7,920 matches
-
din educație, simțeam că trebuie să fac. I-am smuls atunci promisiunea de a-mi răspunde la câteva întrebări pe care să i le trimit în scris. Și N. Steinhardt s-a ținut de cuvânt, căci cuvântul lui n-a îngăduit niciodată minciuna, compromisul. Mai mult, atunci când i-am cerut ca dialogul nostru epistolar, oricât ar fi fost el de ciuntit de cei care vegheau la (ne)liniștea regimului comunist, să se transforme într-o carte, a acceptat cu sfiiciune - nu
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
dictată de o îndelungată experiență istorică. Între vorbe și gânduri el introduce un decalaj deliberat, care-i dă posibilitatea să-și păstreze o mare stăpânire de sine și un punct de vedere contemplativ, un fel de filozofie moromețeană. Disimularea îi îngăduie să se apere de forțele ostile care-l asaltează. Comedia cuvântului la Marin Preda e luată din tehnica lui Caragiale(vezi discursul lui toderici la finele anului școlar). Limba moromeților este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Nu puteau concepe ca omul să fie asuprit de om în asemenea măsură încât să-l silească pe celălalt să facă un lucru pe care acesta nu-l voia. Stilul Aurorei Cristea este unul curat, categoric, bine articulat, ea își îngăduie broderii lirice în fața unei realități atât de brutale, ca să creeze contrastul necesar. Frazele sunt incredibil de bine întocmite, nuanțate, viguroase. Pe stelajul romanului, imaginația autoarei brodează neînchipuit de frumos, cu pauze de efect și cu efecte speciale demne de marii
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
și de va voi să facă bine, bine va face, dar va voi să facă rău, rău va face, nu-l oprește nimic. Înainte erau legi care-l opreau. Acuma legile se ridică chiar și a lumii acesteia pentru că se îngăduie lucruri pentru care mai înainte se făcea pușcărie (nota autorului: cum ar fi avortul, homosexualitatea și pedofilia. În Republica Moldova, de exemplu, vârsta permisă a relațiilor sexuale liber consimțite a coborât de la 16 la 13 ani, ș.a.), acuma iată nu se
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
cel Mare arată foarte clar acest lucru, afirmând despre Eunomiu: „Căci prin cele prin care se preface că disprețuiește înfumurarea se ridică pe sine la cea mai de pe urmă înfumurare. Căci, dacă cele prin care se arată că i se îngăduie cu vrednicie să se poarte așa sunt picturi ale viețuirii evanghelice, lasă să se deducă cum că a ajuns să creadă că el e ca cineva din cei îmbunătățiți. Ținând acestea ca pe un semn al intenției lui, trecând sub
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
на берег Катюша/ На высокий берег на крутой.”... Cântecul Alexandrovilor se aude acum, ca simfonia unei dureri de mult înăbușite, în adâncurile mării care i-a înghițit definitiv sufletul. Cu siguranță, însă, că, într-o bună zi, i se va îngădui să iasă în bătaia Soarelui arzător de deasupra Pământului, reconstituind, cu ison de îngeri, de astă dată, alături de vechi melodii rusești, același binecunoscut Cor verdian al sclavilor din ”Nabucco”. Pasărea ”TU” a intrat în istorie ucigând suflete. Nu aș vrea
PASĂREA „TU” de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484026349.html [Corola-blog/BlogPost/362897_a_364226]
-
îmi sugerează cuvintele însele, pe masura ce se țes în diverse sintagme. Așa se conturează ideea, care preia apoi curgerea întregii construcții. Cuvintele care urmeaza momentului de cristalizare a ideii se subscriu acesteia, dar își păstrează și un teritoriu de autonomie formală, îngăduindu-mi să mă joc cu ele, la fel cum aranjam cubulețele colorate, în copilărie. Ba chiar îmi permit să inventez cuvinte sau încărcături gramaticale noi, care prin aportul lor semantic și eufonic, creează sonorități și sugestii noi, surprinzătoare, frumoase. Nu
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA by http://confluente.ro/Cand_experienta_vietii_ia_forma_de_poezie_interviu_cu_poetul_crestin_ionatan_pirosca_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
Curând după aceea, am un început, un cuvant sau poate mai multe... Experiență îmi spune ce se poate face cu această comoara. Mă las în seamă ei, fiindcă știu că e ceva ce se cheamă talent și care nu îmi îngăduie să pierd nici o comoară. Așa că în ciuda bolii și a handicapului, fac exact ceea ce făceam și înainte de instalarea handicapului, ba se pare că o fac chiar mai bine decât înainte. Scriu numai poeme “la gata”. Nu revin niciodată asupra vreunui text
CÂND EXPERIENŢA VIEŢII IA FORMĂ DE POEZIE. INTERVIU CU POETUL CREŞTIN IONATAN PIROŞCA by http://confluente.ro/Cand_experienta_vietii_ia_forma_de_poezie_interviu_cu_poetul_crestin_ionatan_pirosca_iunie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/354307_a_355636]
-
