253 matches
-
dăruiește viața, dacă trece la islamism. „Miron-voda nu a voit să se lepede de credință creștină”, sfîrșind sub securea călâului. Cronicarul Miron Costin arată că părintele său, postelnicul Iancu Costin, care îl însoțise pe Miron-vodă la Istanbul, i-a „astrucat” [înhumat] oasele în noaptea de 2 iulie 1633, în cimitirul bisericii Patriarhiei din Constantinopol. Se presupune că mai tarziu osemintele voievodului au fost aduse în Moldova, dar locul înhumării sale nu este încă cunoscut. A fost un domn drept, blând, nelacom
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
care este asociată la compania Regent Security. Numirea acesteia la șefia ONCE a fost făcută în condițiile în care ONCE a cerut în iulie 2009 ca din cimitirul eroilor din Vălenii de Munte să fie exhumate rămășițele pământești ale persoanelor înhumate ilegal în perimetrul parcelei, printre care și ale părinților lui Norocel Anastasescu. Primăria orașului Vălenii de Munte a început demersurile de exhumare, dar s-a lovit chiar de opoziția ONCE în momentul în care la conducere a ajuns Gabriela Voicu
Oficiul Național pentru Cultul Eroilor () [Corola-website/Science/321562_a_322891]
-
pentru a împăca taberele religioase ale ordinului luteran și ordinului catolic și a putea să îi controleze printr-o singură biserică (1525). Începând cu 1427 Frederic autorizează închiderea unor biserici franciscane și moare la 10 aprilie 1533, trupul fiindu-i înhumat la catedrala din Schleswig.
Frederic I al Danemarcei () [Corola-website/Science/321409_a_322738]
-
înhumate în anul 2011 de către preotul paroh Dumitru Nechifor în curtea bisericii, la sud de lăcașul de cult, deasupra acestui loc fiind înălțată o cruce din beton și marmură. La baza crucii se află următoarea inscripție: "În acest loc sunt înhumate osemintele rezultate în urma săpăturilor arheologice executate în biserică, împrejurul bisericii și la fundațiile blocurilor din fața bisericii, în timpul pr. paroh Nechifor Dumitru. Anul 2011". Lângă cruce se află trei pietre funerare vechi cu inscripții cu caractere chirilice, greu lizibile. Pe una
Biserica Barnovschi () [Corola-website/Science/311338_a_312667]
-
scenică, diferite obiecte cu valoare memorială. În curtea conacului, a fost construit între anii 1925-1927, din inițiativa Academiei Române și cu sprijinul Ministerului Artelor, un mausoleu asemănător ctitoriilor voievodale moldovenești, în care au fost strămutate la 19 mai 1928 osemintele poetului, înhumate inițial într-o criptă dintrun colț al grădinii. De asemenea, au mai fost înmormântate aici și rămășițele părinților poetului - vornicul Vasile Alecsandri (1792-1854) și Elena Alecsandri (1800-1842) - aduse prin grija soției lui Alecsandri de la Biserica "Sf. Spiridon" din Iași și
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
rămășițele pământești a 69 de militari români din Compania a 2-a Subzistență a Armatei I, dintre care 13 identificați și 56 neidentificați. În arhivele Primăriei și ale Bisericii din Vorovești nu au fost găsite liste nominale cu evidenta militarilor înhumați. Există o informație conform căreia președintele Comitetului regional al Societății "Cultul Eroilor" din acea perioadă a susținut că au fost înhumați 112 militari români în 69 de morminte. O altă relatare despre mormintele eroilor din Vorovești datează din 14 decembrie
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
să ne Îngrijim mai Întâi de cei vii, și numai după aceea de morți. Comunitatea i-a cerut lui Ifrim XE "Ifrim" să-i permită să rețină cele mai importante pietre funerare din punctul de vedere al vechimii, importanței celor Înhumați și valoarii artistice a monumentelor. Câteva sute de pietre funerare au fost cumpărate cu mulți bani și au fost transferate În cimitirul nou. Iarăși au urcat Încet, spre cimitirul nou, căruțe, ca și În urmă cu doi ani - de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Central de Artă! În dimineața următoare, așa cum au putut să constate echipajele Jandarmeriei, anunțate primele, douăzeci și șapte de morminte au fost profanate, în Cimitirul "Eternitatea", fiind doborâte cu sălbăticie și vandalizate crucile de piatră și lespezile cavourilor, multe cadavre înhumate aici fiind dezgropate de autori neidentificați, dezmembrate total sau parțial și risipite în batjocură, pe aria mai multor parcele. Lumea vorbește deja despre dezlănțuirea unui cult internațional satanic, cu atât mai mult cu cât au mai fost descoperite și leșurile
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
