551 matches
-
fragile a ARTEI ajunsese la amputări fără milă a membrelor fără talent și îngroparea lor în Cimitirul Uitării. Pentru că instrumentele morții grefaseră în specia rozătoarelor gena mutanților, astfel că bietul Darwin nu mai găsea veriga lanțului trofic al evoluției, undeva înmugureau încrengături, rase, soiuri cu totul ieșite din spirală, fiind nevoit să editeze Evoluția cu coperta Sfintei Scripturi! Da, existau șobolani Lunari, de soare, de copaci, de apă, alchimici, care transformau alimentele în melodie spirituală, industria vopselurilor, în imagini care miroseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-l să alunece peste umeri, apoi, proptindu-mă amețită de privirile hipnotice ale bărbatului, îl las să-mi cadă la picioare ca o cortină grea... Panglicile subțiri de pe umeri se desfac din nodul mătăsos și sânii tresar dezgoliți, cu sfârcurile înmugurite de goliciune, iar slipul, lunecat peste coapse, îl simt în jurul gleznelor ca o cătușe de mătase...“ (Flori de lavandă) Autoarea pozează în romantică și are grijă să aducă în fiecare schiță nopți înstelate, adieri de vânt înmiresmate și valuri ale
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sub brazdă, despicată de copitele cailor, stropită pe tocuri de ușă, pironită pe cruce. Măști pentru toate nefericirile lumii și nici un ciob de lumină. Chipul lui Petru schimonosit de absență: Doamne, cu ce frunze pot împodobi un catarg putred? Au înmugurit vâslele, bube negre puroiază albastrul din carnea corăbiei, se desprind viermi din pânze, necuprinsul, într-un cocoloș de mătase, cade pe gânduri. Durerea fecunda stropii de ploaie; Cibinul, o maternitate de avortoni. S-au înfundat canalele de scurgere ale târgului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
după războiul de 100 de ani, fără tratate, fără armistițiu, fără granițe. În oglindă, doliul mirosea a sală de așteptare, la capătul peronului iluzia flutura o eșarfă verde. Petru, înveșmântat într-o pace festivă, sfida decorul, partea umbrită a obrazului înmugurea cucuta. Lehamete, lașitate, frică, nepăsare, nesimțire, prostie, indolență, etichete atribuite, dispoziții exclusiviste, pădure de lozinci în inima înstrăinatului și nici o Golgotă în sânge. Petru trăia și murea în viață deopotrivă, promisiunea lozului în plic întuneca oglinda, roua dimineții de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
într-un dans tribal invocau ploaie. Zborul deșira flacăra ca pe un pulover putred, geometria intențiilor intersecta obsesiile licuricilor. Mirosul de gaz lampant tămâia înserarea până dincolo de fereastră. La demisol, medicul de gardă, euharistic, împărțea vise necoapte, pilulele de diazepam înmugureau iluzii în luna octombrie. În bucătărie, cazanele sunau a clopote desfundate. Gratiile, ca niște cruci încarnate, secționau noaptea pe din două: dincolo de zid, libertatea luneca printre degete, dincoace, precum niște grăunțe de smoală, întunericul se rostogolea în sânge. O stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
încape într-un un buzunar de furnică toamna. Incertitudinea măsoară cu pasul într-o ilustrată trimisă tocmai din Siberia. Incertitudinea lui Petru amputa oiștea Carului Mare. Peste hipodromul lui Dumnezeu tropăia o herghelie de cai leneși. Burțile pline cu rouă înmugureau hamurile. Steaua Polară se stingea sub o frunză de păpădie. Nu s-a cunoscut suferință fără o împăcare extremă, chiar dacă, de la o vreme, îți vine să-ți bagi piciorul în roata norocului și să te lepezi de toți sfinții, așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
întregirea acestuia: ochi, sânge, cuvânt, tăcere, somn, furtună. Potir pentru suflet, trupul care iubește: "Luați, mâncați, acesta este trupul meu... Beți dintru acesta toți, acesta este sângele meu!" Rupeți din mine ca dintr-un arbore roditor, în inimile voastre va înmuguri pacea, veți fi livadă și veți hrăni alte înfometări! Fericirea este nesaț de Dumnezeu. Gustați aroma: salcia plângătoare siropează așteptările, pelinul pudrează foietajele, ultimul strat a prins crustă de atâta dragoste. Nespusele, neîncăputele, neînțelesele, nenăscutele se înghesuie într-un malaxor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
i-a smuls frunza ca pe o măsea de minte, câte flori au zâmbit sub zăpezi întârziate, câte omizi și-au înverzit sângele printre frunze. Ating. Pot să număr câte vieți au atârnat de umbrele lui răcoroase, câte morți au înmugurit la capătul funiei. Ating, apoi îmi privesc palmele: nicio urmă de pământ, de cer, ceva rece și alunecos îmi brăzdează palma. În fiecare ramură de pom bătrân moare câte un șarpe. Crește în mine veninul, precum vinul peste drojdie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
s-a bătut cu tot curajul pentru principiile ei, căzînd În 1849 În lupta cu trupele intervenționiste rusești la Albești, la sud de Sighișoara. Dar nimeni nu i-a găsit cadavrul pe cîmpul de bătaie. Inevitabil, legendele au prins a Înmuguri și a da În pîrg. Se spune și azi că ar fi fost luat prizonier de ruși și trimis În surghiun În Siberia, că aici ar fi continuat să scrie poezie În maghiară, dar și În rusă, semnînd Aleksandr Petro
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
priveai covorul întins pe jos dintrun anumit unghi în bătaia luminii, puteai vedea mai mult decât limpede că deja se formase o dâră foarte tocită pe el! Îl măcina puternic ciuda pe sine însuși că deloc nu vrea să-i înmugurească și lui în minte o soluție inspirată și inteligentă, cu ajutorul căreia toate problemele sale să-și găsească definitiv dezlegarea și s-o poată scoate la capăt, cu bine, odată pentru totdeauna. „Hotărât lucru: oamenii sunt făcuți fie ca să se ajute
