167 matches
-
nou. Dar au avut ei o idee clară privind direcția în care se îndreptau? În niciun caz. Conform lui Dean Acheson, aceasta a fost o perioadă ,,de profundă obscuritate pentru cei care au trăit-o. Nu numai că viitorul era înnegurat, dar și prezentul era la fel. Toți ne confruntam cu o dificultate mult mai mare decât cea cunoscută de a determina capacitățile și intențiile celor care locuiesc împreună cu noi pe această planetă. Semnificația evenimentelor era obstrucționată de ambiguitate. Orbecăiam după
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
două săptămâni acasă. Toți îl întrebau: — Măi, Mihai, și cum e, mă? E bine, e frumos? — E greu! a răspuns el și a oftat adânc. L-am privit cu atenție pentru că era un băiat vesel și volubil. Atunci s-a înnegurat. Nu a putut spune ce anume e greu. Era întrebat, dar nu putea explica ce greu e să fii singur prin străini. Nu poți spune „E grea munca” sau „N-am ce mânca!” etc. Mai târziu m-am întâlnit cu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
bombardată de infor mații despre Italia, eram împinsă spre drumul ăsta, mi se căuta loc muncă, mi se căutau bani de drum. Mult mai târziu, când primeam vești rele de acasă sau când mi se reproșa ceva, creierul mi se înnegura și începeam să casc. Proba bil că era forma de apărare a organismului meu. Semnul că nu mai încăpea nimic. Acum mi-am revenit. Mulțumesc lui Dumnezeu și Italiei care m-a salvat, pentru că, știu sigur, dacă rămâneam în țară
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
sângele care se amestecase cu zăpada și cu noroiul. Peste tot zăceau trupuri sfârtecate, arme sfărâmate, bucăți de scuturi. Muriseră mare parte dintre oamenii lui, dar și dintre trădători. Muriseră și mulți țărani. O clipă Conrad Își plimbă pri virea Înnegurată peste câmpul roșiatic și și aminti cuvintele lui de odinioară, când În sala mare le dăduse burghezilor de la poalele castelului actul noului oraș: — Am văzut sângele lor curgând laolaltă cu al vostru, bravii mei cavaleri... are aceeași culoare ca și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
marilor complexe industriale și le va face complet neinteresante pentru eventualii investitori. Constituirea marilor averi în cadrul noii clase conducătoare provine din aceeași obscuritate a "revoluției din decembrie". În fine, asupra imaginii internaționale a României, dobândită în urma evenimentelor din decembrie și înnegurată de "mineriadele" din primăvara lui 1990: după o mișcare spontană și masivă a europenilor din Occident de trimitere de bunuri materiale și de asistență instituțională (mișcare pătată uneori de voyeurism), are loc rapid un reflux de simpatie și o luare
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
este imposibil să treacă cu vederea privațiunile care îi apasă pe semenii săi. Lumea este întunecată de spectrul grijilor. Inechitabila împărțire a averilor este un pericol pentru pacea și fericirea lumii. Pînă și drumul pentru o împărțire mai echitabilă este înnegurat și plin de diferende. În aceste condiții, orice urmă de lumină este importantă, iar acești oameni reprezintă lumina. Poate de aceea ei au mai mult; pentru a străluci mai puternic. Oamenii care dăruiesc simt că trăiesc cu adevărat Sînt foarte
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
avem noroc că directorul spitalului de la noi e nașul lui Gabi, și el ne descurcă de toate. Necazuri, necazuri, domnul Alecu. N-aș vrea să vă supărați pentru că sunt sigură că bunelu a depășit punctul critic. Știu că o să vă înnegureze rândurile mele dar nu puteam, parcă, să nu vă spun ce mai face Lae. Dumnezeu, bunul să-i ajute ! În rest... De fapt, nu mai este rest, toată casa e alături de tata. Vă repet încă odată, în numele tuturor, bunelu nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Eu și surorile mele am descoperit o dimensiune lugubră a vieții la o vârstă neobișnuit de fragedă. Am învățat din comportamentul tatălui nostru că lumii îi lipsea coerența, iar în acest haos oamenii erau condamnați la ratare, ceea ce ne-a înnegurat orice ambiție. Așadar tatăl meu reprezentase singura rațiune pentru care am fugit la facultate în New Hampshire în loc să stau în LA cu prietena mea și să mă înscriu la University of Southern California, așa cum au făcut majoritatea colegilor de la liceul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mințit! Poți fabula cât vrei cu mintea ta as cuțită, dar nu mă minți! Eu merg în seara asta la un ceai la Anda, la care vine și Georgiana. Nu mă minți! Să fie clar! Ochii lui cenușii s-au înnegurat de tot. îmi las privirea în jos. Mă dor cuvintele lui, mi le-a aruncat drept în față ca pe niște ghiulele. Nu, nu cred că el e personajul meu. M-am înșe lat. Nu cred că tu ești Edo
