2,895 matches
-
o dată, când a venit ea la mine acasă, la București. Și poate până atunci am să învăț s-o rup măcar oleacă pe portugheză sau pe criolă. Trabalhá, lutá, cantá Regá bô vida c’suor d’alegria Trudește, luptă, cântă Înmoaie-ți viața în sudoarea bucuriei Adaugă, te rog, aici încă un nume și-un prenume: Yasmin Levy. Și-un renume, încă în construcție - Calliope. Rezonanțe iudeospaniole, nuanțare sefardă, inflexiuni anesteziace. Părerea mea. Doar un exemplu: http://www.youtube.com/watch
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
medie “deviate” anual în ultimii 22 de ani! Ba mie mi se pare perfect cu sens. Și mă întreb de ce e necesară o frază atât de ”stufoasa” pentru a spune simplu... relații fără interes, ajutor fără destinație, drag de oameni înmuiat în viziune de viitor.... Uite, te aștept aici cu un comentariu: http://gandurileschimbaviata.info/dragostea-de-oameni/ Curios, oare ce ai să faci??? Mulțumesc, Cristian. cum să vă dau “io” like?! Cu drag,doar!
Puțintică dreptate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82420_a_83745]
-
pictor stă pe dig și schițează portrete numele lui în tăcerea care se strânge prin obraz respiră o puzderie de fructe marea se-adună într-o batistă șifonată și plânge Mă duce gândul la un salcâm praful în care îmi înmuiam rochia și ochii câteodată gâștele sălbatice ale creierului furau copiii din pântecele fructifer al apei trupurile îngreuiate de lacrimile morții numai eu alergam să-ți prind umărul să mă țin de el împăcată ca de un corn sunător de lună
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
sută nevoia de a sufla în urechea Ofeliei o vorbă de duh Realitatea figurativă La lumina acestor pulpe strălucitoare voi coborî să mă reîmpac cu ceea ce am zăvorât în casă și în oraș știu la casa de vizavi câteva ferestre înmuiate în tăcere pe care în noaptea asta vântul le va împături ca pe niște piei de animal ,vine o târfă o curviștină de apă o arhi-târfă navigatoare" (strig Ofelia! Ofelia!) mi-s mâinile reci picioarele reci ,și alfabetele ard, ard
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
blînda noastră rugăciune Și fluturii devin mai grei Cînd roua-n flori sugrumă raze Femei cu sînii mari și grei Se-apleacă-n rai peste pervaze Pîndindu-ne cum ne iubim Și-apoi la fel încearcă ele Cu șerpișori și mere din Copacii înmuiați în miere Și-n lapte crud pîn'la urechi Cu miezul coapselor în spume E între noi un cîntec vechi Ce-abia începe a se spune...
Cîntec pentru Absurdica (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11901_a_13226]
-
nimeni, dar l-am căutat totuși, pentru că altădată ne întîlneam, și nu puteam să trec prin Paris fără să-i dau un semn. Altădată era altădată, mi-a răspuns țepos, dar pe măsură ce vorbeam am avut sentimentul că tonul lui se înmuia. Recent, cînd l-am revăzut pe micul ecran, în emisiunea Honoris causa, mi s-a părut îmblînzit de vîrstă, ca să nu zic ca el, de bătrînețe, dar m-am bucurat înțelegînd că s-a reabilitat cu Monica Lovinescu și cu
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
în față ce aveam de spus, pe teme de literatură sau de viață. Ne certam cu pasiune. Cearta asta avea o curățenie de flacără. Acum nu ne mai certăm, nu ne mai spunem ce gândim cu adevărat, conjuncturile ne-au înmuiat (pe unii!), depărtarea și lipsa comunicării au erodat strălucirea aia nemaipomenită pe care o cream împreună S-a cam spart gașca și s-a cam dus încrederea mea oarbă în ceea ce credeam până nu demult a fi o valoare incoruptibilă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu pune accent, chiar surclasează informația că Vincent van Gogh ar fi consumat peste măsură absint: „S-a mai întâmplat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