putrezită susțin afirmația). Inventarul funerar conținea piese vestimentare și de podoabă, din metale prețioase (aur și argint), uneori ornamentate cu simboluri creștine, precum și unele obiecte de uz casnic. Pozițiile și orientările defuncților indică, alături de conținutul inventarului, caracterul creștin al celor înhumați. Însă, cercetările nefinalizate nu au permis autorilor să determine proporția locuitorilor din această comunitate, care adoptaseră religia creștină. Asemănările de rit și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ornamentată cu cruce și semilună ajurate), denotă categoria convențională din care face parte, fiind de tip „Sucidava”, specifică secolului VI. Spre deosebire de mormântul precedent, acesta dispune de un accesoriu vestimentar cu motiv cruciform, ce indică cel puțin înclinația creștină a celui înhumat, care putea fi băștinaș. Pentru secolele VIII-IX se păstrează numărul redus de morminte de pe teritoriul Moldovei, poate și datorită unor cercetări care nu au acoperit o suprafață prea extinsă, motiv ce poate să explice și lipsa mormintelor de înhumație din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
arheologică detaliată. Unele morminte sunt considerate creștine, grație materialului arheologic; în alte cazuri, credința defuncților este văzută astfel datorită orientării V-E a scheletelor și a lipsei inventarului arheologic. În virtutea obiectivității științifice nu se poate stabili o proporție decisivă între înhumații creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
strat de argilă la o adâncime de 7 m) s-au cercetat unele complexe funerare, constând din trei camere mortuare dispuse în cruce. Elementele de rit și ritual surprinse în timpul cercetărilor arată că este vorba de cavouri cu caracter familial. Înhumații erau așezați în poziție dorsală, cu mâinile aduse pe piept, în sicrie de lemn, având cruci (modelul crux latina) incizate pe laturile lungi. Un element deosebit de important îl constituie descoperirea unor nișe în partea de sus a camerelor funerare, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Un element deosebit de important îl constituie descoperirea unor nișe în partea de sus a camerelor funerare, în care se aflau mai multe opaițe cu semnul crucii. Aceste nișe prezentau o arsură puternică, ceea ce denotă arderea îndelungată a opaițelor la căpătâiul înhumaților. De remarcat, de asemenea, descoperirea unei catarame de argint aurit având incizate pe suprafață o cruce și doi porumbei. Între anii 1981-1982, în zona aceleiași necropole, efectuarea unor noi cercetări prilejuite de lucrările de construcție și edilitare constănțene au dus
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cm; 45 cm x 31 cm x 4 cm; 52 cm x 32 cm x 4 cm). Aici s-au descoperit și vase de uz curent și unguentaria în sticlă (circa 20 de piese), considerate de proveniență locală. Orientarea celor înhumați a putut fi stabilită în 33 de cazuri: 28 aveau orientarea V-E, iar 5 N-S sau NE-SV. Mormintele de inhumație, urmare a cercetării și analizei elementelor de rit, ritual și a ofrandelor recuperate, au fost datate diferit
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ale aceleiași religii, recomandări contrare practicii păgâne de până atunci; secolul IV). Situația mormintelor este următoarea: 1) 22 de morminte de inhumație simplă, în groapă rectangulară, din care 3 sunt marcate printr-una sau mai multe țigle; în 10 morminte, înhumații au fost depuși în sicrie; 2) 24 de morminte în firidă (20 au un înhumat, iar 4 câte doi); 3) un cenotaf. 10.3. Alte descoperiri Creștinismul a fost prezent la Tomis, încă din primele secole ale erei creștine. Martirologiile
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
următoarea: 1) 22 de morminte de inhumație simplă, în groapă rectangulară, din care 3 sunt marcate printr-una sau mai multe țigle; în 10 morminte, înhumații au fost depuși în sicrie; 2) 24 de morminte în firidă (20 au un înhumat, iar 4 câte doi); 3) un cenotaf. 10.3. Alte descoperiri Creștinismul a fost prezent la Tomis, încă din primele secole ale erei creștine. Martirologiile înregistrează pentru Tomis cel mai mare număr de martiri creștini din Sciția Minor (peste 60
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inscripție; 2) morminte din plăci de piatră (calcar sau alte materiale), acoperite sau nu cu plăci dispuse orizontal; 3) morminte în gropi simple, unele marcate cu țigle; 4) morminte în firide, cu sau fără sicriu, pentru unul sau mai mulți înhumați, simple și complexe, cu două sau mai multe firide și culoare de acces (cunoscute în zona orașelor vest-pontice, cf. Tomis și Callatis); 5) morminte depuse în șanțuri, cu sau fără sicrie de lemn, având chiar aspectul unei gropi comune, cel
