617 matches
-
iscoditor, un zâmbet în colțul gurii te făcea fermecător. Cunoșteam acea privire și îmi inspira iubire când în brațe m-ai luat și prelung m-ai sărutat. Era cald și era vară și ieșeam în parc spre seară, ne plimbam înlănțuiți, uneori chiar fericiți. Depănam din amintiri petrecutele iubiri, și din nou în toamna vieții, trăiam anii tinereții. Pepeni roșii, dulci și reci, încercau să domolească setea ce ne chinuia, flacăra care ardea. Pe cearșafuri răcoroase ne iubeam în noapte, arzând
POEZIA DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 131 din 11 mai 2011 by http://confluente.ro/Poezia_dragostei.html [Corola-blog/BlogPost/344277_a_345606]
-
însetat... Mai e foarte puțin, preț de câteva minute... Știu că ești acolo... te simt, te doresc. O întrepătrundere mistică, ezoterică, chiar dacă toate oglinzile se vor sparge, dacă mii de măști de carnaval vor cădea, vom rămâne numai noi doi, înlănțuiți... Ești unica, ești aleasa... Când am ajuns, totul fremăta în jurul meu. Te rog, vino singură, nu vreau să fiu obligat să aleg... E o armă care a produs deja prea multă suferință... La locul convenit, o fată cânta din vioară
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1485981544.html [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
facă. Trupul i se unduia ca un miraj, iar eu mă pierdusem complet, nu mai simțeam nimic în jurul meu, decât dansul alesei, unicei, printre stropii care începuseră din nou să cadă. Am cuprins-o cu brațele și am jucat așa, înlănțuiți, îi puteam simți bătăile inimii și respirația accelerată... Visez... Trăiesc... Iubesc... Sper. "Nu te voi uita niciodată...", am repetat, în timp ce picurii de apă ne udaseră pe amândoi, făcându-ne mai apropiați ca niciodată. Când am ajuns din nou acasă, singur
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1485981544.html [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
care te va ajuta !" Și cu brațele deschise, spre întreaga omenire, A-nființat Biserica, pentru-a noastră Mântuire ! Simțind că puterea-I scade...(viața de om dusu-sa...) A strgat spre Providență : "DOAMNE, Săvârșitu-Sa..." Și pe Drepții din vechime, în Șeol înlănțuiți I-a desferecat din lanțuri, ca să fie Mântuiți ! Iosif din Aritmateea, cerând Trupul la Pilat Să-L pregătească după datini, că se intra în Sabat, Cu smirnă și cu aloe, de Nicodim procurat În pânză de in cu Mir, în
CHRISTOS A ÎNVIAT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1492283994.html [Corola-blog/BlogPost/354231_a_355560]
-
torsul tare și mușchii abdominali, ca niște corzi de oțel... inspir parfumul bărbătesc pe care îl răspândește... Resimt fizic crisparea care m-a cuprins, când nu știam ce să fac... primul impuls a fost să mă retrag, dar mă ținea înlănțuită... nu se cădea nici să fac vreo fiță, nu aveam motive, nu era grosolan... așa că m-am relaxat și a fost așa de bine... și dorința de a mă ține în brațe pe drumul spre casă... sunt senzații pe care
SĂGEATA LUI CUPIDON II (TITLU PROVIZORIU, REVIZUIT) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Sageata_lui_cupidon_ii_titlu_provizori_stefana_ivanescu_1358153689.html [Corola-blog/BlogPost/342330_a_343659]
-
dragoste și devenise partenera ideală pentru o partidă de amor. Starea noastră sufletească contribuia cel mai mult la acest moment erotic, setea de dragoste se declanșase instantaneu și voluptatea ajunsese la paroxism. Când unul, când celălalt eram deasupra, ne rostogoleam înlănțuiți și, în patul matrimonial improvizat din cele două paturi separate, era o vânzoleală și un scrâșnet de lemn uzat în multe lupte de acest gen, de-a lungul timpului. Sub ploaia de sărutări și mușcături ușoare cu care o copleșeam
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422882055.html [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
În această ambianță sacră mă simt întărit în misiunea mea de creator universal, care știe să-și tragă sevele de peste tot. Peisajul se animă treptat: apare un cățeluș negru și zglobiu, iar mai departe văd un maroniu masiv, dar bine înlănțuit, care nu protestează la vizita mea pașnică. Copleșit de vălmășagul de impresii, decid să iau notițe, așezându-mă la o masă, de sub prelata căreia scoate capul o pisică; nu se sinchisește de mine și își continuă moțăiala. O ușă scârțâie
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie by http://confluente.ro/dan_mihai_stefanescu_1482624931.html [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
mâncare pasarelelor și ne-am ferit cu mâinile de soarele orbitor. "Îți mulțumesc că ai venit. Nu trebuie să ceri reprezentația, ea există încă de la începuturile lumii". A dat afirmativ din cap, apoi m-a îmbrățișat. Am ramas clipe bune înlănțuiți, suspendați undeva între două lumi. "Aș vrea să mergem la tine acasă", mi-a spus pe neașteptate. Am avut un rictus, iar privirea mi-a rămas ațintita undeva către apă lacului. "Ce e? Am spus ceva nepotrivit?". "Nu... Am avut
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1484351149.html [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
