744 matches
-
însă, schimbase stilul, caligrafiase cu minuție fiecare literă și adresa exactă. Cum ajunse în casă, aruncă pe pat poșeta, pardesiul și dezlipi cu febrilitate plicul. Curseră din el câteva fotografii din care o privea o fetiță cu părul inelat, un îngeraș, căruia îi lipseau numai aripile. Îngerașul zâmbea bogat celor care, întâlnindu-i ochii mari, migdalați, îi ofereau un prim salut pentru venirea pe lume. Puse deoparte fotografiile și începu scrisoarea: Neprețuita mea prietenă, Tu care nu judeci niciodată pe nimeni
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
fiecare literă și adresa exactă. Cum ajunse în casă, aruncă pe pat poșeta, pardesiul și dezlipi cu febrilitate plicul. Curseră din el câteva fotografii din care o privea o fetiță cu părul inelat, un îngeraș, căruia îi lipseau numai aripile. Îngerașul zâmbea bogat celor care, întâlnindu-i ochii mari, migdalați, îi ofereau un prim salut pentru venirea pe lume. Puse deoparte fotografiile și începu scrisoarea: Neprețuita mea prietenă, Tu care nu judeci niciodată pe nimeni, sunt sigură că vei înțelege că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu mai termin scrisoarea și așa începută cu o săptămână în urmă. Să-ți spun câte ceva despre Măriuța. Vei vedea și tu în fotografia pe care ți-o trimit ce copil dulce e! Dumnezeu a avut grijă trimițându-mi acest îngeraș să-mi mai lumineze zilele întunecate, să nu mă rătăcesc în noianul meu de griji și necazuri. Cu un singur zâmbet ea îmi luminează sufletul, viața! E un copil bun, nu plânge noaptea, mănâncă, prinde în greutate, înflorește de la zi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cu apă. Soțul meu nu mai este soțul meu, nu știu cui aparține, mie însă nu. Și culmea, cu toate că știu, văd și simt cum mă devoră boala, arde în mine dorința de a trăi, nu atât pentru mine cât mai ales pentru îngerașul meu. Ina lăsă o clipă scrisoarea deoparte, reflectând: Curios, de ce îmi vorbește de un singur copil? se întrebă ea. S-o fi întâmplat oare ceva cu băiețelul ei, despre care mi-a scris că are probleme de sănătate? Mai stătu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ce, cu egală măsură, viața ne oferă! Măcar de-am înțelege, și de-am pune la inimă, din când în când, și câte o astfel de mostră! Măcar! Viața, ca o rouă sfântă! Când s-au cunoscut, Maria era un îngeraș de fată; Mihai - un pui de Făt Frumos din lacrimă. De unde să știe ei că viața pe care urmau a o duce avea să devină, dintru început, un rai; un bun de mare valoare, care, ca toate bunurile de mare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
urmau a o duce avea să devină, dintru început, un rai; un bun de mare valoare, care, ca toate bunurile de mare valoare, se degradează cu mult mai rapid decât te-ai putea aștepta?! Cum aveau să bănue ei că îngerașul de fată și puiul de Făt Frumos din Lacrimă aveau să evolueze cum au evolut, în doar câțiva ani?! și totușițdarțlasățîn fineța venit pe lume și Lăcrămiora. Cu adevărat, o lăcrămioară autentică! Între blocurile de locuințe din cartier era un
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
super, nene! Ăștia d-au făcut-o să vede că erau barosani adevărați, nu făcuți la apelu' bocancilor. Jupâni dă jupâni, frate! Da, da... Nu să mai fac case d-astea, cu sclupturi meseriașe uite, până și pă tavan are îngerași și gagici goale -, cu marmore, cu parchet d-ăsta dichisit, cu lambrioaie dă lemn adevărat, nu pefeleu sau plastic, și mătase pă pereți. Plus tablourile. Mda... Și sobele din porțelan, frate, dă porțelan! Cred că o sobă d-asta, ehe
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
o pocitanie pe cît se spune? Dacă asta vreți s-o auziți, pe asta o să v-o spun. Pînă în vîrful unghiilor, chiar și Tușica e o zînă pe lîngă ea, să nu mai spun de Angelina sau Delfina, niște îngerași în comparație cu zgripțuroaica aia. Cît despre viața domnului Președinte, vai de capul lui sărmanul, l-au pasat băieții ca pe o minge de fotbal în ultimii douăzeci de ani, au făcut ce-au vrut cu el, l-au complexat, l-au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de la începutul începutului. Dacă există vreun lucru din toată mizeria asta despre care se poate discuta în perfectă cunoștință de cauză, atunci acela este încrederea domnului Președinte, zice