317 matches
-
ar trebui să știe că ei nu reprezintă poporul, iar Catedrala are o însemnătate identitară, teologică, este un simbol al creștinismului, al României, o casă a credinței, aÂÂÂÂ moralei, a frumosului și binelui, cea mai înaltă formă de spiritualitate și îngemănare între popor și Dumnezeu! Este extraordinar să ai o catedrală a ta, a neamului tău, gîndindu-ne la topul celor mai mari și frumoase catedrale ale lumii. Și trupa Vunk (denumire pur românească, nu?), cu piesa „Ne facem auziți”, a dat
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]
-
modernului pod peste Dunăre între Calafat și Vidin, pod botezat cu ambițiosul nume “Noua Europă”. Istorie milenară de la Apolodor încoace, picurată pe alocuri cu savuroase nestemate stilistice umoristice, articolul se citește alert și descrie realist o etapă din controversata noastră îngemănare cu continentul care ne-a fost sortit, expresia încrederii într-un viitor comun, mereu mai luminos pentru oamenii de pe cele două maluri ale bătrânului Istru. Ne adăpăm apoi sufletul, adăstând iarăși în binecuvântata poezie, de data aceasta pe vesuri curgătoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
care ni le-a dăruit un Dumnezeu iubitor al pământului românesc.” Prof. Marin Drăcea, 1938. Odinioară, pădurile noastre, prin măreția lor, puteau fi lesne confundate cu însăși veșnicia acestui popor, istoria pădurii îngemănîndu-se astăzi strâns cu istoria poporului român. Această îngemănare se pare că a produs, prin profunda ei semnificație, și celebru dicton: ,,codrul e frate cu românul”, al cărui adevăr din păcate constatăm că se risipește azi, încet, încet, odată cu îndepărtarea pădurii de viața și de sufletul nostru. Lumea antică
Pădurea românească. Trecut, prezent şi viitor în conştiinţa poporului român [Corola-blog/BlogPost/92990_a_94282]
-
de altfel premiat chiar de Uniunea Criticilor muzicali ”Mihail Jora”. Abia în 2015 a venit explicația, prin cartea Jurnal de Rocker, Doru Ionescu în dialog cu un cristian (Cristian Cosma, editor ca și Casa de pariuri literare). Un concept interesant, îngemănare de dialoguri și jurnale de rocker - 21, ținute până acum la sertar. Citesc și aflu încălcând bariera unei modestii (de pomină) a autorului, despre devenirea lui muzicală petrecută în Focșani-ul natal, prin studii de specialitate, teorie și la instrumente (chitară
Casa de pariuri literare l-a câștigat pe cel …muzical! [Corola-blog/BlogPost/93083_a_94375]
-
lieduri, era un foarte bun prieten al lui Strauss, Ernst Roth, șef editor la Boosey & Hawkes, o celebră editură de note muzicale. Cuvintele de prezentare ale fiecărui lied ar fi prea sărace față de ceea ce poate face audiția unei astfel de îngemănări măiastre dintre muzică și poezie. Se poate spune că sunt ultimele licăriri postromantice din muzica unui mare compozitor. A compus liedurile în 1948, un an înainte de a muri (septembrie 1949). Solistă va fi soprana Sorina Silvia Munteanu. Concertul simfonic se
FILARMONICA „BANATUL” Avancronica de concert [Corola-blog/BlogPost/93485_a_94777]
-
Pe străzile sufletului meu), ajungând la un fel de eclectism al sfinților și al stelelor, cultivând, în alte poezii, mesajul patriotic, ca „Lecție de prietenie”: „Prietene, de orișiunde vii,/ De țara mea e bine ca să știi/ Că de la prima sa îngemănare/ Prietenii-și primește, cu pâine și cu sare”. Gavril Moisa vine cu intuiția “cântecului “, care este întâia schiță a unei specii pe care el o ilustrează făcând din aceasta un amestec de rugăciune și litanie pe muzica interioară a versurilor
CRONICĂ DE CARTE – GAVRIL MOISA: “ARHIPELAGUL IUBIRII” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383187_a_384516]
-
fel încât arta de a iubi să fie o prezență răvășitoare, desfoliatoare, în concertul zeilor buni.” ( Prof. Univ. Dr. Ion PREDESCU). Cel mai recent volum al poetului Sandu Cătinean, intitulat “Antizeism” este o încununare a frumuseților interioare și exterioare, o îngemănare a răsăritului spiritual cu amurgul temerilor, dar și o pledoarie pentru valorile ființei umane. Poetul își cântă cu ardoare trăirile așezate pe portativul luminii zdrobind întunericul și modelând din lutul vremii un drum presărat cu credință și seninătate. Sandu Cătinean
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
nu și-a revendicat romanul) de a sonda cu o luciditate dusă la limită abisurile minții și ale sufletului omenesc într-o scriitură care, atingând intensitatea interogației dostoievskiene, urmează liniile unei logici strânse și ale unei forme simple și clare. Îngemănarea aceasta fericită dintre abisal și logic este favorizată de perspectiva dinăuntru a viziunii și prezentării lumii și oamenilor. Un înăutru vibrând intens la exterior și controlându-și strict reacțiile prin exercițiul anticipativ sau retrospectiv al analizei de sine. Spre interioritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
