1,399 matches
-
sau ar fi așteptat pe cineva tot timpul. Nu vorbea mai cu nimeni. Dacă intra în bodega satului, lua un țoi de rachiu și se aciua la o masă lăturalnică. Lua câte o înghițitură și apoi, mângâind gâtul țoiului, între înghițituri, spunea parcă ceva. Dar cine știe ce? După o vreme pleca la fel cum o venit. Cu privirea rătăcită pe deasupra oamenilor și dus pe gânduri...Muncea de dimineață până seara în covălia lui de unul singur. Nu și-o luat măcar un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ce mai aștepți? îi pune Liliane o întrebare plină de bun-simț. — Nu pot să profit, ești beată. — Ești manierat, îi întoarce ea complimentul. Lionel se uită la sticla de șampanie în lumina lămpii. Constată c-a mai rămas de-o înghițitură. O înghite. — Plec, am de lucru. — La ora asta? Ce? — O să vezi. De fapt, o să citești. Noapte bună, Liliane. — Noapte bună, Lionel. Pleacă. Intră în garsonieră. Se așază la birou. Pune pe birou caietul cumpărat la librărie și caligrafiază pe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
județul Gorj. Nici că se putea un început mai concis, mai convingător și, în același timp, foarte modern. Totuși, ceva îl neliniștește. Pune în apa fierbinte un pliculeț cu ceai de tei, cunoscut pentru efectul lui liniștitor. Bea ceaiul cu înghițituri mici. Deplin liniștit, știe ce-i lipsește din începutul memoriilor ca să fie perfect. Redeschide caietul, transformă punctul de după Gorj în virgulă și adaugă: România. Așa da: toți cititorii francezi vor înțelege despre ce e vorba. Stinge lumina și se bagă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dar fiecare trebuie să accepte ce i-a fost scris. N-ai niște apă rece? Lionel se duce la frigider și umple un pahar cu Evian. Între timp, Agnès evaluează, cu un ochi expert, lucrurile din casă. Bea dintr-o înghițitură tot paharul, după care pune o întrebare, aparent dezinteresată: — Ce-o să se întâmple cu toate lucrurile astea după - cu tot respectul - moartea ta? Am auzit că n-ai pe nimeni. De unde-ai auzit? — De la Fatima; stă toată ziua cu ochii
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
că nu s a aprovizionat cu mai multă apă plată: se anunța o zi fierbinte. Ca primă măsură de raționalizare, se hotărăște să treacă lămâiul pe apă de la robinet. Asemenea celorlalți vizitatori ai lui Lionel, Gérard soarbe apa dintr-o înghițitură. — Asociația Salvați-l pe Lionel are deja aproape treizeci de mii de aderenți. Pe Twitter și Facebook sunteți cea mai notorie personalitate din Angers. La mitingul de mâine, contăm pe cel puțin zece mii de manifestanți. Dacă nu plouă. — Ce miting
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Frunză are proasta inspirație să moară. E așezat comod într-un fotoliu și se uită la televizor. Îl vede pe Lionel privind în gol. Își slăbește nodul de la cravată. Ia un pahar de whisky de pe tăvița din fața lui. Bea o înghițitură consistentă. Pune paharul înapoi pe tăviță. Începe să gâfâie. Gheața din paharul cu whisky începe să se lovească de pereții paharului. Anghel spune: — Te rog, ușor și trist. Ana Briceag se conformează. Tăvița atinge starea de echilibru stabil. Situația e
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
adânc în măruntaie, se desprinde de lespedea de piatră cu mare greutate, se târăște spre firul de apă din peșteră, își înmoaie buzele arse, își șterge genele umflate și dureroase, își simte obraji veștezi. O dor toate mădularele. Soarbe câteva înghițituri de apă, apoi se trage înapoi și se lungește lângă Maria. Închide ochii, ascultă întunericul, vântul de afară, foșnetul copacilor, susurul apei, toate aceste sunete familiare, împreună cu ele vrea să plece în eternitate, în căutarea sufletelor celor trei femei, singurele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu rachiu roșu. Starostele îl îndemnă pe oaspete să guste din licoarea unei cupe, pe marginea căreia jocul îndrăcit al unor mărgele, cât bobul de mei, nu mai conteneau dansul lor nebunesc. Numai ce atinse buza paharului, sorbind o singură înghițitură, își dădu seama că rachiul era de fapt foc viu care, o dată turnat în sânge, avea darul de a te transporta în alte lumi. Toată șatra era ca un singur om! Toți trăiau acest act al constituirii unei noi familii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
