8,846 matches
-
a lui Genette este un strălucit exemplu de carte incitantă, plăcută despre o figură interesantă, captivantă. Deși explorează cele mai complicate și greu sesizabile specii și subspecii ale metalepsei, ea nu este o coborîre tensionată în subteranele minei, în puțul îngust al specializării într-o unică figură, ci o hoinăreală tonică și tonifiantă prin munți și văi metaleptice. Într-un cuvînt, o carte vie despre o figură vie.
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
cărți. Fiind istoric, cărțile sunt de istorie. E drept că unii se întreabă dacă, într-adevăr, sunt de istorie. Recunosc că am făcut tot ce ținea de mine pentru a-i deruta pe cei care gândesc istoria între niște limite înguste și riguros trasate. Trebuie să spun că îmi place să scriu. Îmi place să construiesc ceva care să aibă și o formă literară și care să aibă o logică, o coerență. Nu mă interesează numai să transmit informația, ci să
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
critici de direcție etc. O să spuneți: și bani! Da, și bani, e adevărat! Dar... când ai un poet ca Ion Mureșan - un exemplu printre altele, nu foarte multe! - e admisibil oare ca acesta să fie cunoscut doar de cercul cam îngust al microcosmosului nostru literar, de câteva mii de inși?! Ani de zile Clujul nu a avut o editură, iar când Vădan a cumpărat Dacia și a inițiat câteva colecții de carte românească contemporană, m-am bucurat! Dar... se pare că
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
devin, treptat, cazuri, povești, ratări, drame. Totul este pe muchie de cuțit, între rîs și plîns, ambele în hohote, între gloria absolută și ratarea absolută, la limita dintre genialitate și imbecilitate. Se rostesc și se învîrt pe scenă, în spațiul îngust, mai degrabă desfășurat pe lungime, ca o frontiră, clișeele din viața de zi cu zi, viața modernă, mondenă, occidentală, cool în care trăim. Rețetele de izbîndă și succes, de comportament, de adresare, gesturi, haine, machiaj, privirile realității, ritmul alert, sufocant
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
Era de vină și ploaia, și noaptea, și necunoscutul fioros al locului, și lumina care descoperise ochi așa de mari și de negri... Fata, în rochia-i de stambă albastră, în cămașa-i albă cu altițe, încinsă tare cu brâu îngust, pieptănată strâns, cu cosițe, mă privea cu ochi de întuneric, și nu știa ce să spuie" (p. 64-65). Urmează imediat primul sărut, care face ca ochii fetei să se aprindă "într-o văpaie neagră" (p. 66), iar sentimentele se instalează
Cum iubesc personajele sadoveniene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12134_a_13459]
-
a impozitatului. Fenomenul impozitelor e prezent din plin și în cronici; la Neculce, cel puțin, informațiile esențiale despre noii domni privesc aproape întotdeauna nivelul și structura taxelor (în prefețele din perioada comunistă obsesia fiscală era uneori scuzată prin deplîngerea orizontului îngust, "de clasă", al cronicarului-mare boier!). De la Neculce aflăm că Mihai-vodă "au scos văcărit, de i-au rămas blăstăm păn-acmu" (cap XXI), că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă au scos
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
toată lumea ne privea cu emoție și îi invidia pe părinții noștri. Nouă ni se părea însă că sîntem niște bieți ocnași... Copilăria mea și a fraților mei a fost o adevărată suferință." Totuși recunoștea că tatăl său, în ciudea spiritului îngust și a purtării aspre, avea un oarecare gust artistic. Nu numai că Pavel Egorovici învățase singur să cînte la vioară, dar picta și icoane. "Talentul, va spune Cehov, l-am moștenit cu toții de la tata, sufletul, de la mama." În ciuda rugăciunilor și
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
picta și icoane. "Talentul, va spune Cehov, l-am moștenit cu toții de la tata, sufletul, de la mama." În ciuda rugăciunilor și a lumînărilor arse înaintea icoanelor, negoțul lui Pavel Egorovici se ducea încetul cu încetul de rîpă. Repezit din fire, cu vederi înguste și foarte avar, își descuraja practic clientela. Apoi, la el marfa era din cale afară de proastă. Într-o bună zi, un șobolan s-a înecat într-un butoi cu ulei, iar pe proprietar nu l-a lăsat inima să arunce
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
are un aer de firesc atrăgător. Unul dintre punctele slabe ale romanului este modul în care Daniel Dragomirescu își construiește personajele. Acestea sunt puțin șlefuite, "bidimensionale", fără note individualizante remarcabile și prea idilic prezentate. Par cam multe pentru o scenă îngustă iar lumea în care se mișcă este ternă, lipsită de conflicte notabile, de asperități. Idiosincrasiile țăranilor sunt antrenate doar când vine vorba de diabolicul regim comunist. Aici se folosește un arsenal religios univoc: "...să fi fost în puteri, puneam și
