159 matches
-
și tu de copilul tău. Din moment ce inima mea te vrea, iar Ionuț te iubește, și am văzut că și tu îl iubești, o singură piedică trebuie să înfrunt, divorțul. - Haide să nu ne frământăm acum, este prea frumos, ca să ne înnegurăm ziua. Ți-am pregătit, așa cum ți-am promis, încă o surpriză, sunt sigur că te va bucura, este, de fapt, tot ce îmi doresc, să te văd zâmbind și să te văd fericită. Luându-se de mână, se pierdură pe
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378428_a_379757]
-
-n Decembrie e o blasfemie ! anunță tot parcul cu glas hotărât și roagă o cioară să ducă solie la vânt să-i ajute să ningă cernut. Iar Eol se-ndură, înalță suflare și mână din urmă puhoaie de nori ce-nnegură zarea cu-a lor supărare, închid orizonturi și-ntunecă sori. Apoi în rafale de viscol descarcă troiene de nea peste parcul proscris, ce vor conteni doar când vântul remarcă schimbat peisaju-n tărâmuri de vis. Sub alba hlamidă o bancă icnește
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382079_a_383408]
-
vise fără să fie anchilozată în trecutul durerilor dorind să ia totul de la capăt ca și cum viața ei abia acum începe astăzi vreau să fiu femeia asfaltului plouat de speranțe încolăcită pe trunchiul copacului dezbrăcat de el însuși coagulată pe cerul înnegurat de corbii melancoliei o femeie singură și tăcută în așteptare astăzi vreau să nu fiu o duminică a vieții 21 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Vreau astăzi să fiu femeia care... / Liliana Ghiță Boian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091
VREAU ASTĂZI SĂ FIU FEMEIA CARE... de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375632_a_376961]
-
tăcere comunistă. Acest mesaj semnifică întoarcerea eroilor români în conștiința noastră din negura Uitării, cu care ne-a învăluit monstrul sovietic. Un avertisment și o atenționare că și astăzi încearcă unii, fie „prieteni” străini sau de-ai noștri să ne înnegureze conștiințele. Năstase MARIN Referință Bibliografică: Întoarcerea eroilor români din UITARE / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1566, Anul V, 15 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
Credinta > HOTAR DE RUGĂCIUNE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului E rugăciunea noastră doar hotarul Spre ce a fost, ce suntem, ce va fi ? Sau implorăm scăpare de amarul Ce-nnegurează fiecare zi ? De ce mă rog când naște disperarea Potop care îneacă bucurii Și-mi frâng genunchii-n lut sub apăsarea Nădejdii de mai bine-n noua zi ? Fă-mi Doamne ruga stare către mâine Și dă-mi tărie, lumea s-
HOTAR DE RUGĂCIUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373007_a_374336]
-
în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Scriitorul și publicistul creștin Răzvan Codrescu atenționează și subliniază faptul că „Viața lor merită cunoscută, nu pentru slava lor pământească, ci ca oamenii din zilele noastre înnegurate de atâtea rătăciri, urmări ale îndepărtării de Dumnezeu, să știe că au existat în veacul al XX - lea asemenea aleși care s-au ridicat la puterea de credință și de jertfă a primilor martiri creștini”. Știind, din propria-mi experiență
DE LA TEMNIŢĂ SPRE SINAXARE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344979_a_346308]
-
iunie 2014 Toate Articolele Autorului sursa imaginii: http://offer.altervista.org/Sculture/scultura-zenitnadir.htm să uit meleagurile prin care n-am trecut urc muntele și apoi văd ce se deschide în zare între zenit și nadir laturile piramidei uneori se înnegurează muchiile devin ascuțite le ating și creasta gândului redevine ocean o clipă mai târziu - cât o viață netrăită zbuciumul continuă declar pace cu gândacul prezentului îl privesc mergând pe tavanul dormitorului cade și el în clipa în care pasărea nopții
PRAG PUTREZIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347399_a_348728]
-
de splendoare / Schimbă fondul rău și doare.” De ce e versul trist și tern când în suflet e atâta alb și atâta splendoare? Tot poeta ne dă răspunsul: fiindcă albul nu mai e chiar atât de alb și el s-a înnegurat; de aici și dorul de albul de odinioară: „Și doar sufletul femeii, / Cel ce-ngenunchea și zeii / Albul pur îl mai dorește. / Acel alb ca de poveste...” Elegiile se nasc din nostalgie, din dor, din tristețea iubirii pierdute, dintr-un
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
