929 matches
-
încruntări cenușii uneori, alteori cu franjuri negre de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți trase în carele norilor tăi; cer cumplit, cer îngândurat de suferințele noastre, tulburat adesea de furtunile noastre exterioare ori invizibile, dar iarăși senin când sufletul nostru liniștit e ca tine - atunci în lumina și-n adâncimea ta mă-nalț, încălzindu-mă, în tăcerea razelor tale blajine. Ochi albastru al
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
Lui moarte... (Giovanni Papini - „Viața lui Iisus”) Introducere În fața Ierusalimului, în acea duminică de aprilie a anului 33 de la Nașterea Sa, Dumnezeu - Fiul, Domnul Iisus Hristos întrupat într-un om încă tânăr, în vârstă de numai 33 de ani, privea îngândurat locul unde va gusta de bunăvoie, până la capăt, urmările și consecințele neascultării adamice. Mireasa lui dragă, Ierusalimul, îi va fi încăpere de tortură, loc al umilinței, mormânt. Ultimul act din istoria așteptării mesianice va fi unul sângeros, cumplit, mirosind a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
altcineva. Concluzia logică ar fi aceea că este la latitudinea fiecăruia dintre noi ce stare de spirit ne cade bine când „rumegăm” câte un episod de viață. Fals, căci mai trebuie să ne lase și ceilalți! Putem fi veseli sau îngândurați, triști sau exuberanți, fără a fi neapărat și nefericiți. O mamă îndură la naștere suferințe de neimaginat, dar trăiește în același moment un sentiment de fericire incredibil de intens. De ce atunci suntem priviți drept „cazuri problemă” când ne opunem curentului
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1386053755.html [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
Și nu a făcut decât multă mâzgă și mizerie prin oraș ... Înverzesc deja pomii. O să fie frumos. Abia aștept”. A deschis telefonul mobil și a citit ora, după care și‑a continuat drumul cu aceiași pași mărunți și rari, la fel de îngândurată, cu telefonul în mână. „Mama se uită pe fereastră și pune mâncarea la încălzit imediat cum mă vede, sărăcuța de ea ... E bine că vine și tata cam la aceeași oră. Vorbim când mâncăm, așa că mă retrag imediat în seara
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
putut dormi. Lacrimile‑i curgeau în neștire pe perna ce mirosea a mucegai și cu greu se abținea să nu țipe, să nu urle, să nu lovească. Teama de acest bărbat și de pornirile lui sadice o paralizau... * Silvia spăla îngândurată vasele la bucătărie. Știind că Iuliana sosește acasă între șapte și opt seara, aproape în același timp cu tatăl ei, pregătise cina din timp și masa era deja aranjată când soțul a intrat în casă. Tudor, ca de obicei, plin
CHEMAREA DESTINULUI (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_2_.html [Corola-blog/BlogPost/355583_a_356912]
-
mai erau separate de câteva sâptămâni, de când aflasem că sora mea, Maria, rămăsese gravidă. Cred că ajunsesem să nu mai știu de mine, nu mai acordam atenție la nimic și nimănui, nu mai observam nici că ieșeam mereu răvășită și îngândurată asemenea unei năluci. Nu făceam altceva decât să gravitez în jurul Mariei și al sarcinii sale nedorite. Ne aflam în anul 1987, iar cu asta cred că am spus mai mult decât cu oricare alte cuvinte. Perioada în care se afla
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gabriela_cenusa_decreteii_gabriela_cenusa_1330156353.html [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
ce de vînt a fost bătută... Aș fi dorit să fiu al tău Dar, cine ești Tu oare?! Că vreau atît de mult să te cuprind Însă mă zbuciumi foarte tare. Și zile vin, zile se duc Doar eu rămân îngîndurat, Cum doamne să iubești un suflet Ce pentru tine e îndepărtat. Mi te strecori prin mii de oameni Și mă aleg doar cu un gînd, Să te iubesc, frumos și sincer Cu flori în mînă așteptând. Port într-o mînă
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
ce-i căzutăși ce de vînt a fost bătută...Aș fi dorit să fiu al tăuDar, cine ești Tu oare?! Că vreau atît de mult să te cuprindînsă mă zbuciumi foarte tare.Și zile vin, zile se ducDoar eu rămân îngîndurat,Cum doamne să iubești un sufletCe pentru tine e îndepărtat.Mi te strecori prin mii de oameniși mă aleg doar cu un gînd,Să te iubesc, frumos și sincerCu flori în mînă așteptând.Port într-o mînă floarea sfîntăE stibla
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