e un plop care veghează casa mea - furată și ploile bat reci și-n ori ce strop se-aude vocea mamei, preacurata. femeie, ni s-au dus părinții-n cer iar noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e bună pâinea...o-nmuiem în zer și ne corcim mereu prin lumea mare. să-mi spună un roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
României în întregul ei. Așa cum țara însăși a refuzat cu încăpățânare reformele din proprie inițiativă, PSD-ul și-a imaginat că va reuși la infinit să conducă pe baza uneia și aceleiași tehnici: clientelismul agresiv combinat cu subtilitățile mafiotismului, totul înmuiat în sosurile acre ale levantinismului. Din fericire pentru România, Europa a fost suficient de răbdătoare pentru a-i impune un comportament măcar acceptabil, dacă nu întru totul demn de standardele lumii civilizate. PSD-ul nu beneficiază de o șansă identică
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
mereu în petec. Bucureștiul era împînzit de cîini înfometați, maidane de gunoi găseai la tot pasul, circulația pe străzi era infernală, lumea se călca în picioare prin troleibuze. În vara lui 2000 s-au înregistrat 44 grade Celsius, ți se înmuia asfaltul sub picioare, în iarna lui 2000 săptămîni întregi mergeai pe gheață ca pe ace. Cînd ajungeam la birou, nu voiam decît o cafea și să pot să protestez împotriva agresiunilor străzii. Carnetul de notițe m-a ajutat - funcția terapeutică
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
degradării și ororii... Surîs - la relatarea ororii. Cu/ senzația aceea de uscăciune în gîtlej, de care nu/ mai scapi. Căință,/ speranță... Pe/ aceleași două dale de pietre de rîu, după/ cîteva sute de ani!" (Motorul). Categoria teratologicului e proliferantă: "Zale înmuiate în venin de viperă". Sau: "Mătușa ta de 27 de ani, în zale/ transparente, complet goală pe/ dedesubt, cu trupul bogat în petrol și minereuri de fier, cu/ bigudiuri pe cap, scoțînd/ limba". Sau: " Noaptea în care vîntul, bila și
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
nisipul. / Fir cu fir aleg din natură - pietricele de rău, / șolzi de păstrăv zglobiu, irizări de pădure. Că un / japonez la marginea apei. Cred că dacă nu m-aș fi / îndeletnicit cu șevaletul, aș fi făcut-o la fel de / potrivit cu până înmuiată-n cer neală. M-aș fi întrecut / în haikuuri precum în stampe străvezii același nipon / inspirat”. Din aceleași surse, Virgil Dumitrescu pune accent, chiar surclasează informația că Vincent van Gogh ar fi consumat peste măsură absint: „S-a mai întâmplat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
e un plop care veghează casa mea - furată și ploile bat reci și-n ori ce strop se-aude vocea mamei, preacurata. femeie, ni s-au dus părinții-n cer iar noi mușcam din pâini de-nstrăinare. e bună pâinea...o-nmuiem în zer și ne corcim mereu prin lumea mare. să-mi spună un roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
construite dintr-un amestec de pământ și apă, care „bolborosesc“. Peisajul pare fantastic, de pe altă planetă, la baza acestui fenomen aflându-se constituția marno-argiloasă a terenului și existența în adâncuri a hidrocarburilor și gazelor de zăcământ, precum și a apelor care înmoaie masa argiloasă și o transformă în noroi. Gazele din adâncuri izbucnesc la suprafață și antrenează noroiul într-o fierbere continuă, de aceea localnicii le spun „La fierbători“. Interesantă este și prezența aici a două specii de plante declarate monumente ale
Agenda2004-6-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282050_a_283379]
-
are o ladă de „jucării” întinsă pe ciment, tâmpla, se umple de soare, tâmpla... se umple de o dulceață de merișoare, „hei ! tu de acolo, da tu. Aruncă-mi și mie o bucată de unt și niște pâine, să îmi înmoi cuțitul în Mary.”