ani în urmă, când erai codană, un sunet de zurgălău venind, crescând, dar nevăzut din cauza zăpezii care curge din ceruri... îl auzi doar tu, din ce în ce mai tare și de-odată se oprește... parcă încremenit sub povara fulgilor... bucuria sonoră strânsă, se înnegurează pentru o clipă și fugi la geam să vezi ce este... minune! ... o sanie pe uliță, cu doi cai negri, asudați și strălucitori sub vălătucii de aburi, stă aproape de poarta voastă... și o voce gravă, fermă și puternică te încremenește
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
feței când, într-un final nu a mai reușit să își folosească mușchii faciali și nici să articuleze cuvinte. Încerca să transmită mesaje prin mișcări ale pleoapelor, până când, nici pe acestea nu a mai reușit să le folosească... Tabloul se înnegura anunțând o mare furtună pe care nimeni nu a putut s-o anticipeze. Urma afectarea musculaturii netede a inimii și, în scurtă vreme, fibrilația și stopul cardiac. Evident, că semnele prezentate de dimineață ne-au determinat, pe noi, asistentele, să
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
cuibar. Primăvara moare pe alei, Plâng în teci aromele de tei, Ceru-i plumburiu... Peste oraș Fulgi plutesc, se frâng în lin relaș. Orizonturi gri, neclare forme, Adumbresc trăirile-mi diforme, Dalmațieni par munții-n depărtări, Ciori negre-n frac, înnegurează zări. Prim anotimp? Nicicând nu va mai fi... Doi refugiați în aspre sihăstrii, Suntem noi doi, himeră, cânt și zbor, Sub rece fald, în hibernal decor. Tu, roșu, delicat fir de lalea, Eu, bard, întroienit de vremi și nea, Vom
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
parte. Automat, îm vine să împart, cu palma, fața aceasta de Ianus disperat, s-o împart în două. Descopăr întîi o jumătate, apoi cealaltă. Reiese o schismă înfricoșătoare. Schisma blestemului aruncat, cui?, aș vrea să cred, celor care i-au înnegurat sfîrșitul. Și încă ceva: feței răvășite de tragism i se adaugă pumnul strîns în dreptul bărbiei, complementar, prin amenințare, privirii rătăcite. Mai mult nu se poate. E secunda ultimă, definitivă a blestemului. Ei bine, vrem nu vrem, sub această față a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parte din articolele politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la 11 februarie 1866. R.Z.
CONSTIINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
Nu știu. Eu nu sunt o persoană atât de importantă încît să mă fi gândit vreodată că merită să-mi înregistrez sentimentele. Iau fiecare zi pe rând... ― Am observat asta. Nu te-a afectat prea tare episodul acela... Femeia se înnegură. ― Ți-am mai spus. E felul meu de a mă apăra. Violul acela... ― Nu la viol mă refeream. Ci la felul în care au sfârșit cei trei... ― Își meritau soarta, rosti femeia pe un ton sumbru. ― Ciudat. Nu credeam că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai eficient în favoarea sa. ― Și le-ai zis asta și Mariilor? ― Ele au avut alt indiciu. Ți-am spus că nu cred că succesorul meu trebuie stabilit printr-o întrecere. Să spunem că aveți șanse egale acum. Fața tânărului se înnegură. ― Dar mai am atâtea de aflat! Cum faci ca Augustin, cel care se jertfește aici, să se întrupeze exact pe o Planetă Agricolă și apoi să se jertfească din nou, acolo? Ce se mai află lângă racla cu pletele Sfântului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai putea ataca. Ce nu pricepi? - Cu ce hrănește oamenii aceia venit din cer? Cei trei bărbați se priviră unul pe altul fără să înțeleagă. - Cum adică? întrebă scurt Hinnedi. - Ce trebuie ei trăiește... Fruntea lui N'Gai Loon se înnegură și mai tare. - Păi, cereale, carne, fructe... chestii din astea pe care tu nu ți le poți închipui. - Și voi nu aveți destulă mîncare? - Ba da, dar nu înțeleg... Bella se opri la semnul discret al lui N'Gai Loon
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
era încins cu o cureacu cataramă albă. 2. Transformă substantivele următoare, după model: abur - aburi - aburii premiant premiant premianții băiat băieți băieții învățător învățători învățătorii 3. Grupează verbele în funcție de imaginea ce poate fi sugerată de conținutul lor: risipește, vâjâie, se înnegurează, ciripesc, accelerează, scânteiază, se topesc, răpăie, s-au ivit, bolborosesc, înconjoară, s au îngălbenit, șoșoteau, se strecoară, poleiesc, hohotesc. Imagini vizuale, Imagini auditive, Imagini de mișcare Se innegurează, vâjâie, risipește 4. Transformă propozițiile următoare în titluri fără predicat: Elevii traversează
