruștele și rapidele ieșiri ale Nastasiei Filippovna, care luase și ea vin și declarase că în această seară va bea trei cupe, din râsul ei isteric și lipsit de obiect, care alterna brusc cu momente de tăcere și chiar de îngândurare mohorâtă. Unii bănuiau că are febră; în sfârșit, începură să observe că parcă ar aștepta pe cineva, că se uită des la ceas, devenind nerăbdătoare, distrată. — Aveți un pic de febră, nu-i așa? o întrebă doamna cea volubilă. — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a doua oară din mână, Rogojin, cu ciudă răutăcioasă, îl înșfăcă, îl puse în carte, iar cartea o trânti pe altă masă. — Ce faci cu el, tai foile? întrebă prințul, însă cumva distrat, parcă fiind încă sub presiunea unei puternice îngândurări. — Da, foile... Păi nu-i un cuțit de grădinărie? — Da, de grădinărie. Și dacă-i de grădinărie, nu pot tăia foile cu el? — Păi e... nou-nouț. — Și ce dacă-i nou? Crezi că nu-mi pot cumpăra acum un cuțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
deodată, cine știe de ce, prințului Ș. Vino încoace, Adelaida, aranjează-ți părul, draga mea. Îi netezi părul, deși nu era nevoie, și o sărută; numai de asta o chemase. — V-am crezut capabilă de evoluție... începu iarăși Ippolit, ieșind din îngândurarea sa. Da! Iată ce voiam să spun, se bucură el, ca și cum și-ar fi amintit subit: Burdovski vrea sincer să-și apere mama, nu-i așa? Însă reiese că tot el o face de ocară. Iată, prințul vrea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că și ea este foarte orgolioasă, că și vanitatea ei parcă ar fi reprimată; așa ceva observa uneori, aproape de fiecare dată, când ieșea de la Epancini. Și iată că acum se întorcea tot de la ei, fiind cuprinsă, așa cum am spus, de o îngândurare îndurerată. În această îndurerare licărea și ceva amar-ironic. La Pavlovsk, Ptițân locuia într-o casă de lemn nearătoasă, dar încăpătoare, situată la capătul unei străzi prăfoase; casa urma să treacă cu totul în proprietatea lui, așa că el, la rândul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
îngăimă prințul. Deoarece nici Nastasia Filippovna nu-i spusese că s-a întâlnit vreodată cu el „de atunci“, prințul trase acum concluzia că Rogojin, din anumite motive, se ferea să dea ochii cu ei. Toată ziua fu stăpânit de o îngândurare profundă; Nastasia Filippovna, dimpotrivă, a fost neobișnuit de veselă în toată ziua și seara aceea. Kolea, care se împăcase cu prințul încă înainte de moartea tatălui său, îi propuse să-i ia cavaleri de onoare (date fiind importanța și urgența situației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
simțirea senină cu care ea povestea câteodată când se lăsa (și deseori se lăsa) în voia inspirației. Văzând râsul prințului, văzând impresia produsă asupra lui, ea se entuziasma și începea să fie mândră de ea însăși. Dar acum tristețea și îngândurarea ei creșteau aproape de la o oră la alta. Părerile lui despre Nastasia Filippovna erau clare, altfel, firește, acum totul i s-ar fi părut misterios și de neînțeles. Dar el credea cu sinceritate că ea încă mai poate reînvia. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
boala. Prin urmare, ei sunt numiți În tradiția chineză „cei șase declanșatori externi ai bolii”. În privința celor interne, omul este o ființă emoțională. Dacă se produce o modificare bruscă sau o manifestare excesivă a emoțiilor cum sunt bucuria, furia, frământarea, Îngândurarea, tristețea, neliniștea și groaza, sănătatea este zdruncinată și va apărea boala. Prin urmare, aceste șapte tipuri de emoții sunt numite „cei șapte declanșatori interni ai bolii”, În opoziție cu „cei șase declanșatori externi ai bolii”. Dacă declanșatorii externi se combină
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
externi, cât și interni. Printre cauzele externe se numără schimbările vremii, poluarea aerului și a apei, contaminarea cu elementele bolilor (echivalentul bacteriilor), precum și frecarea sau rănirea. Factorii interni ai Îmbolnăvirii sunt, În principal, excesele celor șapte emoții: bucuria, furia, frământarea, Îngândurarea, tristețea, neliniștea și groaza. Bucuria afectează inima, care este considerată „casa spiritului”. Bucuria prea mare produce supraexcitare și vatămă inima. Rezultatele pot fi: insomnie, iritabilitate, respirație grea și hipertensiune. Tot așa, excesul de furie vatămă ficatul, „fabrica sângelui”. În consecință
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
circulația sângelui se blochează, iar qi-ul este stins. În cel mai rău caz, persoana respectivă are un colaps și moare din cauza izbucnirii de furie. Excesul de frământare vatămă splina, care reglează procesul digestiei, absorbția și distribuirea qi-ului dobândit. Excesul de Îngândurare afectează stomacul, ducând la indigestie, pierderea poftei de mâncare, constipație, diaree, ulcere și alte afecțiuni gastrice. Excesul de tristețe afectează plămânii și poate duce la afecțiuni pulmonare, tuse, respirație grea, blocarea qi-ului și, prin urmare, la apariția În celule a
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pentru amânarea nașterii (tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, o fată făcută din rouă, fata lui)dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul Înfometat, grăitul În foaie , cititul Într-o carte, Îngândurarea). Un loc aparte Îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, Într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele În care eroul este promis zmeului, diavolului, străinului În schimbul câștigării
