745 matches
-
provocare și datorită pluralității de fenomene care intră În materia acestui domeniu al manifestărilor umanului. O dimensiune necesară o constituie acceptarea existenței unei „culturi vizuale” - pe care o definesc ca specifică modernității și care face posibilă Îngustarea materialului interpretabil. Această Îngustare a câmpului de studiu acționează atât pe plan cronologic, cât și pe plan ontologic, referindu-se la activitățile specifice culturii moderne, În special cele legate de apariția și dezvoltarea tehnologiilor vizualului. Imaginea și imaginarul au dobândit funcții sociale, iar manifestarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În acel moment comunismul era național-comunism și discursul oficial avea o anumită tipologie colectivistă de altă factură decât cea jdanovistă din anii ’50 -, reiese de undeva vreo raportare la acest tip particular de discurs? Respectiv când făcând metodologia aceasta a Îngustării, care e excelentă din punct de vedere literar, puțini reușind să Îngusteze orizontul cercetării, dar acolo, la nivelul acela al discursului din momentul respectiv, tu spui comunism, comunism, comunism... Există comunisme și comunisme - ’71-’80 a Însemnat un tip de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a tălmăci neștine singur, ales despre limba elinească spre cea rumânească”, mai cu seamă că există „cuvinte elinești și vorbe despre locuri carele unele nici la lexicoane nu se află, altele, de să și află și să înțeleg, iară pentru îngustarea limbii rumânești nu pot veni la tălmăcit. Iară eu am iscodit și în tot chipul m-am nevoit a nu lăsa nici un cuvânt ca să nu dea întru înțelegerea limbii noastre cei rumânești.” „Nevoința” pusă de acest scriitor de bună ținută
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Uniune, Într-o anume euforie: editarea de noi reviste și de cărți În tiraje neegalate Înainte sau după aceea, misiuni În străinătate cu pașaport diplomatic etc. Această perioadă avea totuși să se sfârșească repede, odată cu epuizarea resurselor Uniunii și cu Îngustarea pieței, urmare scăderii sensibile a cererii publicului, a schimbării sistemului de difuzare a cărților și a privatizării sistemului editorial. Acuzat de proasta gestiune, Mircea Dinescu a fost constrâns să demisioneze. Succesorii săi, Laurențiu Ulici, critic și istoric literare, si Eugen
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ființe umane trebuie să fie conectate și implantate reciproc În societatea globalizată. șase miliarde de conexiuni individuale, În absența unui scop unificator general, par o risipă colosală de energie umană. Mai important, legăturile globale fără vreun scop transcendent riscă o Îngustare, și nu o lărgire a conștiinței umane. Vestea bună este că mărirea conectivității rasei umane duce la creșterea conștiinței personale despre toate relațiile care formează o lume complexă și diversă. O generație mai tânără Începe să vadă lumea mai puțin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
timpului însă, sunt posibile anumite schimbări. Pentru început, presiunea spre un comportament ideal/model crește, acesta fiind reprezentat de contribuția la grup, persoanele trebuind să înceapă să vorbească mai mult. Apoi, nivelul comportamentului tolerabil descrește deoarece grupul acordă aprobări pentru îngustarea seturilor comportamentale. Spre sfârșit, intensitatea sentimentelor de grup crește, iar persoana primește mai multe evaluări pozitive dacă „întâlnește” expectațiile grupului (în ceea ce privește poziția sa) și mai multe evaluări negative dacă aceasta nu se întâmplă. Grupul poate avea aceleași expectații pentru toți
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3. Izolarea Aceasta este situația limitativă predominant formală. Este separarea mea de lume, de semenii mei. Izolarea este fie o retragere narcisistă aleasă de mine, fie o claustrare pe care mi-o impun alții. Ea reprezintă Însingurarea, pierderea contactelor și Îngustarea comunicării, atât cu mine, cât și cu ceilalți. Izolarea mă duce la disperare, așa cum disperarea mă rupe de lume și mă izolează interior. Prin izolare și disperare, pierzând contactul cu lumea, viața și persoana mea nu vor mai avea, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
completă a tuturor proceselor vitale, cu moartea individului. De o deosebită importanță pentru igiena mintală este analiza modului de comportament al individului în cursul bolii. Pe plan psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay și P. Pichet): îngustarea universului; egocentrism; o atitudine alcătuită atât din tiranie, cât și dintr-o stare de dependență. Toate aceste aspecte pot fi sintetizate în câteva tipuri principale, reprezentate de dependență, evaziune și exaltarea Eului. Le vom analiza în continuare. Dependența în boală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
află într-o stare de dependență față de medicul curant. Evaziunea. La unii bolnavi boala poate implica o stare de evaziune, de evadare, oferindu-le un mijloc eficace de a scăpa de propriile dificultăți. Aceasta se poate manifesta prin următoarele: retragere, îngustarea orizontului bolnavilor și ruperea legăturilor acestora cu mediul; introversiune, închiderea în sine, centrarea bolnavului asupra propriei sale persoane; regresiune, în cursul căreia dependența bolnavului față de medic se manifestă ca o formă de regresiune ce se asociază cu comportamente de tip