că leșinul Îmi dă târcoale asemeni unui coiot flămând. Ajung În sfârșit la sticla mea de vodkă, epuizat. Cu cea din urmă sforțare, Îmi torn jumătatea de pahar de tărie aromată care se mai găsea În sticlă. O sorb cu Înghițituri largi, sonore, savurând până la ultima picătură. Mă inundă din nou, pentru câteva clipe, Plăcerea. Plăcerea aceea fără de margini, trimisă parcă de o putere nevăzută, care ne cunoaște toate ascunzișurile, Întru alinarea suferinței. Stau În genunchi și mă clatin legănat ca
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
un mare pedagog. S-a scărpinat cu degetul mic la tâmplă și, după o nouă sorbitură, m-a Întrebat „care dintre domnitori Îmi este mai simpatic?” Mi-a venit să râd din nou, În dreptul cuvântului simpatic, dar am luat o Înghițitură din ceaiul meu, remarcând că l-am făcut cam amar. I-am spus că m-a fascinat Întotdeauna Ginghis Han, cel care, unind toate triburile mongole, a avut Întreaga Asie la picioare. Iar dintre ai noștri, Îmi plăcea Mihai Viteazul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să-i pocesc mutra!). I-am zâmbit afabil și m-am Îndreptat spre masa noastră. Era liberă. M-am așezat tăcut și imediat mi s-a adus paharul de gin tămăduitor. Țineam capul În piept privind lichidul incolor, ale cărui Înghițituri Îmi făceau un mare bine. Îmi dezlega așa de frumos limba (ah, limbuța Lolei!) și mă Înlocuia Întotdeauna cu un altul. Mult mai bun. Mult mai sigur pe el. Mult mai... perfect. O umbră dulce Îmi mângâie mâinile. Inima Îmi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
adâncindu-mi-se În pielea capului. Deși mă durea, am ridicat pleoapele și am privit-o pătrunzător. Lola era fermecătoare! Purta o rochie neagră cu corset, care i se mula divin pe corpul zvelt, amețitor. Am băut ginul dintr-o Înghițitură, m-am ridicat și am prins-o cu hotărâre de mână. Na schițat nici un gest de Împotrivire. Lola, dragă, astăzi n-am să-ți povestesc nimic. Astăzi am să te rog să... dacă și tu... cred că... e... Văzându-mă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nu putu să articuleze alte vorbe. Mama Olgăi i se adresă fiicei sale: - Adă-i un pahar cu apă, repede, nu vezi că e gata să și dea duhul!?... Ina puse paharul cu apă la gură, sorbi la repezeală câteva înghițituri, apoi, reculeasă, continuă: - Am reușit! Ai mei au fost de acord, îți dai seama, Olga, au fost de acord! Vom fi colege și la postliceală... Cât mă bucur! Cât mă bucur! Se îmbrățișară, se sărutară. Mama Olgăi privea mută scena
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
soarele era la asfințit, bătând galben pe covorul din dormitor. La televizor se terminau știrile... mâine o să plouă la Londra. Simți că-i este sete, de parcă ar fi alergat prin vegetația din vis, și nu dorea decât să ia o înghițitură din ceaiul de pe noptieră. Lichidul maroniu îi răcori stomacul... ar trebui să meargă la bucătărie, să-și facă de mâncare... dar poate vine Alma mai repede... o va aștepta cuminte și bolnav. Febra îi dădea din nou târcoale și ar
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
șatră blonduț, acesta e un semn mânca-i-ar tata toate întunecimile vieții... Apoi, reîncepu veselul tropăit, ca și cum s ar fi aflat în fața cortului, dar, amintindu-și că are o sticlă cu rachiu în mână, se opri și trase câteva înghițituri, ca un om însetat în deșert. Purtă sticla din mână în mână celor din grupul care îl însoțea, făcându-i În acest fel părtaș la marea lui bucurie. Nu se putu abține totuși și tună cu glasul său baritonal, de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
zice. Totul corect, totul cu profit enorm! Numărul nevoiașilor cărora le asigura hrana și traiul a trecut de două mii. Devenise un fel de tată și mamă a orașului. Fiecare găsea la el o ușă deschisă, un sprijin fără șpagă, o înghițitură de pâine, pentru el și pentru ai săi. A intrat, aproape fără să știe când și cum, în topul miliardarilor. Iubea Dunărea, cu apa și cu toate celelalte frumuseți, și bogății ale sale, ca pe propria sa viață. De ce i-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mai puternice decât gândul să șterg sângele, chiar mai tari decât teama de sergentul de noapte care ar veni să mă aresteze. Mă așteptam de multă vreme să cad în mâinile lui, dar eram ferm hotărât să golesc dintr-o înghițitură, înainte de a fi prins, cupa de vin otrăvitoare care se găsea pe etajeră. Ascultam de această nevoie de a scrie ca de o datorie. Voiam să alung demonul care, de atâta timp, mă tortura, voiam să-mi consemnez tortura pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