adunase atâția curioși. Zidul viu care-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum fără prea multă ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
adunase atâția curioși. Zidul viu care-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum fără prea multă ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază.- Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
mănâncă bine, bea bine, doarme bine, face dragoste bine, și nici o clipă nu este atinsă de aripă morții. Această Matroana conduce, de fapt, lumea întreagă de la centru la margine, si de la marginile lumii spre toate centrele de putere a popoarelor înlănțuite și înghițite în sfera de putere a universului tehnologic spre a ne elibera către nimic ... Deci, ce ai de făcut în mod concret ca să eviți această posibilă catastrofă ecologică ? Când îți alegi o familie, o breaslă, un clan, un trib
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cele_doua_fetze_ale_monedei_numita_increderea_in_omul_planetar.html [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
fi uitat că Statul Român ne-a asasinat, ne-a condamnat la moarte sau la ani grei de muncă silnică în mine de plumb, la Canalul Dunărea-Marea Neagră, la stuf, la diguri de pământ sau canale de irigații, bătuți, torturați, înlănțuiți, înfometați și lipsiți de minime condiții de igienă și asistență medicală? Să se fi uitat că ne-au confiscat toată agoniseala, fără ca mulți dintre noi să fi primit vreo compensație morală sau materială? Să se fi uitat că senatorii au
Oana Stănciulescu, apel de ultimă oră către Dacian Cioloș. "Este o rușine ce se întâmplă" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105999_a_107291]
-
decât verdeața ! A stins lumina, și-a scos halatul ,ne-am aruncat înlănțuiți în patul tare și am făcut dragoste nebună în camera roză din spitalul ei particular. Și după un timp destul de lung,ne-am potolit,dar am rămas înlănțuiți ca doi iubiți care nu vor să se despartă. - Te-ai încurcat cu o urâtă ca să îți țină de urât? întreb malițios și plin în continuare de invidie. - Știi ce se spune,ori la bal ori la spital ! La mine
CONTAMINAT DE SAN FRANCISCO de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1430556945.html [Corola-blog/BlogPost/371312_a_372641]
-
trăite intens, fără timp, fără spațiu, se înalță și zboară ca un fulg. În adâncimea lor, cotropitoare simțiri, cuvinte moi, dulci, întrepătrunderi. La marginea inimii respiră cuvinte nespuse. Nesecată fântână cu apă vie! Amar și dulce, conviețuind atât de strâns înlănțuite. Plutind prin faldurile dorinței, aripi îți cresc, fremătând la gândul unei îmbrățișări. Năvalnică, suverană, caldă, iubirea înlătură barierele, crește totul, se scaldă în priviri, șterge lacrima, mângâie cerul, cuprinde abisul. Vindecătoare vibrații, vârtej de trăiri! Timpul se dilată sau fuge
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
înainte de lacrimi, puncte de carne, trupuri, durere, sânge, înainte de tine, înainte de mine, înainte de arme, înainte de ură, înaine de crimă, înainte de toate, surâsul rece venit din sticlă, confuzie voluptoasă în ceața risipită, un labirint minuscul pierdut în infinitul mic. Un vis înlănțuit. Cireșii japonezi nu au mai înflorit. INVAZIA De ceva timp, în orașul meu, se întâmplă ceva. În jurul clădirilor s-au înălțat schele înalte, tot mai înalte. Totul e analizat, măsurat, împrejmuit, verificat. S-au tăiat copacii, s-au călcat florile
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1496138445.html [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
pentru prima dată, mi-a trecut prin minte ceva la care nu mă mai gândisem niciodată (asemeni revelației divine de mai devreme): că aș putea-o seduce pe prietena vecinului meu, că am putea atinge extazul împreună. Eu și Alina, înlănțuiți ca doi amanți legați pe vecie... Virgil, din nou singur, părăsit... Sâsâitul șarpelui s-a auzit peste sală. Dumnezeu a plâns. Numărul executat de Virgil pe gheață era aproape perfect... Iar Alina a știut, în același moment, teribilă intuiție feminină
ELIBEREAZĂ-MĂ! de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1463779737.html [Corola-blog/BlogPost/350217_a_351546]
-
persoana care să-mi satisfacă instinctele sexuale, ci pe cea de care să fiu legat toată viața. În timpul acestor conversații ce au alunecat pe o pantă foarte periculoasă pentru consolidarea prieteniei lor fragile, cei doi tineri nu se mai țineau înlănțuiți ca doi îndrăgostiți. Se simțea iritarea de ambele părți. Poate nu era momentul abordării unei asemenea discuții, dar ea a alunecat pe această pantă fără control. Doar greșeala lui Robert de a aminti de interesul băieților față de Andrada, a stârnit
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1394123905.html [Corola-blog/BlogPost/360276_a_361605]
-