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale vieții, E. Minkowski clasifică aceste stări după cum urmează: slăbiciuni naturale umane, care privesc modul de desfășurare a vieții interioare: nostalgia, angoasa; reacțiile nevrotice; reacții patice, care sunt reacții ale vieții curente: reacțiile preparanoice, în cursul cărora asistăm la o îngustare a planului libertății (persecuțiile rasiale, amenințările, crispările interioare, atitudinea de victimă, nedreptățirea); crizele anxioase, neliniștea permanentă, îndoielile și interiorizarea, așteptarea unui pericol; depresia anxioasă cu inhibiție și bradipsihie; tulburări de imobilizare în raport cu dinamismul vieții; viața are caracterul unei propulsii către
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afecțiunile psihice cele mai curente sunt nevrozele, tulburările psihice și preinvoluție, depresiile, stările fobic-anxioase; grupa de vârstă cuprinsă între 61 și 70 de ani se caracterizează prin: interese psihobiologice legate de involuția generală a organismului, ieșirea din sfera activității profesionale, îngustarea câmpului de preocupări și al relațiilor interpersonale; factorii cu acțiuni morbigenetici care acționează sunt dezadaptarea socială treptată, însoțită de izolarea persoanei; afecțiunile semnalate sunt nevrozele, depresia, stările fobio-anxioase, stările obsesive, ASC, psihozele de involuție; grupa de vârstă peste 70 de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ieșire” din stereotipurile comportamentale, din ritmul de viață cu care era obișnuit. Sistarea activității profesionale presupune schimbări importante în viața individului, pe care le putem sintetiza astfel: schimbarea stilului de viață, diminuarea veniturilor materiale, pierderea statutului și rolului socio-profesional anterior; îngustarea considerabilă a comunicării, a relațiilor personale, resimțite ca o „închidere” a lumii și ulterior ca o situație de „excludere” socială; întreruperea sau retragerea din viața profesională este, în foarte multe situații, resimțită ca un eveniment psihotraumatizant cu efecte negative multiple
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
istorică ce interesează lumea, omul, sistemul de gândire și comunicare. Efectele negative ale universului informațional asupra omului pot fi sintetizate în următoarele: - scoate individul din lume și-l introduce într-o realitate virtuală; - această „intrare în virtual” va duce la îngustarea orizontului personal și ulterior, prin repetiție, la o stare de „dependență de calculator”; - dependența de calculator va conduce la o stare de izolare, de însingurare a individului, blocându-l emoțional-afectiv și comunicațional. Toate aceste aspecte ridică serioase probleme pentru starea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situații cu efect morbigenetic asupra sănătății mintale a persoanei: o stare de dependență de calculator și de sursa de informații; o atitudine pasivă a persoanei; scăderea performanțelor intelectuale, a facultății de sinteză și creativitate; pierderea inițiativei; stare de epuizare afectiv-cognitivă; îngustarea orizontului cu ieșirea din lumea reală și intrarea în universul virtual informațional. 3. Nevroza informațională Orice informație introduce persoana într-un orizont de cunoaștere nou, care fie se adaugă, fie se suprapune peste universul său sufletesc interior, contribuind la acumularea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalizarea dispare, iar rezultatul „dependenței de calculator” este „individul robotizat” prin actul de impersonalizare sau, mai exact, dedepersonalizare, produs de impersonalizarea informației. Nevroza informațională prezintă un mare polimorfism de factori caracteristici, printre care: - comunicarea exclusivă cu calculatorul duce la o îngustare până la pierderea capacității de comunicare personalizată și utilizarea unui alt limbaj decât cel informatizat; - se produce o concentrare pe „detalii”, neglijându-se „ansamblul”; - înstrăinarea de ceilalți indivizi, care treptat își pierd calitatea de a mai fi interlocutori; - restrângerea comunicării interpersonale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
morală, ci printr-o atitudine violent-protestatară, de respingere a normelor de comportament normal statutate de societate și legile morale. Caracteristică pentru sociopați este scăderea simțului moral, precum și incapacitatea acestora de a discerne acțiunile comportamentale proprii în raport cu sistemul de valori sociale, îngustarea câmpului conștiinței și a simțului de răspundere social-juridică, ceea ce face ca între sociopați și restul societății să se producă o ruptură. Profilul personalității sociopaților, de natură contradictorie, oscilantă și imprevizibilă, implică două direcții ale stării de dezechilibru a sănătății mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Lopez-Ibor, J. Angst, N. Sartorius, H.J. Weitbrecht). Tabloul manifestărilor depresiilor colective include următoarele tulburări: sentimentul unei presiuni externe, al marginalizării sociale, care generează o stare de insecuritate; neliniște, panică, anxietate; apatie, inactivitate, reducerea cantitativă și calitativă a activității profesionale, dezinteres; îngustarea nivelului de aspirații și a câmpului de interese; adoptarea unei atitudini triste, pesimiste față de viață; atitudine defetistă; idei și acte de suicid. 3. Stările de nevroză colectivă Când discutăm aceste aspecte, trebuie să facem precizarea că prin „nevroze colective” înțelegem