să semeni pe pămînt și să seceri În ceruri, sau să arunci sămînță În vînt?“ - Întrebare scolastică, cerînd un răspuns clar. Ridicîndu-se Într-un cot, Simon Îi zise peste umăr: „Pămîntul e tot pămînt, oriunde l-ar semăna omul. Adevărata Îngemănare e cînd bărbatul se Însoțește cu femeia“. „Orice bărbat cu orice femeie?“ Îl Întrebă Petru care de uimire fu cît pe-aci să-i privească. „Femeia este o urnă a desfătării“, zise Simon. „Iar tu, făptură sfielnică, Îți astupi urechile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
atitudine scandaloasă care ar fi venit În contradicție cu principiile sale expuse În lucrarea Vara și pustie. „Arta e cunoaștere, iar cunoașterea e asexuată, cu alte cuvinte «amoral㻓, citează Franckel o aserțiune a lui Haas. Învățatul Ben Haas, care era Îngemănarea poetului cu moralistul, două vocații contradictorii, se va strădui așadar, ca acea cunoaștere asexuată a artei, căreia orice trăire Îi era prețioasă, să fie În consonanță cu acele principii etice care nu o vor sărăci: „A crede În cuvînt, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de sensibilitate comune. Scena pe care evoluează poeziile sale au decoruri naturale și mai puțin inventate. Mediul natural se interferează pragmatic în creații, devenind benefic printre noile tendințe poluante în ceea ce privește limbajul sofistificat. Acea simplitate binefăcătoare curge prin duetul om-izvor, flori-suflet. Îngemănarea pajiștii albastre cu ființa umană este o asociere inevitabilă. Viitorul acestei cât se poate de magnifică poetă, îl văd sub un cer mereu senin și înstelat. Desigur că noi nu putem fi nemuritori, însă creațiile acestei poete deosebite, pot rămâne
LIRISMUL FEMININ ÎN POEZIILE DOAMNEI ANETA GEORGESCU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361449_a_362778]
-
Costică GRUESCU nu este un egoist, și a donat și altor muzee din țară, din prețioasele sale exponate. Astfel că există săli Gruescu la Timișoara, Caransebeș, Iași , București. Piesele ,,grele'' ale muzeului sunt în mod special;,,macla japoneză a cuarțului'' îngemănare a doua cristale japonez si brazilian, sub forma de cruce. Despre minunile de la Ocna de Fier se poate vorbi mult, și cel care ajunge în izolata localitate bănățeană, are fericita ocazie să vadă cele mai incitante exponate aduse la suprafață
GRĂDINARUL ,,FLORILOR DE MINĂ\ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361471_a_362800]
-
10 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Pe Zugravu, președintele Ligii studenților, nu l-am uitat. Persoana lui m-a fascinat întratât încât i-aș închina întreg romanul. El a murit și s-a născut ca un Făt-Frumos din propriile lui îngemănări. Nu-l mai văzusem de atuncă din Piața Universității când veniseră minerii și l-au înhățat ca pe un borfaș de rând și se vorbea că i-ar fi tăiat capul ca lui Constantin Brâncoveanu în Edikule. Se vorbea pe la
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
modernului pod peste Dunăre între Calafat și Vidin, pod botezat cu ambițiosul nume „Noua Europă”. Istorie milenară de la Apolodor încoace, picurată pe alocuri cu savuroase nestemate stilistice umoristice, articolul se citește alert și descrie realist o etapă din controversata noastră îngemănare cu continentul care ne-a fost sortit, expresia încrederii într-un viitor comun, mereu mai luminos pentru oamenii de pe cele două maluri ale bătrânului Istru. Ne adăpăm apoi sufletul, adăstând iarăși în binecuvântata poezie, de data aceasta pe vesuri curgătoare
O DIMINEAŢĂ CÂŞTIGATĂ, GRAŢIE PUBLICAŢIEI VIRTUALE CETATEA LUI BUCUR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361210_a_362539]
-
a adoptat versificația alexandrină, tocmai pentru că nu poate răspunde exigențelor inițiale ale genului. Poate că această banală frază îl face pe cititor să-și explice de ce sonetul românesc este endecasilabic, așa cum a fost el conceput de creatorul genului. Într-adevăr, îngemănarea profundă a limbii române cu italiana, a condus la această duplicitate lingvistică. Într-o altă ordine de idei, sonetul de expresie anglo-saxonă, care a urmat aproape imediat schemei italienești a acestui gen liric, se exprimă în 12 silabe, din lipsa
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
între două coperte ilustrând conținutul ideatic și cu pagini ilustrate magnific. Nu despre aspectul îngrijit, de lux, chiar, al edițiilor sale editoriale am vrut să vorbesc în aceste rânduri, dar nu m-am putut abține să nu admir și această îngemănare, care face fuziunea între poem și grafică în opera sa literară. „Fiind” este cea mai recentă carte semnată de Theodor Răpan și a apărut la Editura „Semne” din București. Pentru a o citi, a intra în atmosfera adesea onirică, ai
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