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Neauzită, din Cer Căzută" , "tot ce ai la suflet", "Fata născută din Piatră", "Ileana Cosânzeana", "Mândra Lumii"), dar și o serie de atitudini, gesturi care țin de apanajul unei alte vârste (strigătul înfometat, grăitul "în foaie", cititul într-o carte, îngândurarea). Un loc aparte îl ocupă plânsul prenatal, un lexem cultural larg răspândit, organizat, de regulă, într-o structură relativ stabilă, cu rezonanță puternică. Cea de-a doua subclasă, include textele în care eroul ("făgădașul", "zălogul", "izbânda", "dragul", "nădejdea", "ce ai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lui negălăgioasă" (Eliza Botezatu) și a unui poet făcând o figură cu totul aparte în cadrul șaizeciștilor basarabeni. Ceea ce se remarcă de la bun început în poezia sa este un simț ascuțit al poeticului ca ritm interior, ca desfășurare vizionară a unei îngândurări romantice care nu are nimic comun cu patetismele gesticulare și nici cu imperativele categorice de orice natură. Singura excepție, în anii debuturilor sale, unde sentimentul se exprimă fără echivoc, cu o fermitate imperioasă, este poezia închinată limbii materne: "O altă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și poetului pe un suport ontologic care i-a oferit, în sfârșit, o perspectivă cu totul nebănuită asupra eului și a lumii. Indecizia și nesiguranța au devenit prisme de refracție a unor niveluri transfinite de realitate, viziune transdisciplinară. Umbra de îngândurare și de indefinit, care înainte colora doar afectiv poezia sa, acum străluminează cele mai nepătrunse profunzimi ontologice. Ritmurile, altădată ușor cantabile și cu o aură de romantism sentimental, se ascund în adâncul textelor, capătă ceva obsesiv, de cadență primordială, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
contactul vizual direct este apreciat și este de dorit pentru a exprima o atitudine deschisă, Însă În altele semnifică aroganță, insubordonare. Și postura corporală a unei persoane poate transmite diferite mesaje. Mersul cu umerii aplecați indică o stare de tristețe, Îngândurare; Îngenuncherea - umilință, rugăminte; mersul cu capul ridicat - relaxare, lipsa grijilor; sprijinirea bărbiei pe mâini și privitul Înainte - Îngândurare. Elementele suprasegmentale ale comunicării: intonație, accent, debit, ritm, stil pot personaliza actul de comunicare și de a implica afectiv participanții la comunicare
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
semnifică aroganță, insubordonare. Și postura corporală a unei persoane poate transmite diferite mesaje. Mersul cu umerii aplecați indică o stare de tristețe, Îngândurare; Îngenuncherea - umilință, rugăminte; mersul cu capul ridicat - relaxare, lipsa grijilor; sprijinirea bărbiei pe mâini și privitul Înainte - Îngândurare. Elementele suprasegmentale ale comunicării: intonație, accent, debit, ritm, stil pot personaliza actul de comunicare și de a implica afectiv participanții la comunicare. Felul În care se prezintă o informație, poate deveni ea Însăși conținut noncognitiv. Un profesor bun trebuie să
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93353]
-
Trăirea intimă, aurorală a naturii coincide la Labiș cu „învățarea” țării. Labiș lasă impresia unui romantic plin de ardoare, cultivând titanismul și adoptând ca simboluri ale „primelor iubiri” marile elemente cosmice. În „Lupta cu inerția” scrisul lui Labiș face loc îngândurării și tristeții. Multe dintre poemele de aici vorbesc despre o stare de inerție a ființei, o stare de revelație melancolică a sinelui, pe care doar tendința spre confesiune și patetismul ei o lăsau să se întrevadă. „Patima detractorilor, a „reevaluărilor
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
ministeriale, în adunările legislative, în cele constituante, în administrațiile orășenești, catolicii noștri laici țin în mâinile lor prestigiul nostru și câteodată viitorul nesigur al popoarelor. Acest gând ar fi suficient ca să trezească în sufletele noastre de preoți un sentiment de îngândurare, de preocupare părintească pentru acești fii ai noștri, asupra cărora apasă responsabilități atât de excepționale și atât de intim legate de soarta sufletelor. Dar încă nu s-a spus totul! Se pare că ochilor noștri le apare și un plan
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
publicării anuarelor muzeului Bucovinei se realizează cu lucrarea de față. În ce privește „Epaminonda Bucevschi”, gloria „picturii arborosene”, Leca Morariu, autorul studiului, îi aseamănă destinul cu acela care l-au avut Ion Creangă și Mihai Eminescu în regat. „Pornit de la țară (capodoperele „Îngândurare”, „Dar eu, bietul de mine”, „Poftiți! floricele” - creații izvorâte pe plaiuri bucovinene), fiul preotului Dimitrie Bucevschi, el însuși om între oameni, s-a născut la Iacobeni, dar de la vârsta de 5 anișori crește în Ilișeștii lui Simion Florea Marian, vecini
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deosebească gloanțele oarbe de cele mioape. Moartea subită vine mai des toamna. Moartea subită vine mai des iarna. Moartea subită vine mai ales în zori. Moartea subită vine pe la 5 dimineața. Aceste constatări strict științifice - pe care doar spaima și îngândurarea mea le-au pus într-o formă dibuind poemul - au fost comunicate la Florența în cadrul Congresului asupra morții subite și reanimării, de către un important profesor universitar, director al unui important institut academic dedicat animărilor. Tac. Aceste constatări sunt urmarea unor
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]