1,478 matches
-
ce prefacere. Smuls din aromeala lui milenară, dotat cu celular, ciobănașul mioritic roti năpraznic bâta, izgonindu-i la repezeală pe prezumtivii ucigași, iar dacă tot luase avânt, o propti în țeasta tătâne-său, ce se făcu zob. Modelul oriental al îngăduinții fără de margini - precum că altfel nici nu se poate, nici nu se cade -, fu deîndată părăsit pentru paternul occidental al spontanei reacții. Se știe că marile popoare care au făcut istoria - în pulsiunile lor, numai blânde nu sunt. Cine n-
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
Epoca lui Pericles, de pildă, nu reprezintă un contra-argument? Îndrăznesc să cred dealtfel că dacă Steiner ar fi trăit el însuși sub regimul celui mai opac despotism - ale cărui opreliști le-am simțit mulți dintre noi pe pielea noastră, în ciuda îngăduinței oficiale față de clasici, - i-ar fi dat poate mai puține bile roșii în materie de cultură... Poate că există însă, precum spun unii, o antinomie între civilizația untului și aceea a spiritului... O ultimă constatare care da Pasiunilor nepedepsite un
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
mod consecvent limbajul lor: dușmanii săi principali par a fi vulgaritatea și prostia. E importantă și corespondența dintre maniera stilistică și ideile expuse de autor în repetate rînduri: permisivitatea stilistică se face ecoul unei atitudini generale asupra vieții - făcută din îngăduință, surîs, acceptare a omenescului.
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
ordinul ca prințul Carol să se reîntoarcă imediat în țară; a fost refuzat) care, la 4 ianuarie 1926, hotărăște decăderea prințului moștenitor din drepturile succesorale. Mihai a fost desemnat prinț moștenitor în locul tatălui său. În vara lui 1926 Elena, cu îngăduința regelui, pleacă la Milano pentru a-l convinge pe Carol să se reîntoarcă în țară. Acesta refuză s-o primească. Apoi evenimentele se precipită. În 1927 mor, succesiv, la distanțe relativ apropiate, regele Ferdinand și Ionel Brătianu. Carol, în loc să se
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
a credinței, în cazul nostru, a celei ortodoxe ș comunitatea se bucură și ia aminte. Iar cei îndrituiți să observe și să conserve amintiri și numele celor care le-au creat se apropie cu smerenie de Dumnezeu, cerându-i Acestuia îngăduința de a-i numi pe sfetnicii lui drept sfinți. În sfera semantică a termenului, se nominalizează ființe pământești, a căror structură sufletească a tins, în permanență, să gândească pe Cel Atotputernic, să-l slujească până la sacrificiu de sine. De aceea
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Corina Sângeorzan sau mai tânăra Angela Drăghicescu și mulți alții răspândiți în lume. Dar spre deosebire de legendara asprime a Maestrei - uneori greu de suportat - Josette Hârsu a adus în practica ei pedagogică - fără să se abată de la ordinea asumată - blândețe, răbdare, îngăduință față de dificultățile studiului, creînd un climat de încredere în forțele proprii. Iar cele aproape două decenii de solistică de la începuturi i-au fost utile în comunicarea experienței de scenă. Pe vremuri, între studenții claselor de pian exista o demarcație - artificială
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
într-o categorie care s-a și una care ar fi rămas scufundată într-un naiv și generos idealism academic. Valorile și atitudinile fundamentale continuă să unească ambele categorii, doar strategiile lor politice diferă. Unii cred că trebuie să practice îngăduința sau disprețul olimpian dintr-o poziție de exterioritate și superioritate, alții înțeleg să lupte pentru propriile privilegii dinăuntru cîmpului politic, unde se află pentru a exercita o continuă presiune simbolică asupra unor politicieni pe care îi consideră prin definiție limitați
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
în situația de-a medita asupra împrejurării, atît public (să precizez: grăbit și convențional), cu prilejul unor declarații ce mi-au fost solicitate de cîteva posturi de radio, cît și, desigur, în intimitate, într-o intimitate pe care îmi iau îngăduința a o dezvălui mai pe larg în însemnările de față. Mai întîi de toate, mulțumesc călduros confraților ce m-au cinstit astfel, într-un fel, zic eu, onest, întrucît am fost totdeauna departe de practica acelor tineri care se înarmează
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
p. 1196 ș.a.m.d. 3 decât folositoare și încât binele să nu se arate în ele superior răului. Totuși, susțin teologii catolici, în orice caz, lor li se cuvine eminamente titlul de scriitori bisericești 9. Biserica Romano-Catolică privește cu îngăduință și cea de-a patra condiție fundamentală, vechimea, atunci când numește Părinți ai Bisericii și autori din veacurile IX și X, deși limita fixată este secolul VIII. Însă, după învățătura ortodoxă, cei ce au propovăduit și învățături străine Bisericii sau contrare