Gulie. Avea el așa un nimb de lumină în jurul lui și niște îngerași îl păzeau în permanență fîlfîind din aripioare deasupra creștetului alesului, îi putea vedea oricine cu ochiul liber. Vorba lui Dendé, vă respect pe voi, pentru că luptăm pentru o cauză comună, dar mai mult mă respect pe mine însumi, așa că n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cînd am intrat aici, păcat că acum e liniște, adio zbenguială, vremuri bune, aglomerație, Tatăl Nostru printre înjurături și rîgîituri, muzica corului amestecată cu refrenele alea rock, și norișorii de fum de țigară care pluteau deasupra parcă în așteptarea unor îngerași care nu se mai iveau odată. Ești nebun, Roja, dar mă rog, dacă ții morțiș eu nu mă opun, a ta să fie, să n-ai numai impresia că-mi faci mie un favor, nu uita cine la mîna cui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
În fapt cartea, pe care tocmai a terminat-o. Frigul pătrunzător Îi taie respirația, dar e hotărât să-l Înfrunte cu orice preț și să-și continue drumul. E convins, că bătrânul cloșard Îl urmărește cu privirea, de acolo, dintre Îngerașii neîntinați. Tocmai a traversat bulevardul Iuliu Maniu, și s-a oprit În fața unui chioșc de ziare, timp În care citește câteva titluri de-o șchioapă, de pe cotidianele etalate comercial. Zgomotul tramvaielor și claxoanele mașinilor, Îl amețesc. Se simte, ca după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să-ți spun. Și n-am cum să te menajez. E vorba despre mine și Anderson. Își întorsese privirea în altă parte și am observat că mâna în care ținea țigara și tremura. Tot nu pricepeam. — Tu și Anderson ce, îngerașule? Păi, atât. Asta-i tot, răspunse Antonia și aruncă țigara în foc. Am privit-o intens, încercând să citesc ceva pe fața ei și să-mi dau seama. Mai mult chiar decât cuvintele, mă speria comportamentul ei. Eram obișnuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
năpustindu-se În direcția unei alte tipe trăsnet al cărei copil era Îndesat fotogenic Într-un portbebe tivit cu blană, pe care-l ținea agățat În fața ei. Adevărul e că singurele persoane de acolo care erau băgate În seamă erau Îngerașii de bebeluși din mulțime, care continuau să vină. Aceasta este, totuși, era Bebelușului Monden. În puține cazuri având mai mult de 18 luni, Bebelușul Monden ia parte numai la cele mai șic evenimente - gale de artă, dineuri exclusive prilejuite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu niște beculețe minuscule. În sufragerie avea parchet; o lună și jumătate a durat până am tăiat și asamblat toate piesele podelei. În camera de muzică avea un plafon pe care soția mea, Gina, a stat să picteze norișori și îngerași, noapte de noapte, până târziu. În sufragerie avea un șemineu; focul l-am făcut din sticlă de vitralii, cu o lumină care pâlpâia în spate. Pe masă am pus farfurii minuscule, iar Gina a stat până noaptea târziu să picteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Bull o să se ducă la asistentă cât sunt eu plecat și joaca o să ia sfârșit! Alan trecuse chiar pe lângă casa domnului Gaston. Apoi luase curba, îndreptându-se către East Finchley. Pe umărul stâng avea un drăcușor, pe cel drept un îngeraș. Pe umărul drept al drăcușorului era un îngeraș, pe cel stâng un drăcușor. La fel se întâmpla și cu îngerașul cel dintâi și așa mai departe, și mai departe. Aceasta era reductio ad infinitum a sentimentului moral al lui Alan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
eu plecat și joaca o să ia sfârșit! Alan trecuse chiar pe lângă casa domnului Gaston. Apoi luase curba, îndreptându-se către East Finchley. Pe umărul stâng avea un drăcușor, pe cel drept un îngeraș. Pe umărul drept al drăcușorului era un îngeraș, pe cel stâng un drăcușor. La fel se întâmpla și cu îngerașul cel dintâi și așa mai departe, și mai departe. Aceasta era reductio ad infinitum a sentimentului moral al lui Alan: o uriașă pânză renascentistă înfățișând șiruri din ce în ce mai mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