și umplu o căldare cu apă, căldare pe care o deșertă frumușel în bidoanele cu insecticid lipsă. Închise încetișor ușa de la micul depozit și, în cel mult un sfert de oră, aproape că isprăvi cu vodca, păstrându-și o ultimă înghițitură după ce va fi mâncat. Rumen de acum în obraji, se așeză gospodărește la masă. Desfăcu pachetul cu parizer din acela modern, lejer plăsticos, dar cu bucăți de brânză topită (numită cașcaval de comercianți), mustind de glutamat de sodiu și de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
credincioși ai locului sau aciuat în jurul mesuțelor. La început - cum se întâmplă de obicei - nu prea aveau chef de vorbă. În fața fiecăruia - de parcă erau vorbiți - hodinea câte un deț de rachiu. Fiecare bea în tăcere. În silă parcă. După o înghițitură, îl auzeai pe câte unul scoțând un „uah” de ușurare. Apoi...Apoi vorba s-a legat încet încet. La început părea un murmur picurat cu glasuri mai înalte, iar când felinarul din bagdadie a început să împrăștie o lumină gălbuie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
pentru o datorie la crâșmă”. Ca urmare, aducându-i țoiul cerut, s-a așezat și el la masă, cu un oftat de om ostenit. O bună bucată de vreme au tăcut amândoi. Apoi, Vasile Căpitanu a rupt tăcerea după o înghițitură de rachiu: „Seara asta îmi aduce aminte de vremea când eram ordonanță la căpitan... Pe cerdacul casei lui - că avea o casă mare și frumoasă - în jurul mesei cu bunătăți și băutură ședeau prietenii căpitanului. Fiecare cu femeia lui. Și ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
atunci s-ar fi trezit din somn. Îndată. Ți-am adus ceai. Uite aici... Cu gesturile unei mame grijulii față de odrasla sa, Măriuța a început să-i dea ceai cu lingurița... țuguindu-și buzele și rostind un „așaaa” după fiecare înghițitură. După ce au terminat de mâncat, cărăușii își sorbeau cu grijă vinul fierbinte, ținând ulcica în căușul palmelor. În tot timpul de când au început să mănânce și până la terminarea vinului din ulcele, nu s-a auzit o vorbă. Mâncau și beau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
și-așa una pe cap, a Încheiat Demiurgul, iar apoi mi-a făcut cu ochiul și a dispărut. Becul a filat de câteva ori, după care a prins a-și deversa din nou lumina hepatică prin Încăpere. Am luat o Înghițitură din sticlă și am Încercat să fac instrucție cu câteva gânduri indisciplinate. Ceva din tonul Lui nu-mi plăcuse. Aș fi preferat o confruntare, să urle, să se răzbune cumva; În schimb, Îmi descrisese al naibii de clar situația. El nu putea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
CÎnd campania anticorupție ia amploare, Înseamnă că deja corupția a luat o amploare și mai mare. — Dar soluția e În altă parte, spuse doctorul - și se opri, deoarece venise fata de la bar să-i aducă votca. Apoi, după ce luă o Înghițitură, continuă: Soluția e În altă parte, iar ei știu foarte bine acest lucru. — Pe insula asta clima Îndeamnă la lene, așa că muncesc numai proștii, cugetă cu tristețe celălalt. Iar după ce tristețea Îi mai trecu, Întrebă: sunteți cumva român? — Nu. Sunt
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de sînge uscată de pe mînecă. Barmanul îi aduce paharul cu rachiu pe o tavă ovală și, înainte de a-l servi, șterge în grabă masa cu șervetul pe care îl are înfășurat pe antebraț. Roja îi mulțumește scurt și trage o înghițitură mică strîmbîndu-se, uite că cel puțin eu nu m-am schimbat așa peste noapte cum au făcut-o alții, își continuă dialogul său la distanță cu Bătrînul, dîndu-și seama că de data asta subiectul devine delicat. Atît a mai rezistat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
le va trece prin cap în viitor să opereze o schimbare majoră de sistem, zîmbește brusc, arătîndu-și dinții ascuțiți, ca de lup. Mai cere un pahar cu rachiu, și de data asta îl duce la buze golindu-l dintr-o înghițitură, simte rana palpitîndu-i, cu asta am închis și capitolul ăsta, se gîndește simțindu-se dintr odată părăsit, neluat în seamă, pierdut printre ceilalți bețivi. Mai dorește domnul un rînd? aude vocea bărbatului care îi umple din nou paharul fără să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]