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
la el se duce." sau "După ce m-am întrebat de ce numai eu îl vizitez, a doua zi a venit la mine. Era îmbrăcat în haine de sărbătoare. Am râs în chip de salut. El a adus hrană. Locul era prea îngust ca să ne putem îmbrățișa. Dar zâmbetul ne ținea aproape. Și am urcat." Versurile, ca niște versete mustind de înțeles, desprinse din existența mereu la îndemână, sunt o căutare smerită a profunzimilor și a misterelor dragostei, a magnetismului ei curativ. Așteptată
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
aveau intrări principale și intrări de serviciu, scări de marmură cu balustradă din fier forjat, coridoare de înălțimi amețitoare, dar și firide întunecoase) sau din casele foștilor negustori, ocupau toate subsolurile, beciurile, barăcile. Arhitectura era încă cea de dinaintea revoluției: străzi înguste, întortocheate, pavate cu piatră cubică, ce urcau și coborau; casele, de obicei cu un singur cat, erau strâns lipite unele de altele, gangurile duceau spre mici curți interioare, iar mulțimea curților de trecere transforma un drum oricât de banal - către
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
de partid, populismul deșănțat, reforma amânată, nedusă până la cap sau prost făcută, cei care blochează accesul la dosare, trenurile jegoase, cei care folosesc rău limba română, naționalismul european, alegerea între UE și NATO, patrioții de paradă, preoții ortodocși cu vederi înguste, Catedrala Mântuirii Neamului, tutuiala generalizată ș.a.m.d. Adnotând și comentând realitatea (cu actanții ei cu tot) grotescă, sordidă, absurdă sau suprarealistă de-a binelea, Andrei Pleșu face figura unui moralist modern. Dar nu acesta este meritul esențial. Într-o
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
fraieri am fost și n-am înțeles logica lumii. Între timp, cleștele de fier al turnătorilor din provincie își va fi îndeplinit și el misiunea de a ne transforma în oițe blânde, fără glas, tocmai bune de împins în strunga îngustă construită pentru vremile de aur ale Europei. Dar până atunci să nu ne mirăm că modelul propus de acești oameni e tot cenușiul și că legea de aur rămâne tăcerea. Aceiași și aceiași mutanți redactează buletinele informative de la radioul și
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
noimă, Yoel și-a făcut obiceiul de a sta seară de seară în fața televizorului, pînă la miezul nopții, cînd se termina programul. în general, îi ținea companie mama lui, așezată într-un fotoliu, brodînd sau croșetînd, cu ochii ei cenușii înguști și buzele subțiri, strînse, care-i dădeau o înfățișare severă, îmbufnată. Yoel, îmbrăcat în șort, se întindea pe canapeaua din living-room, cu picioarele desculțe cocoțate pe rezemătoare și capul pe o movilă de perne. Uneori, cînd se transmiteau știrile, li
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
la un loc, cu suită cu tot. Făcuseră un drum lung cu trenul, pe banii lor, pe oboseala lor și acum, sub coperta boltită a Tîrgului, se pregăteau pentru descoperiri culturale. Am primit de la Gheorghe Ene un volum de versuri îngust ca un semn de carte, Portret în picături de rouă, apărut anul acesta, și am înțeles că asemenea profesori salvează încă învățămîntul de la prăbușire. M-a amuzat și m-a îngrozit incultura vocilor care anunțau lansările: faimoși scriitori străini ale
Tîrgul de Carte Gaudeamus – Noiembrie 2004 by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12264_a_13589]
-
urme de intenții bune, o tentă de subtilitate, o încercare de construcție a atmosferei. Pe când majoritatea thrillerelor de azi (ŕ propos, Candidatul altora se vrea thriller politic), indiferent de genul cu care se "cuplează", par să revină la cea mai îngustă definiție a termenului: nu să te facă să gândești, nu să-ți dea fiori, ci să te sperie pur și simplu. Iar teama e greu de extras de la spectatori bombardați cu violență la orice emisiune de știri, așa că trebuie deturnată
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
ar afla cu siguranță "într-unul din punctele fierbinți ale analizei spațiului cultural autohton, a evoluției lui și a mentalităților care-l definesc", Ion Bogdan Lefter nu ezită a întoarce foaia. Ne asigură că a găsit calapodul cronicii "constrîngător", "prea îngust", aservit (de ce oare?) "clișeelor obligatorii ale evaluării". Suspiciunea ia o savuroasă turnură metaforică: "Mi s-a părut întotdeauna că prea mult din Ťrealitateať, din Ťadevărulť, din substanța unei cărți rămîne pe dinafara articolului de revistă, obligat să joace între limite