domnului Gaston. Apoi luase curba, îndreptându-se către East Finchley. Pe umărul stâng avea un drăcușor, pe cel drept un îngeraș. Pe umărul drept al drăcușorului era un îngeraș, pe cel stâng un drăcușor. La fel se întâmpla și cu îngerașul cel dintâi și așa mai departe, și mai departe. Aceasta era reductio ad infinitum a sentimentului moral al lui Alan: o uriașă pânză renascentistă înfățișând șiruri din ce în ce mai mici de heruvimi și serafimi, spiriduși, satiri și animăluțe de casă. Toate îngrămădindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
se acopereau de rușine și dispăreau, cu un alt scaun, nemaivăzut, cu vulturi de lemn sculptați pe care era înlănțuit mai mereu un indian pe post de Prometeu plecat să aducă focul și cu figura, tot de lemn, a unui îngeraș cu cârlionți ce îl reprezenta, de fapt, pe hrăpărețul Zeus, cu o vitrină unde se afla un urs de fier cu felinar care, nu știu de ce, îi zbura tot timpul capul vecinului său arab așezat pe un covor zburător, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ți se spune să taci. Și câte și mai câte: o grămadă de îndatoriri și probleme de care eram nevoit să mă ocup în permanență. Noroc cu bunul Dumnezeu. Care, de acolo de la el, din cerul acela înțesat de îngeri îngerași și steluțe sclipitoare, m-o fi văzut cât pătimesc pentru supușii mei. Și, pesemne ca să mă izbăvească de toată truda și chinul meu amarnic, mi-a trimis un ditamai semnul divin în timpul somnului de după-amiază. Acest semn, căci despre semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și fete și femei și bărbați stăteau sub numitele umbreluțe, roșii în acest caz, și se delectau cu un hamburger, un Sprite. Printre ei era și mama lui Liviu Ciotecă, un copil de patru ani, blond și dulce ca un îngeraș. Copilul părăsise incinta localului și se juca pe șinele de tramvai cu un trenuleț, făcând din gură „ciu-ciu“ și „puf-puf“. Maică-sa sporovăia cu o cunoscută, asigurându-se din când în când că Liviu nu era amenințat de nici un pericol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
și acum zumzăiau prin magazie, urlând cu voci ascuțite: - Ajutor! Ajutor! Dumnezeu, ajutor! Ajută-ne, Tată Ceresc, scapă-ne din ghearele ăstora! Ajutoooor! Nene Dumnezeeeeeuuu! Moment în care Mița, gazda, intră în magazie. - Ce faci, Alex, zise, ți-au scăpat îngerașii? - Da, am răspuns buimac, căutam niște roșii... - Păi, sunt la hotel, sub scară, de ce nu m-ai întrebat? - Nu erai în curte... - Da, am fost alături la Maria... Hai, ajută-mă să-i prind, că fac o gălăgie... Mița luă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
nu m-ai întrebat? - Nu erai în curte... - Da, am fost alături la Maria... Hai, ajută-mă să-i prind, că fac o gălăgie... Mița luă o lopată, eu un fel de plici mai măricel, și am început să fugărim îngerașii prin magazie. Pe unul dintre ei l-am prins ușor, se ascunsese într-un colț și plângea. Celălalt nu se dădu bătut cu una cu două. Zbura în zigzag, stânga-dreapta-sus-jos, uneori se lovea de tavan cu un zgomot neplăcut, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
eu l-am plesnit cu pliciul, amețindu-l. Mița l-a ridicat și l-a aruncat înapoi în frigider, împreună cu celălalt înger pe care îl băgase în buzunarul de la halat. Încă aiurit, am întrebat-o: - Dar ce erau, dragă, ăștia, îngerași? - Da, nu i-ai văzut? - Bine, și ce faci cu ei? Mița zâmbi ridicând un sac de cartofi pe care îl dărâmaserăm fugărind îngerașii. - Cum ce fac? Păi, tu ce ai crezut, că azi la prânz ați mâncat porumbei? REPETENT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
îl băgase în buzunarul de la halat. Încă aiurit, am întrebat-o: - Dar ce erau, dragă, ăștia, îngerași? - Da, nu i-ai văzut? - Bine, și ce faci cu ei? Mița zâmbi ridicând un sac de cartofi pe care îl dărâmaserăm fugărind îngerașii. - Cum ce fac? Păi, tu ce ai crezut, că azi la prânz ați mâncat porumbei? REPETENT LA MITOLOGIE În aparență, Alin Ionescu stătea în birou și jumulea o găină. De fapt, compunea o poezie. Tot în aparență, Alin Ionescu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
erau mai mulți. Bătrânii s-au dus, ăștia mai tineri îs privatizați. Dacă nu mai erau locuri în față, înspre biserică, le-au scos osemintele la cei mai vechi, nu mai rămăsese nimeni după ei, au scos plăcile, au schimbat îngerașii sau numai le-au dat jos capul și-au pus altele, au șters datele. S-a făcut loc și pentru ăștia noi, au mai smuls niște stejari din rădăcini, să mai fie pământ. Dincolo de deal și de soldatul necunoscut e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]