ceruri, cum florile răsar, Și cum albina zboară, culegând nectar. Tu, ești pentru mine astrul pământean, Iar eu pentru tine, steaua de la geam. Voi însoți cu dragostea-mi divină Visurile tale, din nopți cu lună plină, Iar dimineața, trezindu-te îngândurat, Vei crede, că și visul tău, a fost adevărat”. Referință Bibliografică: Călătorind spre Calea Lactee / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1492932318.html [Corola-blog/BlogPost/368623_a_369952]
-
ea cu o voce stinsă, schimbată și abia perceptibilă. - Ești Okay? Am întrebat-o, puțin neliniștit! - Sunt Okay dragule, vino că te aștept: Ai grijă de tine, te sărut mult! - Okay, draga mea, sunt tot mai aproape de tine zic, închizând îngândurat telefonul: Ceva se schimbase la ea: Vorbele ei pline de viață, duioase, dulci, păreau acum sobre și dublate de ecoul straniu, parcă astral, al unei alte voci, mai dură și bărbătească, ce încerca s-o acopere: Nu o mai puteam
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ioan_carja_1461538935.html [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > RĂPIREA (4) Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1747 din 13 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Domnul Tică plecă îngândurat, cu pași înceți din fața magazinului. Afară se întuneca, dar el nu realiza acest lucru. Ajunse în fața blocului și se așeză pe bancă. Era nedumerit, nu știa ce să creadă. Stând el acolo, fără să simtă răcoarea de afară, îl cuprinse
RĂPIREA (4) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1444754284.html [Corola-blog/BlogPost/382294_a_383623]
-
din Eridanus Devii viteaz când Leul dormiteaza la rădăcina timpului uitat în cămara iernii Jupiter stă la sfat cu Aldebaran e-n cumpănă a nopții crăiasă cu fața plină ea-și răsfiră diamantina-i mantie de vise ca orice mamă îngândurata ea lăcrimeaza printre stele, Titan al vieții infinite primește ofranda clipei definite... CHEMAREA Vitraliul se îndoaie sub povara luminii Plumbul îmbrățișază cioburi de amintiri Jertfe de sânge se preling pe altarul dintre infinituri Lespezi încălzite cu durerea așteptării Sălbăticii tăcute
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1412068803.html [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
fără să îți dai seama că sunt eu, m-ai întrebat: - Cum te cheamă? Intrigată că nu mă recunoști și curioasă să văd dacă te pot păcăli, ți-am răspuns: - Nu am nume! - Îți dau eu unul, ai spus tu îngândurat! - Și eu ce să îți dau pentru el? mi-am continuat eu joaca! - Puțină dragoste! Ai spus tu atât de încet de parcă nu ai fi vrut să te audă și altcineva. - Atunci, numește-mă, ți-am spus eu! Am văzut
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1457372764.html [Corola-blog/BlogPost/369309_a_370638]
-
sun, dar, ba eram supărată pentru că nu m-ai recunoscut, dorind, astfel, să te pedepsesc, ba mă amuzam, privindu-te cum mă căutai, încruntat, pe cer. Vineri, iarăși fără să-ți dai seama, ți-am mângâiat cu o rază fruntea îngândurată. Sâmbătă, gândurile tale m-au lovit atât de tare, încât au lăsat urme adânci în ființa mea. Duminică, m-am certat foarte tare cu Luna, care era furioasă că mă folosesc de ea pentru a mă ascunde de trăirile mele
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1457372764.html [Corola-blog/BlogPost/369309_a_370638]
-
tremurând...Suflete se înnodau,Dinăuntru-mi fumegând,În fire de plumb zburdau.Mă lăsa să îi alunecși îmi număra ... III. TRANDAFIRI SĂLBATICI II, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2326 din 14 mai 2017. "De ce ești trist și-ngândurat Și stai așa, în neputință, Când gingășie ai săpat Pe paturi reci și suferință?" S-a aruncat în trandafiri, Pe umeri îi creșteau petale Și singure, ca pentru miri, În camerele lor regale, Se deschideau sărace buze, Prea umede de
LORENA GEORGIANA CRAIA by http://confluente.ro/articole/lorena_georgiana_craia/canal [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
A fost odată un baron, Bogat și cu familie, La patru ace, cu baston, În luna lui Aprilie. Venite toate în șirag, Necazuri s-au ivit, Când fiul său iubit și drag, De-o boală a murit. Ajuns bătrân și-ngândurat, Fără urmași când moare, Cu banii toți a cumpărat, Tablouri de valoare. La licitație s-a găsit, Portretul unui fiu, De-un amator era vopsit, Pe fondul arămiu. Din sală nu s-a oferit, Nici cea mai mică sumă, Căci