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ar putea să pornească de la descrierea unei fotografii. Patru marginali underground, cu figuri supărate, (ne) privesc, plini de atitudine, dintr-un decor cu valențe transparent-simbolice: o draperie care acoperă o fereastră (pe o scenă? într-un muzeu?) lăsând o fantă îngustă la mijloc, colaj de portrete decupate și postúri expediate dintr-o trăsătură de creion, mult negru, ca în nigredo-ul alchimic sau ca în Corbul lui Alex Proyas (ca să nu spun: ca în videoclipurile celor de la Iron Maiden sau Sepultura). Te
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
să-și producă încă nici măcar niște comentatori de carte filosofică... Cu puține excepții, învățămîntul filosofic românesc, într-un dispreț nedisimulat - și bazat pe o ignoranță compactă - față de cultura/filosofia românească, este orientat univoc, spre filosofia universală, iar aceasta este percepută îngust, drept construcție metafizică. Este o situație pe care o plătim și o vom plăti. Filologia stă mult mai bine și este mult mai bine orientată. - Un scriitor român stabilit în SUA, Ovidiu Hurduzeu, a venit de curând în România și
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
într-un închipuit laborator vechi de alchimie în care ar fi nimerit printr-o falie temporală (pasionat de SF el însuși, cercetătorul îmi va ierta, sper, analogia ...neștiințifică), deși el e mereu tentat să devină un ucenic vrăjitor-alchimist, singura cale, îngustă ca o lamă de sabie, pe care o poate străbate ca un cercetător al vremilor noastre, este aceea a reducerii propriei fascinații față de obiect, în favoarea probității și obiectivității, a restituirii ,din afară" (pentru că, într-adevăr, în ,dinăuntrul" original, nici el
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
au găsit fonduri să schimbe bordurile trotuarelor. Cel mai abitir s-a apucat de treaba asta primarul sectorului 6, Poteraș. Iar cine știe ce alt gînditor din primăria acestui sector s-a pus pe sistematizarea intersecțiilor. N-ajunge că sînt ele oricum înguste. Autorul acestei idei inepte le-a strîmtat și mai tare. Iar traficul oricum gîtuit al Bucureștiului dă să se sufoce în urma acestor îmbunătățiri la care ar trebui să se renunțe urgent. Cine a făcut proiectul ar trebui trimis să se
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
cu posteritatea, atunci când, derutant, i-a lăsat o operă gata interpretată. Și în câte feluri! Spiritual, cu un accentuat simț al umorului, scriitorul nu-și face, prin acești ,critici", un comentariu apologetic, cum și l-ar fi conceput un orgolios îngust. Toată gâlceava în jurul operei e simplu joc ficțional. Se vede că și critica literară poate fi motiv de ficțiune, și încă dramatizată. De curând, în ancheta care cerea să se indice zece dintre cei mai importanți poeți români, câțiva critici
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
specialitate, dintre care unul intitulat Filosofia politico-juridică a lui Simion Bărnuțiu. Întreaga eseistică a lui Petre Pandrea ar putea fi văzută ca o pledoarie în favoarea unei morale cu fundamente etnice și biologice, dar animată de un duh umanist, fără partizanatele înguste atît de răspîndite în mediul "sarabandei valahe". Perspectiva se pierde în zările stenice ale psihologiei comunitare: "Simt nevoia să am rădăcinile natale sub picioare, iarba, chiar nămoalele, pe tălpi, să ascult murmurul apei, șuieratul vîntului în plopi, nuci și arini
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
Marina Constantinescu Mă uitam pe fereastră. Beznă. Din cînd în cînd, frînturi de lumină. }ăcănitul brutal al roților de tren îmi măcina timpanele. Stăteam întinsă pe patul meschin, îngust, de chilie-celulă, dintr-un vagon de dormit al unui tren din secolul 21. Sau cel puțin așa trebuia să fie. Capul îmi era înghețat, corpul transpira sub două pături de plastic, așezate ordonat de mine, una peste alta. Un sfîrșit
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
mica orchestră evreiască - un acordeon, o vioară, un contrabas. Pleacă și vin, flux și reflux al amintirilor, al vinovățiilor. Îl urmăresc pe bătrînul acordeonist și întrezăresc cumva și versiunea lui asupra Holocaustului. Acordeonul se strînge. Viața este ca un pod îngust. Nu-ți fie frică să treci peste el" , spune unul din cîntecele interpretate în ivrit. "Mi-e frică de suferință, nu de moarte", spune, în spectacol, Levi. Aș vrea să mă ridic și să-i șoptesc: "și mie..." Urmăresc trecerea
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]