Poezii. In: Editura Destine Literare by Alina Agafiței () [Corola-journal/Journalistic/97_a_193]
-
căptușită pe partea necolorată cu un soi de lipici special, foarte rezistent, care are rolul de a rigidiza foaia și, totodată, o protejează împotriva acțiunii destructive a insectelor. Împăturirea unei coli astfel preparate presupune multă răbdare, deoarece fiecare îndoitură trebuie «înmuiată» în prealabil, iar apoi lăsată să se usuce. Obiectele create din acest tip de hârtie devin asemănătoare cu niște bibelouri“. Un om și-o pasiune Györfi-Deák György s-a născut în anul 1964 la Timișoara. Este absolvent al Facultății de
Agenda2005-02-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283261_a_284590]
-
cenușă gros de 70 de cm, vechi de 400 000 de ani, de la un foc, care a fost întreținut viu generații după generații. Pentru a „transporta“ lumina focului dincolo de vatră, s-a inventat apoi torța de lemn cu un capăt înmuiat în rășini minerale, aceasta fiind cea mai folosită lumină „mobilă“, utilizată și ca armă de apărare și de comunicare la distanță, inclusiv în spațiul de cultură greco-elenistic. În peninsula italică, la mare preț erau lumânările, un fel de cilindri din
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
Mânios, Crăciun i-a tăiat mâinile. Văzând isprava aceasta, Fecioarei i s-a făcut milă și i-a pus Crăciunesei mâinile la loc, iar acestea s-au vindecat imediat. Prin minunea pe care a înfăptuit-o, Maria a reușit să înmoaie inima boierului și să-l facă să creadă în Dumnezeu, devenind astfel „primul creștin”. Din acest motiv, ziua în care S-a născut Mântuitorul s-a numit Crăciun. Obiceiul de a crede că Moș Crăciun aduce daruri la toată lumea își
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
făină, 8,5 dl supă din cub, 2 căței de usturoi, o linguriță scorțișoară măcinată, o linguriță ghimbir bucățele, piper alb măcinat. Mod de preprare: Curcanul se sărează, piperează și se stropește cu zeamă de lămâie. Pentru umplutură chiflele se înmoaie în lapte. Ceapa tăiată cubulețe se prăjește puțin în ulei, se adaugă fisticul tăiat bucățele, stafidele, merele curățate și tăiate cubulețe, caisele confiate, chiflele stoarse. Ouăle se bat și se adaugă la umplutură, se condimentează cu sare, piper, scorțișoară măcinată
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
sus, se unge cu ulei, se așază într-o tavă, se toarnă peste el 1 dl apă și se introduce în cuptorul bine încălzit. În primele ore de prăjire se acoperă curcanul cu o folie de aluminiu; când s-a înmuiat se înlătură folia, pe lângă curcan se așază lămâile tăiate în jumătate și se lasă până pielea curcanului devine aurie. Când este gata, se scoate din tavă, iar din zeama rămasă se prepară sosul. În zeamă se topește untul, se caramelizează
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
pusese lut moale, cât o pâine; „forma ulciorului țâșnea zveltă și sprintenă, olarul trebuia doar să sufle duh peste făptura lui de lut“. Această experiență se va regăsi peste ani în poezia „Olarii“ („Neîntrecutele trepte“): „Olari ei sunt, sortiți să-nmoaie lutul/Ca niște zei întârziați și blânzi... Între timp, meșteșugul a dispărut. La poarta unor gospodării înstărite din Săsciori descoperim emblema A.N.T.R.E.C. și „margaretele“ pensiunilor turistice. Șoseaua înaintează apoi printre pâlcuri de pădure ce coboară în trepte până la buza
Agenda2004-36-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282852_a_284181]
-
Punea prea mult suflet", spusese Bebe, milos. Fusese o zi importantă. O zi care merită să fie notata, si am scris în carnetul cu pătrațele, în care de obicei făceam socoteli, am însemnat și am subliniat dată, după ce mai întîi înmuiasem creionul în gură: sîntem în ziua de iulie 14, 1953, si, zecse! am scris pentru orice eventualitate, Trăiască Republică Populară Română, să nu dăm de bucluc, să fie totul în regulă, iar dacă nu, așa, pentru posteritate. Îmi adusesem aminte
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
câștigurile fabuloase ale cerșetorilor români, la Londra. Păi cum să nu câștige bani grei acolo. Au adevărate rețele de cerșetorie și de înșelăciune. Profită de faptul că în Marea Britanie sunt mulți imigranți care în momentul în care îi văd se înmoaie pentru că se imaginează pe ei la început în Londra. E grea muncă și cerșetoria, dar dacă ști să o practici ajungi la o adevărată artă și câștigi mult mai bine decât un om care muncește toată ziua pentru banii aceia
De ce vrea Huidu să plătească pentru fapta sa () [Corola-journal/Journalistic/24881_a_26206]
-
al Necuvintelor și atât de casant-senzitiva Marta Petreu e la îndemâna oricărui cititor de bună-credință. Nu e nevoie, deci, să fii critic literar ca s-o constați. Cu adevărat extraordinar, aici, mi se pare faptul că volumul nu conține cuvinte „slabe”, „înmuiate”, că limbajul nu e lăsat să „respire” nici o secundă. E știut, mulți poeți operează cu astfel de zone de acalmie, menite să le scoată în evidență versurile memorabile. Or, Marta Petreu se dispensează de asemenea indulgențe. La ea (cel puțin
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]