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
înceapă - o zi la fel ca altele din ultima lună. Ar trebui să se ridice și să meargă la baie acum, dar știe ce îl așteaptă. își îndreaptă ochii spre cârjele sprijinite de rama pa tului. Privirea cenușie i se înnegurează și corpul refuză să se miște de pe pat. Eduard își urăște cârjele. E un sentiment puter nic, de o virulență care îl miră și pe el. Niciodată până la ac cident nu a nutrit vreun sentiment atât de intens. Totul era
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în fiecare zi, la tratament și înapoi - fără vreun progres vizibil. în rest... în rest se uită la televizor și rezolvă cuvinte încrucișate. Din ce în ce mai rapid, din ce în ce mai bine. La cuvinte încru cișate, da, face progrese remarcabile! Iar noaptea... își întoarce ochii înnegurați spre pernă. De când a avut accidentul, nu mai poate dormi noaptea. Nu numai din cauza durerilor, care nu au încetat nici după lunga operație la care a fost supus. Pur și simplu nu poate adormi. Dacă adoarme, se întoarce înapoi pe
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
aia golașă care mă ademenea tot mai sus. Te prefaci supusă și vrei să mă duci cu preșul, știu eu! murmură Eduard, încrâncenat. Marea începe să murmure și ea, încrețindu-și valurile înspu mate într-o încruntare severă. Eduard se înnegurează. Acum, pentru prima dată, îi pare rău că nu știe să înoate. Instructorul îl tot bate la cap că trebuie să înceapă lecțiile de înot în bazin, pentru continuarea terapiei. îl refuzase până acum cu îndărătnicie. înveți ceva când ești
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
cu suc. — Un rratat! izbucni el deodată, cu privirea în paharul cu suc gălbui. — Poftim? tresări Clara, neînțelegând. La cine te referi? — Ăla! mârâi fără chef Bobo. Mustăciosul. E un rratat și un idiot! Dintr-un motiv necunoscut Clarei, se înnegurase brusc și devenise posac. — Adevărul e că și pe mine m-a agasat teribil individul! re cunoscu Clara. Dar bănuiesc că e nevoie de unul ca el, să-ți ia o droaie de treburi de pe cap și să te lase
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
după aia." "Și tot în euroi, sunt precis! Ehe, machidonii ăștia numa' d-alea dă o sută dă mii bagă la găleată, rar să-l vezi p-unu' că dă cin'zeci", făcu pofticios Petrică. Deodată un gând negru îi înnegură fața: "Aoleooo! Da' cân' o afla și Cotineață, țîrcomnicu', parcă văd că să bagă și el la combinație, vrei, nu vrei. Mi-e silă numa' cân' mă gândesc ce-o să sară dumnealui dă cur în sus că are și el
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
din strană Tatăl nostru și m-am rugat tot timpul slujbei la Dumnezeu să-i dea gând bun lui Theo, să-l ajute Cel de Sus și să-i îndrume mâna pe perete să picteze, Theo a venit numai spre seară, înnegurat de tulburi gânduri, nu mi-a vorbit nimic în afară de du-te la culcare, Daniel, că mâine începem devreme și eu m-am bucurat de puținele lui cuvinte, crezând în sinea mea că și-a învins neputința, mi-l imaginasem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
asta deschis, liniștit, Adina Dabija 172 oarecum coerent era cea mai bună dovadă că totul se terminase. Era de fapt prima oară când povesteam cuiva despre Jean-Claude. Ea fuma, sprijinită de perete, fărĂ să spună nimic, cu ochii În gol, Înnegurându-se pe măsură ce povestea mea Înainta, astfel Încât, la sfârșit, nu mai era aceeași fată binedispusă și rumenă de soare pe care o găsisem. mă uitam la ea cum Îmbătrânește pe măsură ce povestea mea Înainta și până la urmă mi- am Întrerupt povestea și