TATĂL ȘI FIUL de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionica_dragomir_1485032612.html [Corola-blog/BlogPost/371633_a_372962]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BĂTRÂNUL Autor: Emil Șușnea Publicat în: Ediția nr. 1970 din 23 mai 2016 Toate Articolele Autorului Îngândurat și singur, pe prispă stă la soare, Tristețea îl doboară, privind către livadă. În brațele-i bătrâne putere nu mai are Și se usucă pomii, iar casa stă să cadă. Că grea mai e de-o vreme, mama ei de
BĂTRÂNUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1464025313.html [Corola-blog/BlogPost/379554_a_380883]
-
sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi frunțile, nu poți să nu le remarci chipurile îmblânzite în lumina galbenă a lumânărilor. Ochii lucesc intens și se îndreaptă toți, ca la comandă, spre Părintele Nicolae Bordașiu. Este primit cu mare drag în mijlocul lor, îi sorb
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494831474.html [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
strig disperat. Am căutat-o prin toate locurile cunoscute unde știam că se putea duce și nu am găsit-o. Epuizat mai mult sufletește m-a așezat pe prag. Lângă mine odihnea buchetul de ghiocei. Toți ghioceii aveau ochii stinși. Îngândurat am observat urmele unor cauciucuri. Cu siguranța aici a fost o mașină. Ana mea a fost răpită de lângă mine. Trebuia să o caut. Am pus ghioceii într-un pahar cu apă și am pornit spre oraș. Nu știam de cine
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc ori cu tornade cumplite mereu ucigașe, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți răzbunătoare trase în carele norilor tăi... Cer cumplit, cer îngândurat uneori de suferințele noastre, tulburat adesea de intervențiile noastre neavenite, dar iarăși liniștit când sufletele noastre sorb seninul din tine - atunci în lumina ș-n adâncimea ta mă-nalț, încălzindu-mă cu tăcerea razelor tale blajine. Ochi albastru al Universului
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
ta de diabetică! Mă convinsesem încă o dată că era paranoică. Dar n-am aflat niciodată ce mi-a pus ea în pahar, atunci, cînd a vrut să mă termine. Ce mi-a pus, Thomas? Știu și eu, a zis el îngîndurat; ce substanță l-ar putea orbi pe un om? Dacă e obez, mai scapă ... dar cum tu erai numai piele și oase ... M-a pufnit rîsul: Știi ce-mi reproșa, Thomas? Că nu mă îngraș, că nu fac burtă, ca
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
bărtrânețile-s aproape și de om se țin Spus-a poetul cântând din lira sa: Fugit... Irreparabile... Tempus! Și dacă marmura eternă, e albă și e rece Pe funerare lespezi stau șterse nume ce s-au dus Sau poate... statui privind îngândurate, sub care vremea trece... Și doar atât: Fugit... Irreparabile... Tempus! Vezuvii sunt anii ce-acoperă pompeice dureri, făr’de hotare Cenușă spulberată peste toate, ce peste tot s-a pus Capcane adormite-n imobila resemnare Nimic n-a mai rămas
FUGIT, IRREPARABILE TEMPUS! (VERGILIU) (TIMPUL SE SCURGE FĂRĂ ÎNTOARCERE) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_condur_1493666939.html [Corola-blog/BlogPost/361066_a_362395]
-
artă și-l invitase și pe pictorul Epaminonda să le dea mai multe explicații. Veronica privea cu nesaț picturile și el reflecta mai la o parte la starea lui prezentă. -La ce te gândești, Mihai? - îl întrbă Veronica văzându-l îngândurat. -La Carnaval și post al lui Pieter Bruegel cel Bătrân, minți el ca să-i îndrepte atenția femeii în altă parte. Tabloul acesta, ca și primăvara de afară, era plin de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp, soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlneau în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Dandess Press, 2014 Să alerg cu sufletul la gură După tine Ce te-ai face fără mine? Fug spijinită de nevoi Pe câlcâiele de nădejde Ce mă duc singure Cunosc drumul Pentru că am picioarele amorțite De atâta zbor cu sufletul... Îngândurat Învoc lumina Să-mi deschidă calea către adevăr Te-am crezut suflet topit... după mine Mă arde un gând Acela ce se oglindește În mintea cea dintăi. Referință Bibliografică: Către adevăr... / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364
CĂTRE ADEVĂR... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buldum_1411675431.html [Corola-blog/BlogPost/353124_a_354453]