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
de pe atunci. Volumul de 680 pagini format mare, cu textul pe două coloane deși pretindea că adună întreaga operă eminesciană (proză, traducere, poezie) e departe de a fi integrală. Prefața era ditirambică și bombastică, cu atacuri voalate la adresa lui Maiorescu, cerînd îngăduința cititorilor ca studiul introductiv să apară mai tîrziu. (N-a mai apărut.) Negreșit, e o ediție elaborată cu trudă, cu destule texte inedite și 64 de texte de proză politică. Arbitrară și hilară efectiv e clasificarea poeziei și ordinea așezării
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Mircea Mihăieș Iarna nu-i ca vara, într-adevăr, dar nici anul 2005 nu e 1997. Lucrurile privite atunci cu îngăduință (bâlbâielile noii guvernări, aroganța lui Emil Constantinescu, mentalitatea "cetății asediate" - la propriu, prin baricadarea echipei prezidențiale îndărătul zidurilor Cotroceniului -, incompetența crasă a administratorilor din teritoriu) nu au azi nici o șansă de-a fi tolerate. Românii care s-au mai fript
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
a tînărului regizor în anul IV, Radu Apostol, capabil să contamineze lumea anarhică a copiilor străzii de dragoste pentru miracolul scenei. Spectacolul s-a născut din dragoste reciprocă". La prima vedere, cuvîntul spectacol poate părea o prețiozitate, un semn de îngăduință artistică. Nu este deloc așa. Regizorul Radu Apostol a reușit un lucru profesionist, ajutat pe scenă de două studente-actrițe, Rodica Ionescu și Antoaneta Cojocaru, a reușit să motiveze niște copii și tineri care habar n-aveau ce este un teatru
Acasă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16070_a_17395]
-
de o asemenea factură: „Cinismul nu este o specialitate gidiană. Va mai trece o generație, vor trece chiar două pentru ca adepții zeiței H.(gays) să iasă pe stradă și să ceară protecția organismelor internaționale. Gide luptă doar pentru înțelegere și îngăduință...( 1). „Nu sunt în stare să mă gândesc la altceva, n-am stare decât de nestare (subl. n. indică o sintagmă filosofico-poetică, tipic nichitiană). „Pacea rurală este sfârtecată de strigăte sălbatice de luptă... (...). E din nou liniște, câinii sau potolit
Întortocheate sunt căile... biograficului. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_370]
-
roman universitar, al unei generații care crescuse în cenaclurile din facultăți, care avea mulți reprezentanți la catedră și care trăia, cheltuind multă energie, și pentru problemele obștii academice. Am scris atunci cu empatie dulce-amară, scoțând în evidență o bonomie, o îngăduință de romancier care vede exact cum stau lucrurile, dar nu se indignează mai mult decât trebuie, nu aruncă verdicte acre, dimpotrivă, se bucură de lume așa cum e. Nu mă îndoiesc că tot așa era și omul din spatele scrisului, binedispus și
Liniile morții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2654_a_3979]
-
vieți”. Adică are grijă să nu se piardă nimic din ceea ce trebuie protejat, iar asta o face cu blândețea unui poet: „El nu creează lumea, el o protejează; sau, mai exact, el este poetul lumii, călăuzind-o cu o blândă îngăduință, după propria sa viziune a adevărului, frumuseții și binelui.” Henry-Beryman este în „Cântece vis” un pseudo-credincios, un speculant al îngăduinței și toleranței divine: „Îngăduie-mi, Tu Cel Fără Somn,/ o experiență personală cu trupul doamnei Boogry/ înainte să mă îndepărtez
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
poet: „El nu creează lumea, el o protejează; sau, mai exact, el este poetul lumii, călăuzind-o cu o blândă îngăduință, după propria sa viziune a adevărului, frumuseții și binelui.” Henry-Beryman este în „Cântece vis” un pseudo-credincios, un speculant al îngăduinței și toleranței divine: „Îngăduie-mi, Tu Cel Fără Somn,/ o experiență personală cu trupul doamnei Boogry/ înainte să mă îndepărtez de poftele cărnii” (Cântecul 69), un pezevenghi căruia e posibil ca Dumnezeu să-i facă hatârul, tocmai pentru o discuție
John Berryman – „o geografie a tristeții“ by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/2661_a_3986]
-
era foarte tare nu precum nuga de azi. Avea stafide și nuci în ea. Ultimii cincizeci de ani au schimbat multe în viața noastră. Dar au rămas bucuria de a fi alături de cei dragi fiecăruia, dorința de a privii cu îngăduință în jur, de a căuta împăcarea și de a ierta celorlalți greșelile, măcar o singură dată pe an, de Învierea Domnului.