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
purtătorul de biruință, este unul dintre cei mai venerați sfinți din calendarul ortodox, sărbătorit în fiecare an la 23 aprilie. În ajunul zilei de 23 aprilie oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de sălcie și flori galbene de primăvară cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineață zilei de Sân-George capul familiei, întotdeauna un bărbat, așeza brazdele, astfel împodobite, "de strajă "la stâlpii porților și ai caselor, la ferestrele
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79635_a_80960]
-
răspândind o lumină multicoloră, ca un curcubeu de sensuri latente. Asta mă face creativ și dă sens perseverenței mele. Dialogul capătă contururi stranii, luând forma noului context, aranjat, firește, cu discretă șiretenie. E un experiment, se poate spune. Adevărul poate înmuguri pe ramura pe care nu te aștepți. Erecția nu are ce căuta aici, deși uneori se insinuează. Ea aruncă cerneală roșie într-o apă și așa tulbure. E un ghem încâlcit de vene și mădulare, o sepie care se apără
Cum să uiți o femeie by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/7575_a_8900]
-
mea de a seduce și de a poseda orice femelă din specie care îmi iese în cale. Când văd o femeie, simt că dinții îmi devin mai subțiri, mai lungi, mai ascuțiți. Spatele mi se cocârjează și din frunte îmi înmuguresc două antene, care se întind apoi, tremură în aer, semnalizează nevoia de a fi băgat în seamă. Vreau să mă târăsc sub tălpile femeilor pe care le întâlnesc, ca să le admir privind de jos ținuta dreaptă, gleznele delicate. În același
Rawi Hage (Canada) - Gândacul by Irina Vainovski-Mihai () [Corola-journal/Journalistic/6283_a_7608]
-
nasc încă o dată/ efemeridă sau cactus sau / afectuos animal de companie" (Asta e). Ca și: „ea era singură / precum bătrîna barză / de pe acoperișul primăriei" (dus-întors). E pusă la contribuție și o licantropie decorativă: „încet îi crescuseră solzi pe dinăuntru / îi înmuguriseră colți aspri de lup / în loc de inimă" (iarna plecase). Caracteristică e indistincția morală, o confuzie între bine și rău, între suferință și jubilație, între înfrîngere și victorie, ca expresie a unei primordialități iterative, deschizînd o salutară perspectivă. Deșeurile insinuează candoarea unui
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
morți fără lumânare la căpătâi, morți în întuneric sau pentru copiii morți nebotezați ca să aibă și ei pe lumea cealaltă calea luminată. În această zi, copiii pun crengi de măr în vase cu apă. Acestea, ținute în lumină și căldură, înmuguresc și înfloresc, și sunt folosite în noaptea de Anul Nou drept sorcove. Ce NU e bine să faci în această zi Ca să aibă spor și belșug în casă, în această zi oamenii nu trebuie să lucreze. De asemenea, gospodinele nu
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. De ce lumina de veci se dă de pomană by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/60888_a_62213]
-
sobru și în cunoștință de cauză, cu accent pe repere cronologice ori pe personalități, dar și cu chef ficționant (totul e interpretare și verbalizare - iată un adevăr extrem de generos exploatat în scenarii abile lansate pe urmele desenului din covor), ea înmugurind pe margini (nu și marginal!) în povești de istorie umană măruntă, cotidiană. Scriitor și dascăl, Pecican scrie roman, proză scurtă, poezie, teatru, literatură pentru copii, e un polemist aprig, un publicist ubicuu, semnează cronică literară și cronică plastică. Pentru el
Scrisul, cu bucuria lui intrinsecă by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4418_a_5743]
-
cu putință. Fenomenul ca atare mi-a atras atenția sub un raport la care nu mă așteptam și la care, din câte știu (și știu destul de puțin), nu s-a referit nimeni. În cadrul cyberliteraturii, în care e specialist Ion Manolescu, înmugurește de la o vreme o literatură de twitter. Dat fiind că textele de pe twitter nu pot fi, habar n-am de ce, mai lungi de 140 de semne, această literatură trebuie să fie mai apropiată de maximele clasice decât de genurile moderne
Literatura de twitter by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4519_a_5844]
-
și anume o viziune artistică revoluționară, împărtășită de prieteni întotdeauna atent aleși. După primele întemeieri utopic adolescentine de la Simbolul (1912) și Chemarea (1915), unde i-au stat alături, printre alții, Tristan Tzara și Ion Vinea, a simțit că visul ce înmugurea acum trebuie dus mai departe. Destinul a vrut ca el să ajungă la Zürich, singurul loc din Europa unde, atunci, se mai putea visa în pace. Aici, el și Tzara, un alt visător la fel de orgolios, dar mult mai înclinat spre
O schiță de portret by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4521_a_5846]
-
ar trebui să se adreseze organelor judiciare. Cred că ar trebui să facă o plângere penală sau să sesizeze DNA. „În ceea ce-l privește pe Klaus Iohannis, eu l-am promovat. Eu l-am promovat pe Iohannis în timp ce domnul Băsescu înmugurește clasa politică cu Elena Udrea și Gheorghe Ștefan. Iohannis nu vrea să candideze la președinție, dar eu îi prevăd un viitor luminos în politică. Nu-l ajută susținerea lui Băsescu pe Klaus Iohannis", a spus liderul PNL la Realitatea TV.