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentală, de comunicare, cu implicații asupra personalității lor. Acestea se datorează următorilor factori: - izolarea de mediul familial, social, profesional; - impunerea unor restricții disciplinare; - pierderea libertății de mișcare și acțiune individuală; - dependența și ascultarea față de personalul de supraveghere; - igiena deficitară; - subnutriția; - îngustarea comunicării; - pierderea statutului social. În aceste situații apar „reacții carcerale” de un mare polimorfism, ca efect al stresului la care sunt supuși deținuții (arestare, anchete, procese, sentințe de condamnare, izolarea de familie și societate, diferite interdicții etc.). Nu există încă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
măsură succesul terapeutic, acceptarea de către acesta a procedeelor terapeutice și stabilirea unor relații pozitive de comunicare-colaborare între medic și bolnav în scopul rezolvării suferinței. Din punct de vedere psihologic, orice boală se caracterizează prin trei elemente (J. Delay, P. Pichot): îngustarea sferei umanului; egocentrism; o atitudine ambivalentă de tiranie și dependență. Toate acestea traduc instalarea unui comportament de tip regresiv al persoanei umane în condițiile apariției și evoluției clinice a unei boli. Aceste aspecte se vor reflecta în ceea ce privește dispoziția afectivă, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o stare mai mult sau mai puțin pronunțată de dependență; b) evadarea sau evaziunea: unele boli favorizează apariția unor forme de evaziune, reprezentând pentru bolnavi modalități de rezolvare a unor dificultăți personale; aceste manifestări pot îmbrăca următoarele forme: retragerea - îngustarea orizontului bolnavului și suprimarea multora dintre legăturile sale cu mediul; introversia - închiderea în sine și localizarea intereselor bolnavului asupra propriei persoane; regresiunea - dependența de medic, care face ca bolnavul să adopte un comportament de tip infantil; c) exaltarea Eului, manifestată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
categorii de persoane. Nevroza de instituționalizare se poate manifesta prin două forme principale de comportament: submisiv sau reactiv. Să le analizăm în continuare. Comportamentul submisiv se datorează unor procese de regresiune globală a personalității, în primul rând de ordin afectiv, îngustării orizontului gândirii, a relațiilor și comunicării interpersonale, pierderii inițiativei. Toate acestea traduc o slăbire a Eului personal și o anumită pierdere a identității. Individul devine dependent de instituție și de personalul de îngrijire. În acest caz, instituția devine „casă-cămin”, iar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
liber, independent; separația dintre normal și patologic este mult mai estompată, dându-se o sferă mult mai largă normalității psihice, ceea ce face ca în cadrul acesteia să fie incluse „cazuri-limită” sau „variații patologice ale normalului” ca forme admise de societate, prin îngustarea cadrelor bolii psihice; c) societăți anomice, aflate într-o stare de criză profundă a modelului socio-cultural, care și-a pierdut capacitatea de a mai controla personalitatea și conduitele umane; în acest caz, lipsit de un reper moral și socio-cultural, individul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
inferiorității, sentimentul lipsei securității. La trăirile psihotraumatizante trenante acestea dau reacții cumulativ-explozive, care se soldează cu erupții afective puternice În vremea cărora ele săvîrșesc acte agresive Trăirile acestora poartă un caracter stagnant. La apogeul erupțiilor afective la ei au loc Îngustări pronunțate ale conștiinței, Încetinirea și chiar barajul proceselor asociative, cauză din care nu Își controlează acțiunile, acestea purtînd caracter spontan, impulsiv. Aceste acțiuni, după manifestările sale, contravin structurii caracterologice ale personalității și criteriilor moral-etice ale ei, fapt care contribuie la
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
schimbare a regimului dinamicii și atitudinii personalității bolnavului, obligându-l pe acesta adopte noi modele de comportament, specifice în raport cu „pericolul” reprezentat de starea de boală. Din punct de vedere psihologic boala se caracterizează prin trei elemente principale și anume: a) îngustarea universului intereselor și acțiunilor bolnavului; b) egocentrism, cu centrarea intereselor asupra propriei sale persoane; c) o atitudine particulară în care se combină tirania cu starea de dependență. Să dezvoltăm, în continuare, aceste aspecte. Dependența de boală Bolnavul este o persoană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simptomelor clinice morbide; b) dispoziție pesimistă a bolnavului; c) caracterul variant, inconstant, atipic al simptomatologiei clinice a bolii. Această stare de evaziune prin boală a pacienților poate lua mai multe forme, după cum se poate vedea în continuare: a) Retragerea, prin îngustarea orizontului bolnavilor și ruptura multora dintre legăturile lor sociale cu lumea și cu mediul de viață. b) Introversia, constând în închiderea în sine, interesele bolnavului limitându-se la propria sa persoană și la boala actuală. c) Regresiunea, constând în dependența
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]