adăpăm cu suc de-amărăciune,/ din pofte rele și din stricăciune./ Te țintuim pe cruci de nedreptate,/ prin cuiele uciderii de frate./ Iar împletim blestemele de tată,/ să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată./ Tu iarăși zici, în blânda rugăminte:/ Nu știu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”. (Golgota). Gânguritul ca o togă de April s-a pus în luntrea rugii, veghiind în luminișuri de pădure. Cerdacul surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
nu în desfrânări și în fapte de rușine, nu în ceartă și în pizmă. Ci îmbrăcați-vă în Domnul Iisus Hristos și grija de trup să nu o faceți spre pofte” (Rom. 13, 13-14), spune Sfântul Apostol Pavel. Echilibrul nu îngăduie mai multe trebuințe decât cele pe care le avem în firea noastră și împiedică crearea de trebuințe prisositoare. Prin aceasta, el se arată foarte folositor atât trupului, cât și sufletului, deoarece pune frâu și îndemnului la păcat. Călcarea cumpătării se
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_arta_de_a_trai_stefan_popa_1384877757.html [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
se spăla pe mâini. De-ar afla doctorii s-ar cruci că nu moare. Omul necesită însă și un alt fel de hrană. O sete aprigă de frumos cât și o bogată hrană sufletească, nelegate de natură. Toate animalele își îngăduie o siestă după ce s-au săturat. Omul vrea mult mai mult. Satisfacerea acestor necesități a generat un întreg sistem bazat pe unelte care a diversificat activitățile omului într-atât încât funcția primordială de reproducere a fost ignorată intrând chiar în
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431161983.html [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
ochii să văd lumina zilei, Și inima-mi umplut-au cu farmecele milei, În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers Și-n glas purtat de cântec simții duiosu-i viers, Și tot pe lângă-acestea cerșesc înc-un adao s: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos! S-a trezit oare acest popor ? acest neam căruia i-au fost dedicate atâtea pagini de către toți gânditorii născuți din el, din miezul lui, purtând în fiecare celulă a corpului lor fizic genomul originar din
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_in_eternitate_elena_armenescu_1358189076.html [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
adevărat, la 50-60 de ani. - Ce ne puteți spune despre vremurile grele prin care vom trece și noi? - Ei, prin ce-am trecut noi, dar prin ce-o să treceți voi! Acele vremuri deja le-ați început. Spre deosebire de alte vremuri, va îngădui Dumnezeu vrăjmașului să se atingă și de suflet; va fi mai mult o prigoană psihologică și nu vă veți putea ascunde nici în crăpăturile pământului. Nu este ușor, sunt vremuri foarte grele. De exemplu, pe vremea marilor trăitori din Pustia
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402378796.html [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
turmei sale. Păstorul duhovnicesc care nu (se) neglijează și își amintește cele ce se cuvin lui, aflându-se într-o adunare, nicidecum nu se va lepăda caracterul cuviincios, fiindcă acesta este cu neputință de îndepărtat de la el, deoarece nu îi îngăduie aceasta însăși vrednicia preoțească, care este nedespărțită de cuvioșie. Chipul preoțesc de neschimbat îl constrânge pe preot să se armonizeze cu multă luare aminte și atenție cu relațiile din obștea lui și să își facă aceste relații cu multă prevedere
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
născut din Dumnezeu nu păcătuiește.” 1 Ioan 3:6,9;2:6 Aceasta este ținta Planului de Mântuire, un om după Chipul și asemănarea Domnului Isus. Dar, ne lăsăm noi modelați? Ne supunem noi harului salvator? Scriptura spune că Dumnezeu îngăduie ca noi să fim ispitiți, însă nici o ispită nu este peste puterile noastre pentru că Dumnezeu a făcut să ne ajungă deodată ispita celui rău, dar și harul Său salvator, mijlocul de a ieși din ea biruitori. Acum, ispita vine chiar dacă
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Maria.html [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]
-
carapacea lor, în “turnul de fildeș” sau mai pe înțeles, în colivia de sticlă și de acolo contemplă lumea, dând la iveală capodopere. O astfel de persoană este Mărțina. Scriitoarea, artista Melania Cuc, îi împrumuta din trăsăturile proprii și-i îngăduie să evolueze, așa cum îi trăsnește acesteia prin cap, de fapt, scrierea e un fel de introspecție în fața oglinzii. Sunt scriitori care procedează așa, creând unul sau mai multe personaje care sunt un fel de alter-ego al lor. Iată și cum
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
-lea și al XXI-lea, stau față în față. Mărținei nu-i este greu să brodeze, în liniștea catifelata de sunetele mute ale orgii, povești despre domnite și cavaleri, despre organistul tânăr care a cântat odinioară aici. Uneori, scriitoarea își îngăduie să o numească pe Mărțina “Herseny”, ca într-o posibilă descendentă medievală, înrudită cu familia cavalerului teuton de care se simte atrasă irezistibil. Vocea sângelui să aibă ecouri atât de depărtate? Posibil. Pe un cu totul alt palier se desfasoara