Ce spune Antonescu despre acuzațiile lui Băsescu la adresa lui Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31060_a_32385]
-
ilicit din podul palmei, spre a-și ascunde cea de a treia ureche își comandase o perucă. (Pe care a trebuit să și-o înlocuiască de mai multe ori, întrucât pavilionul acela tot creștea și tot creștea.) Însă, atunci când îi înmugurise un nas de toată frumusețea chiar în mijlocul frunții, demnitarul simți că trebuie să-și dea demisia. Nu mai era nimic de făcut. Cei mai buni medici i-au spus că, dacă îi vor amputa cel de al doilea nas, acesta
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
fără suflet unde toate lucrurile sunt la locul lor înafara oglinzii sparte în zeci de uimiri necruțătoare chipuri ale tăcerii Sunt singurul locuitor al inimii bântuite de uragane Azi cerul e închis. Marțea Vaselor În liliacul japonez din fața casei târziu înmuguresc impur dorințe ca tulburi viscerale clătinări din spații neîncercuite aud respirația duhurilor complice ușor coruptibile gata să-mi accepte izolarea efortul suprem al fragilității și chiar să cocheteze cu vampirii în halate albe admirându-le straniul orgoliu al inventarierii suferințelor
Poezie by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Imaginative/3007_a_4332]
-
Bilanț structurat vivaldian: falena care sparge raza privirii, inspirație/expirație printre vârste, mai puternică-ntâi, fragmentat mai apoi, destrupându-se... Deșteptare Ating conturul cald al nopții tale. Privindu-te, încerc să recompun spectrul culorii. Înviere În liniștea Bazilicii presimt aripile îngerilor înmugurind. Miere de iarnă Iată, speranțele stau la ponton ca o lumânare de spermanțet, rugă perpetuă pentru nuferii tăi obosiți. Odă Contur albastru, crin stratificat, mortar de stele intersectându-mi gândul, la cumpănă de îngeri adunat un timp intermitent prin ochi
Doi poeți - Mihai Banciu by Mihai Banciu () [Corola-journal/Imaginative/3323_a_4648]
-
morții-apucătură cum se rupe jertfit cuvîntul rostit de-o inocent străină gură și-i mai aproape de-abisul cuceritor cel ce-și amintește-n amănunt trecutul netrucat cutremurător și-i mai aproape de-ncercarea morții cel ce-ți imaginează prefigurîndu-și clipele înmugurite pe ascuns și timpul uriaș încremenit ca o mirare cruntă și precum lumina jubilează cînd fluturii-s în zbor de nuntă atunci abia preaplinul înțeles te inundă iar eul precar te confundă nimerind din greșeală în loc de întrupare o imagine virtuală
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
pagini, dovada unui management excelent aplicat unei armate de vieți de hîrtie, fiecare cu întîmplările ei, pe care Florina Ilis le strunește cu mînă forte, alunecă și el în utopie, deopotrivă a tehnicii și a imaginației hrănite cu povești. Povestea înmugurită din ele se termină cu moarte: moare Romulus, Romi, unul din gemeni, urmașul urmașilor urmașilor celor hrăniți de lupa romana. Și cad, în acorduri de Eminem (a murit prietenul meu, care vînase cu mine lei ajunge ,Romi nu mai este
Train grande vitesse by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11001_a_12326]
-
E Z I I pe Fiul tău, mușcat pe rând de cui.’’ Așa-i grăi în partea-ntâia a diatribei, trandafirul cu toți spinii lui Prea Milostivei. Cele două femei încrucișară drumul. Cu capul plecat. Amândouă. Fiecare cu durerea ei, înmugurită-n rouă, cum de prea multă lună se-apleacă ramii înfloriți de tei. Prea Milostiva Maică, luând iar firul vorbei lui, răspunse trandafirului, cu ghimpii păzitori de vamă: Î’și ea e mamă... Ce contează cum reflectată e născuta rază
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]