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
V), cu cameră simplă, cu galerie și în amorfă (secolele V-VI), mormintele în groapă simplă reprezintă un total de 40% și sunt efectuate în gropi obișnuite, rectangulare; multe dintre ele sunt acoperite cu lespezi de piatră, iar pentru acoperirea înhumaților, în unele cazuri, s-au întrebuințat țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; 3) Histria (jud. Constanța) unde mormintele au fost amenajate în formă de groapă simplă sau protejate cu pietre, țigle sau cărămizi; deși, în unele cazuri, inventarul funerar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a Regimentului 9 Vânători din rândul căruia și-au pierdut viața 42 de ostașii din care doi gradați. Cimitirul militar mai există și astăzi, într-un loc greu accesibil și este îngrijit prin strădania sătenilor. Tot aici au mai fost înhumați următorii soldați: unul din Regimentul 74/80 Infanterie (rezultat din comasarea regimentelor 74 din Constanța și 80 din București), 1 militar din Regimentul 4 Călărași din Pitești, 2 militari ai Regimentului 4 Artilerie Roman, 2 din Regimentul 36 Infanterie „Vasile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se găsește un decor format din linii incizate dispuse oblic, încadrat de câte două linii orizontale. Corpul este, de asemenea, decorat cu caneluri oblice. Are culoarea cenușie (Pl. 2/4; 9/3). Mormântul IV (P. 3/1; 10/1,3). Înhumat, în poziție chircită, așezat pe partea dreaptă. Chircirea, ca și la celelalte două morminte, este moderată. A fost descoperit la adâncimea de 0,77 m. Se păstrează destul de prost, mai ales în zona membrelor superioare, oasele fiind distruse sau cărate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Torțile, în bandă lată. Decorul, așezat pe umărul vasului și pe gât era format din caneluri oblice și două mici adâncituri orizontale, paralele, în zona prinderii pe umăr, a torților (Pl. 3/3). Mormântul V (Pl. 3/4; 10/2). Înhumat, în poziție chircită moderat, pe partea stângă. Poziția picioarelor față de linia șirei spinării este în unghi drept. Mâinile aduse în față, puternic îndoite din cot. Cea dreaptă este adusă în față, iar cea stângă îndoită din cot peste cea dreaptă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
A fost descoperit la adâncimea de 1 m. Orientat cu capul ENE 11,5 și picioarele VSV 43,5. Lipsesc ambele maxilare, care au fost, probabil, cărate de crotovine. Nu a avut inventar. Mormântul VI (Pl. 3/5; 10/4). Înhumat, în poziție chircită moderat, relativ bine păstrat, descoperit la adâncimea de 0,57 m. A fost așezat pe partea dreaptă, orientat cu capul spre NNV 61,5 și picioarele SSE 29,5. Mâna dreaptă așezată sub craniu, iar cea stângă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
afară. Pe umăr este decorată cu un șir de împunsături adânci. Are culoarea cenușie închisă. Era așezată cu gura spre fața defunctului. Lângă picioare, în zona genunchilor, se afla un omoplat de animal. Mormântul VII (Pl. 4/1; 10/5). Înhumat, în poziție chircită, pe partea stângă, la adâncimea de 0,55 m. Păstrat destul de prost, doar craniul și oasele lungi de la membrele superioare și inferioare. Orientat cu capul spre NNV 57 și picioarele SSE 25. Cu excepția unor fragmente din coaste
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
se întâlnesc sub toartă, trecând unul peste altul, fără a se uni. În general, decorul este realizat într-o tehnică puțin îngrijită. Este arsă cărămiziu cu pete cenușii (Pl. 4/2; 10/6). Mormântul VIII (Pl. 4/3; 11/2). Înhumat. A fost deranjat de un mormânt din aceeași epocă (M.IX). Din el s-a păstrat, in situ, doar o parte din schelet,în special picioarele, care arată și poziția chircită a defunctului, craniul și câteva oase. A fost înmormântat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o suprafață de 1,20 mp. Din coloana vertebrală doar patru vertebre sunt în poziție normal anatomică, celelalte sunt împrăștiate pe toată suprafața. De asemenea, oasele se găsesc la adâncimi diferite, fiind răscolite de mormântul IX, care este mai târziu înhumat, fără a cunoaște poziția celui anterior. După zona în care a fost înmormântat, rămasă intactă, putem spune că acest mormânt nu a avut inventar. Mormântul IX (Pl. 4/3; 11/1). Înhumat, în poziție chircită. Poziția capului, care este adus
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]