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Taina_leoaica_flamanda_care_da_tarcoale_recenzie_la_romanul_melaniei_cuc_vara_leoaicei_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
prin însăși profesia mea! M-au impresionat enorm durerea, tristețea și calvarul pe care le-ai purtat atâția ani în sufletul tău și m-am tot întrebat cum ai putut rezista atâta amar de vreme, eu una nu aș fi îngăduit pentru nimic în lume ca viața și sentimentele mele să-mi fie călcate în picioare într-un mod atât de dur și inuman. Am spicuit și am ales ce mi s-a părut cel mai semnificativ, fii sigură că Ionuț
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463850858.html [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
întreabă de el și nu-și manifestă dragostea pentru propriul tată! Doar teamă a sădit în sufletul lui, de atunci nu a mai ridicat mâna asupra lui, a mai avut ieșiri, dar mereu am fot acolo și nu am mai îngăduit să îl mai maltrateze nici fizic, nici moral. Sunt răni care încă dor și pe care încerc să le vindec, doar timpul va fi liantul. - Laura, m-ai răvășit cu cele ce mi-ai povestit, sunt mamă și eu și-
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1463850858.html [Corola-blog/BlogPost/378853_a_380182]
-
de 670.000 de suflete. Sunt de constituție puternică, înalți și bine făcuți; deși sunt supuși celui mai împovărător jug al guvernării feudale, ei nu își dezmint originea romană. Reduși la cel mai abject statut de sclavi, nu li se îngăduia să se bucure de niciun fel de drept de proprietate, fiind la mila stăpânilor lor, care nu puteau accepta că acești chinuiți vasali ai lor ar putea gândi că ar avea niște drepturi de revendicat”. Horea, dar și Avram Iancu
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
iubirii (agápe). Toate aceste lucruri le știm și le repetăm, dar facem adeseori o confuzie gravă, care poate vicia tot sensul iubirii creștine; această confuzie este mai răspândită decât s-ar crede și apare chiar pe la case foarte mari. Îmi îngădui să pornesc de la un astfel de caz ilustru. În al său Curs de Metafizica (urmez ediția Humanitas din anul 1991), Nae Ionescu vorbește, în cap. XIII, despre iubire ca “instrument mistic de cunoaștere”. Aici stabilește, în mare, următoarele: că “trăirea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
rațional cu absolutul, având grijă, din scrupul sau din orgoliu, să se delimiteze de religie în demersurile sale, ba chiar să facă abstracție complet de ea. Altfel spus, teologul nu face altceva decât să “administreze” o sumă de adevăruri veșnice, îngăduindu-și cel mult o mai limpede formulare a lor sau o mai sistematică ordonare; filosoful religios reinterpretează personal, într-o oarecare măsură, adevarurile revelate sau presupusele consecințe filosofice ale acestora; în ce-l privește pe metafizician, acesta își proclamă în
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
din fața Ateneului Român și ne-au vestit că ne-au adus solie de „bună pace” de la bădița Mihai că, de acolo... din lumea Lui, ne păzește și ne călăuzește pe drumul luminos al culturii șii credinței noastre strămoșești. Fie-mi îngăduit să trec în revistă câteva momente de la această procesiune a iubitorilor de poezie, a îndrăgostiților de Eminescu. Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, a fost sărbătorit la Ateneul Român de „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”, unde și-a dat concursul
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
tăia maul, în timp ce eram anunțat că putem servi o cafea la Fântânele, ce-o mai fi fost și aia, și eram încărcat cu un rucsac care putea să mă bage în pământ până la genunchi de greu ce era. Nu-mi îngăduiră nici să trag o țigară. Și dacă aș fi fost condamnat la moarte mi s-ar fi permis o atât de mică plăcere! Îi auzeam ca prin somn pe ceilalți discutând despre trasee, despre ore, despre Salvamont. Limbă străină, frate
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1426214556.html [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
8, pag. 421. Totul culminează cu adevărata iubire de aproapele. Mă gândesc la acel frumos text al unui „nebun pentru Hristos” rus de la începutul veacului XX: „Fără rugăciune, toate virtuțile sunt ca niște copaci fără pământ; rugăciunea este pământul care îngăduie tuturor virtuților să crească ... Ucenicul lui Iisus Hristos trebuie să trăiască numai prin Iisus Hristos. Atunci când îl va iubi în așa măsură pe Iisus Hristos, va iubi fără îndoială și toate făpturile lui Dumnezeu. Oamenii cred că mai bine trebuie
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]