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
această veste m-a încântat. Urma să vorbim. După câteva zile îmi spune, puțin iritat, că la magazin venise miliția și casieriței i se confiscase agenda de telefoane, iar în agendă se afla și numărul lui de telefon. Nimic nu înnegura acțiunea, dar din prudență, când vom discuta la telefon, îmi spusese el, va trebui să vorbim codificat. Dar nu stabilisem în nici un fel cum vom proceda. Am decis să-i telefonez de la sora mea, care și ea dorea să cumpere
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
căinează că e cu ochii scoși; Heliade cel de bronz i se pare că e gata-gata să-l otânjească pe careva („când te-oi cârpi!”); la teatru, nu se dumirește cum de nu curg luminile din policandre. Și iarăși se înnegurează horinceanul dinaintea statuii lui „conu Lascăr”, Lascăr Catargiu, boier din alte vremuri, căruia tare i s-ar plânge de „mișelia” din țară. Bucșit de resentimente, bombănitorul unchiaș, cu toată trena lui de pitoresc, nu e neapărat un erou simpatic. Nuvela
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Întors ceașca de cafea, ca să-și ghicească În zaț. Când a auzit vestea despre sexul meu, unchiul Pete a refuzat să accepte felicitări. Nu era nici o magie la mijloc. ― Pe deasupra, glumi el, tot meritul Îi aparține lui Milt. Desdemona se Înnegură. Se dovedise că fiul ei, născut În America, a avut dreptate și, cu această nouă Înfrângere, țara ei de baștină, În care Încă mai Încerca să trăiască, deși era la șase mii cinci sute de kilometri depărtare și cu treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dea seama de la început că e cea mai bună soluție... Se alarmează brusc și inima începe să-i bată cu putere în piept, gata-gata să l spargă. Unde a dispărut Nero? L-a lăsat singur... Îl descoperă de cealaltă parte, înnegurat la chip, cum îi e felul. Se liniștește. Totuși, cum Tiberius nu dă semne că ar intenționa să revină la loc, începe să se furișeze cu pași mărunți încercând să i se alăture. În acest timp, Tiberius Nero contemplă dus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
așa? Eu unul nu înțeleg o iotă din dedesubturile Sfatului, dar... ca să-mi primesc înapoi pământurile de odinioară, cu rangul meu de ostaș... n-am avut altă cale decât să pornesc în călătoria asta. Chipul plecat al lui Tanaka era înnegurat de tristețe, iar glasul îi tremura de parcă ar fi plâns. Pe înserat samuraiul trecu pe la cei trei însoțitori ai săi. În loc de odăi, negustorii și însoțitorii primiseră la mănăstire niște așternuturi de paie întinse pe coridor și acestea erau camerele lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de loc mai e și ăsta? spuse Tommy. — Nu știu. Hai să mergem la gară. Intraserăm În orașul ăla printr-o parte și ieșeam prin alta. Mirosea a piei și a scoarță pentru argăsit și a maldăre de rumeguș. Se-nnegura când am intrat În oraș și acum, că era deja Întuneric, se lăsase frigul și băltoacele de apă de pe stradă Înghețaseră pe la margini. La gară mai erau cinci curve care așteptau să vină trenul, șase bărbați albi și patru indieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sa fulgeră înainte de a răspunde cu o hotărâre de neclintit: — Da. Nimic n-o să ne poată rezista. O să-i mătur pe burgunzi din Sapaudia. încruntându-se, scutierul observă, pe un ton vag insinuant: — Nu chiar pe toți, cred. Balamber se înnegură: Mandzuk sărea peste cal. Cu toate acestea, se mulțumi să-l privească sever. — Acum du-te, conchise, bătându-l prietenește pe umăr, și fă tot ce ți-am poruncit. Mâine în zori plecăm. 34 Sebastianus fu condus într-un grajd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asigurat că erai încă în viață... în sfârșit, acela, de bucurie, s-a pus pe plâns ca un copil. Sebastianus abia schiță un zâmbet. Ceea ce-l interesa era să aibă, în sfârșit, vești de la Magister militum: — Mesajul?... Privirea Fredianei se înnegură. — Etius e în marș către Arelate. Poate că a și ajuns. Cât despre tine, presupunând că Vitalius va ajunge aici și te va găsi în viață, i-a spus să-ți transmită ordinul de a i te alătura acolo. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]