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Seniorul Asami și Seniorul Katsutoshi. Dacă așa e, pot să mă alătur și eu. — Ba nu, mă duc să vă anunț. — Nu va fi necesar. Genba Întră cu forța. Menju Îl privi cum se Îndepărta. O expresie de nefericire Îi Înnegură chipul. Provocarea pe care o aruncase cu un moment În urmă, riscându-și propria reputație, nu era doar de dragul regulamentelor militare. De câtva timp, Încerca, În secret, să-l facă pe Genba să Își reconsidere atitudinea. Atitudinea susținută de stilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Analectele, Ieyasu Își răsuci taburetul În loc. Cei doi țărani raportară că, În aceeași dimineață, câteva unități din armata lui Hideyoshi plecaseră din Inuyama și se Îndreptau spre Mikawa. — Bravo vouă, Îi felicită Ieyasu. Veți fi răsplătiți! Fruntea lui Ieyasu se Înnegură. Dacă era atacat Castelul Okazaki, nu se putea face nimic. Nici chiar el nu crezuse că inamicul ar fi părăsit Muntele Komaki pentru a ataca provincia lui natală, Mikawa. — Chemați-i imediat pe Sakai, Honda și Ishikawara, ordonă el calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
continui să te înalți, până când ajungi, așa cum te văd puștii ăștia, doar un petic din cerul adulților care plutește peste ei în oraș, un petic de cer care, din cine știe ce pricină ciudată s-a apropiat de ei și i-a înnegurat. Ei nu l-au uitat: mai rău, nici n-au auzit vreodată de el. Și totuși, la vremea lui, Rabbit era faimos prin ținut: în primul an de liceu, a stabilit un record la baschet în liga B, iar în
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
isihast. Păstrîndu-și cumpătul, simțul realului și estetica, Sorin Ilfoveanu a trecut cu bine prin toate încercările și iată-l acum, la 55 de ani, întreg, nevătămat și inconfundabil; mai furișîndu-și oleacă privirea spre stînga, acolo unde șoldurile fierbinți se unduiesc înnegurate în ritm de manea, dar luînd-o pieptiș pe cărarea din dreapta, peste crestele unor stînci transparente și printre lujeri de lumină necreată. Drum bun, Sorin, și la mulți ani! (P.Ș)
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]
-
Marina Constantinescu De cîte ori se apropie zilele și nopțile de 13,14,15 iunie, sufletul meu se înnegurează. Intră într-un fel de doliu. Nu am vorbit ani de zile despre toată povestea asta pentru că așa ne-am jurat, cîndva, un grup de prieteni, într-un vîrf de munte mai sus de Săpînța, în noaptea de Anul Nou
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
o diferență semnificativă față de, să zicem, Mihail Sadoveanu, care a semnat cu mîna lui acte de condamnare la moarte, în anii terorii comuniste. De altfel atacurile ignobile la care au fost supuși Mircea Eliade și Emil Cioran (și care au înnegurat ultimii ani de viață ai extraordinarelor femei care au fost Christinel Eliade și Simone Boué) au primit replica pe care o meritau, chiar din partea unor importanți gînditori occidentali. Monica Lovinescu citează, în acest sens, cuvintele scrise de unul dintre cei
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
dat colț n-a mai spart asfaltul n-a mai răsturnat mașinile din parking florile n-au mai crescut nu și-au mai scuturat zăpada fierbinte peste gâze izvoarele de la automatul de cafea au amuțit oglinzile cele vii s-au înnegurat au crăpat și varsă irealitate de când Doamne ți-ai cules stelele apele albinele risipite prin lume și trudit te-ai dus să te odihnești în pădurile arse de smog de urât și de timp pe apele noroioase ale mărilor- haznale
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
alb ori marmuri, vagă frumusețe, Cînd ani uimiți abia de poți să-i prinzi Rătăcitor sub luna schimbătoare, Mă-ntreb, azi, ce hazard al soartei oare Făcut-a să mă sperii de oglinzi. Metalică oglindă, ori mascată Oglindă de mahon, înnegurată De-un roșu asfințit ce-a adumbrit |st chip, care privește și-i privit. Sînt nesfîrșite și elementare Și strașnic împlinesc cuvîntul vechi De a spori natura, în perechi Nesățioase, treze și fatale. Această lume vană și incertă O prelungesc
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
pe sufletul ei ca-n drumurile noaptea prin tîrgul copilăriei. În unele nopți se grăbea. Scăpa ca din pușcă din școală, din brațele Diavolului și din mădularul lui de foc, încărcată de ostilitate tăcută, gata să explodeze. Atunci îl folosea înnegurată de mustrări de conștiință. Nici vorbă că i-ar fi păsat de Laurian; dar că nu-și putea ierta că- i privează pe copii de prezența și ajutorul ei, de care se puteau lipsi altminteri. Îi era de ajuns o
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]