și ține de moarte dar, mai ales, dragostea care a dus la măreția și decăderea în păcat a Omului! O lume fantastică și așchii de neliniște înfipte sub unghia cu care caută în mormanul de steril cotidin acel frumos-durut al îngemănării dintre bărbat și femeie! Dar perechea în speță este doar o motivație pentru nașterea unor sonete superbe! Un POET! Da, Theodor Răpan este POETUL și, dincolo de vremurile grăbite în care trăim, critica literară va trebui să-i recunoască Opera literară
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
care toba răsună atacă timpanele obosite. o aud umbră, de câte ori îmi aștern pe perna principiilor bătăile mai repezi, mai stinse, iar mai repezi, iar mai stinse și doare doare umbră geamănă. până acum îți spuneam umbră și atât. am adăugat îngemănarea. până la urmă din același uter am ieșit doar că eu sunt din carne și sânge și oase și alte prostii necesare mișcării iar tu, din încercări. arătăm oare la fel? nu te văd. încerc să mi te închipui ca o
UMBRĂ GEAMĂNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363172_a_364501]
-
mișcării iar tu, din încercări. arătăm oare la fel? nu te văd. încerc să mi te închipui ca o piramidă crescândă, mereu crescândă. când și când scazi - îmbătrânire sau înzidire? umbră, tu cum mă vezi și mai ales, cum vezi îngemănarea asta dintre noi? tare mult aș vrea să-ți aud glasul, să-ți aud ecoul, să nu-mi mai intri tiptil sau brusc în memoria inimii și de acolo să sari mereu ca un trup elastic pe sufletul meu, într-
UMBRĂ GEAMĂNĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363172_a_364501]
-
omului, cea curbata lui Dumnezeu” ~ Antonio Gaudi Antonio Gaudi, geniul catalan care continuă să fascineze și astăzi la aproape un secol de la moartea sa, rămâne pentru multi dintre noi un simbol, un simbol al creației și frumosului, un simbol al îngemănării naturii cu arhitectura. Gaudi, s-a născut într-un mic sătuc catalan, Reus și provenea dintr-o familie modestă, tatăl său fiind un renumit meșter local arămar, meșteșugul tatălui influențând traiectoria profesională a fiului de la o vârstă foarte fragedă. Gaudi
ARHITECTUL LUI DUMNEZEU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368463_a_369792]
-
6 km., pătrați, construită în terase din care unele sunt susținute de ziduri înalte de 14 metri. În întregul ansamblu se pot observa conductele de apă, canale de drenaj și urme ale drumurilor pavate. Cu excepția sanctuarelor sale, zona atestă o îngemănare insolită de elemente dacice cu influență elenistică. De altfel, construcțiile de la Sarmizegetusa reprezintă cele mai importante realizări ale arhitecturii din antichitate, ele neavând nici un corespondent, din aceeași epocă. La Sarmizegetusa Regia, departe, în inima muntelui, ruinele cetății așteaptă în tăcere
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
pământ, numit România, ceea ce este valabil pentru oricare poet veritabil. În „deschiderea“ volumului Un pământ numit România, după cum s-a mai subliniat (supra), Nichita Stănescu a așezat poemul Necuvinte, spre a atrage astfel atenția - cel puțin a criticii literare - asupra „îngemănării“ volumelor publicate în anul 1969. În acest poem, autorul mărturisește - prin poematicul erou - că, în materie de cuvânt / necuvânt, are la porțile visului «acel laser lingvistic / care să taie realitatea de dinainte, / care să smulgă întruna luminii / partea ei de
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
dimensiune, o făcea să vibreze ca o melodie de dor. El o urmă în dorința ei. Își împleti degetele cu ale femeii și rupse lanțul îngrădirii ce-i ținea departe unul de celălalt. Se uniră în ritualul de putere și îngemănare a sufletului cu trupul, dornici de pătrunderea supremului mister. Dulce cântec al inimilor. Voi, spirite ale simțurilor pierdute în neant, ce vrajă de extaz ați aruncat asupra umilelor ființe topite în toate elementele trăirii, sub toate formele ei? Un vuiet
RITUALUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364660_a_365989]
-
muzica și admirând omul, reaflăm ceea ce am știut sau nu am știut despre propria inimă. Primii ani, cei cărora natura le furnizează temelia pe care se zidesc toate, i-a petrecut la Sascut, în județul Bacău. E o așezare din apropierea îngemănării Bistriței cu Siretul, pe la jumătatea rutei Bacău Adjud. Apoi, a coborât chemată de destin, spre țărmul mării, la care se cuvine a fi spus că s-a împlinit în tot, după cum a fost înzestrată din casieria etern tainică a harurilor
ANAMARIA FERENTZ. PORTRET DIN MEDITAŢII AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349554_a_350883]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Vizual > ANCA BULGARU - ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 104 din 14 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Un pictor este ca un dirijor de orchestră: trebuie să coordoneze armonia ei, astfel încât nici un instrument
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]