Serbări pascale urbane…o expoziţie în aer liber [Corola-blog/BlogPost/92559_a_93851]
-
se ascund după deget, în spatele romilor. Acesta e începutul, ei se poartă încă cu mănuși, dar în situații de limită occidentalii știu că moldo-valahii ortodocși sunt de un secol duplicitari ca țiganii băgați în față, și nu vor mai avea îngăduința de azi. Ei dau permanent o mână de ajutor ortodocșilor moldovalahilor, la Unirea din 1600, 1859 și 1918, la 1989 și integrarea în UE, după care ei cred că sunt „occidentali” sau „europeni” fără dialogul cu Roma. Rezultatul, țara e
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
dimineața până seara. În răsărit să ne sărute Izvorul de lumină fruntea Și-mbrățișați să trecem puntea În ciclu nou de zile nenăscute. La asfințit să-mi scald privirea În ochii-ți plini de vii dorințe, Cu-a tale multe-ngăduințe Să simt ce este fericirea. Să fim tot una cu natura, Cu păsări să zburăm în cârduri, Ca flori să înflorim în gânduri, Sărutul să ne umple gura. Referință Bibliografică: Invocând primăvara / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
INVOCÂND PRIMĂVARA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381786_a_383115]
-
pentru scris: că cea care scrisese fusese, totuși, o fetiță de 9 ani și nu o domnișoară de 20, cu un simț al ridicolului supradezvoltat. Tare mi-ar plăcea să pot răsfoi acum “romanul” și să mă amuz, cu maximă îngăduință, dar nu mai am acces la coșul de gunoi în care a fost aruncat fără milă, ca să-l pot recupera. Din păcate, obiceiul meu de a “elimina” diverse mărturii ale preocupării mele permanente pentru scris a continuat să mai existe
Cu ce mă ocupam prin clasa a III-a by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20803_a_22128]
-
Articolele Autorului Ninge dis-de-dimineață Cu har din lumea astrală, Iar din turțurii de gheață Pică aghiazmă ancestrală. Din cer, îngerii codalbi Și de geruri neînvinși, Ne botează cu fulgi albi Și dumnezeiesc de ninși. Botează cu puritate Și trimit cu-ngăduință, Picături de sănătate Peste-a lumii suferință. Ne trimit cu bucurie, Din cristelnița de aur, Stropi curați de apă vie, Din al cerului tezaur. imagine: internet Referință Bibliografică: Ninsoare de îngeri / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2199
NINSOARE DE ÎNGERI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384308_a_385637]
-
cu catarame lucioase și la basca cu insignă. Eram propus a fi primit în rândurile pionierilor, chiar în prima serie, fapt care mă făcea deosebit de mândru. La învățătură stăteam foarte bine. Doar la purtare aveam mici carențe, pe care, cu îngăduința specifică fiecăruia pentru sine însuși, le-aș putea cataloga ca fiind inerente vârstei. În sfârșit, ziua mult așteptată a sosit. După orele de curs, urma să aibă loc ceremonia în cadrul căreia ar fi trebuit să mă transform, din simplu școlar
CRAVATA DE PIONIER de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380223_a_381552]
-
cu propria minte actul artistic al unor cântăreți, actori, compozitori, regizori etc., așa cum și ei au tot dreptul din lume să evolueze în spațiul public pe care îl împart cu mine, cu tine, cu fiecare dintre noi. Pietrișul nu cere îngăduință mării și nici valurile nu se roagă la pietre, unele și altele coexistând sub legile libertății universale. Cu cei mai mulți dintre artiști m-am întâlnit și am discutat, iar ei, în bună parte au examinat textele înaintea publicării și le-au
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
erata. Nu se cade să nesocotim o carte din vina unor greșeli remediabile. Eu am caligrafiat cu sufletul meu numele artiștilor. Sper să nu o ia ca pe o crimă, nimeni, dacă vreun cuvânt fie nu e potrivit cu înțelegerea și îngăduința sa, fie este eronat. Evitarea acestor amendamente pornește de la propria grijă a artistului de a rectifica informațiile de pe Internet. Uneori chiar pe paginile lor Facebook se găsesc prezentări inadecvate și dacă în autoprezentare pătrunde dezinformarea despre sine, atunci cum ne
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
că eu cu originea mea „aromana”, nu voi fi privit cu ochi buni de românii get-beget atunci cand încerc să critic autohtonii, să-i critic pe geto-daci, dar totuși o fac, deoarece în multe esee anterioare am expus cu dragoste și îngăduința România și românii. Și aceste gânduri le expun doar cu speranța că ele vor fi înțelese nu că ceva negativ și rau-voitor, ci ca o ocazie înspre reflecțiune intelectuală și spirituală. Tot mai des citesc în diverse publicații despre originea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]