cărui izvor al laptelui da tineretze veșnică, aceasta a cerut drept jertfă viața primilor șase copii proveniți din pântecele Marilor Mame rămase pe pământ. Și când puternicul sfânt, a cărui suprapământeasca forță se întrece cu forța nucleară a zeilor numere înlănțuit în marele timp al universului tehnologic, a observat lucrul acesta, a rostit acest groaznic blestem asupra hoților: “ Coborati-va în naștere pământeasca și suferiți chinul de-a fi muritori ! “ Zeii numere înlănțuiți în marele timp, cei care m-au adus
ALEXANDRU SI LUCIAN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fiilor_mei_alexandru_si_lucian.html [Corola-blog/BlogPost/361769_a_363098]
-
dezbrăca haină omenească, naste-ne și ucide-ne apoi numaidecât și arunca-ne în sfintele valuri ale oceanului nemărginit de eter-aer-foc-apa, ca să putem scăpa cât mai curând de chinul de a fi muritori ” Așa mi-au câștigat inima zeii numere înlănțuiți în marele timp, iar eu le-am răspuns: “ O, zei, călători neînfricați, îndeplinesc dorința voastră, dar mai înainte de a face lucrul acesta cautati-mi un barbat vrednic de mine, ca în sămânță lui de Inteligență luminoasă să vă pot concepe
ALEXANDRU SI LUCIAN de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Fiilor_mei_alexandru_si_lucian.html [Corola-blog/BlogPost/361769_a_363098]
-
de tentativele mele infructuoase de a intra în grațiile Adinei. Pe mine? îi răspunsesem făcând pe miratul. De ce? Poate ai văzut însă că pe peronul gării, înainte de plecare, Tavi, frate-său - și arătasem cu un gest discret în direcția cuplului înlănțuit ce dansa lasciv în pofida melodiei antrenante - m-a luat deoparte. Și știi ce m-a rugat? Să văd de dânsa pe-aici!... Serios?... se arătase foarte amuzată Mary. Și ce ai de gând să faci? Exact nimic. Sau crezi c-
POVESTE DE IARNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1488635534.html [Corola-blog/BlogPost/383142_a_384471]
-
adunase atâția curioși. Zidul viu care-i împiedica să vadă, sau să înțeleagă, ce se petrece, le spori nervozitatea și neliniștea. Cristian își croi drum fără prea multă ceremonie, trăgându-și mama hotărât de mână, dar văzând cele două trupuri înlănțuite ce zăceau încă, pe caldarâm, îngheță de groază. - Liviu... Lea!... strigă Maria, aruncându-se disperată asupra celor doi. Liviu acoperise cu trupul lui pe tânăra ce zăcea palidă ca ceara, imobilă și cu privirea golită de orice expresie, încercând parcă
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1484075172.html [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
A manipula” n-a fost un verb conjugat la modul emfatic de nomenclatură, iar manipularea - departe de a fi strategia interesată a unui regim - a devenit o stare de spirit, întreținută în fiecare de fiecare, un promiscuu tronson al sufletelor înlănțuite, unde fiecare (iarăși!) era zaua din lănțicul ce țintuia sau lega fedeleș întunericul „aurit”, ca pe un bun moștenit. Intrarea în libertate ne-a copleșit. Am uitat că este o condiție a speciei și ne folosim de coate, ne centrăm
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nevoia_de_normal.html [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
strada mea, într-un noiembrie aspru și sumbru, cete de legionari, incarnând toată bestialitatea și întreaga prostie a cosmosului, treceau cântând nu știu ce cântec, (un răget de fier), cu vorbe de fiere și fier, scuipând fiere și fier, figuri de fiare înlănțuite și înfierate. În luna noiembrie 2012, un tânăr politician neatent și nelămurit, pe nume Mihail Nemțu, a citit la o adunare electorală poezia lui Radu Gyr, Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane, text pentru care autorul a fost condamnat la
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Impresii_de_peste_ocean_dan_petrescu_1362559416.html [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]
-
inima spre tine-mi alerga și gândul Și altă noapte fără tine din viața-mi se pierdea. Am croșetat un lanț din nopți fără de tine Cu fir de lună neagră prin dorurile mele Și-acum sub greutatea lor eu zac înlănțuită Și sub a nopții neagră catifea din praf de timp și stele. Referință Bibliografică: NOPȚI DE NEAGRĂ CATIFEA / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1976, Anul VI, 29 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Mihai : Toate
NOPȚI DE NEAGRĂ CATIFEA de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1464527043.html [Corola-blog/BlogPost/385116_a_386445]
-
ucigându-i, ca o fără de sfârșit noapte walpurgică, puritatea și esențele, până la urmă. Ne place sau nu, faptul că narcisismul „dirijat” (J. Baudrillard) și sexualitatea Omului-Obiect (de „solicitudine”)[2] stau alături de analfabetismul și foamea Omului-Ființă demitizat (un soi de „Prometeu înlănțuit” cu forța) și așezat în „idei de factură vizuală”[5] - și că acestea mai și vând pe deasupra produse, iluzii, dar și carne vie pe bani grei - întruchipează o reprezentare nu magică, ci de un antagonism evident al unei realități devenite
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_intersectari_culturale_magdalena_albu_1337654110.html [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]