1,034 matches
-
Rămâi pe malul ăsta. Căci ce știu ei despre aurul cel fin al înotătoarei ce se înalță spre lumină prin apa străvezie? Lui Sampath îi păruse rău de fata cu zece rude. Ce știu ei despre aurul cel fin al înotătoarei, repetase, tremurând din tot trupul. Niciodată în zilele petrecute în așezământul acela groaznic nu se mai simțise atât de mișcat ca atunci. Acum încerca să compună și el ceva. — Dar nu, nu răspunde, spuse cu voce tare. Rămâi în copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de rând și noi visăm cu glas tare. Da, visele strigă uneori prin gura vântului și în iarna asta, mai albastră decât celelalte, a nins cu aripi culese de păsări fără de zbor. La marginea copcii ies peștii să își atingă înotătoarele, amestecându-se cu fulgii aripilor frânte. Spre seară își ridică ochii bulbucați spre cer, parcă șoptind făra de glas: -N-are rost să gândim prea departe, chiar dacă lacul ăsta înghețat seamănă a cavou, noi suntem datori cu încă o moarte până la
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
a trecut o emisiune pe care o văzusem recent pe canalul Explorer: un grup de înotători, a căror barcă se răsturnase, priviseră cum rechinii le dăduseră târcoale vreme de aproape o oră, dar abia atunci când cercurile descrise în jurul lor și înotătoarele dorsale au dispărut, într-un plonjon adânc, cu mult sub suprafața apei, abia atunci au știut că sunt, într-adevăr, la mare ananghie. Așa cum se așteptaseră, rechinii au izbucnit la suprafață, din străfundurile oceanului, cu fălcile larg deschise, pregătite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
făcu lui Sampath pielea de găină. Zece rude pentru care să gătești și tu ești fata. Glasurile lor răsună în întunecimea junglei, dar nu, nu le răspunde. Rămâi pe malul ăsta. Căci ce știu ei despre aurul cel fin al înotătoarei ce se înalță spre lumină prin apa străvezie? Lui Sampath îi păruse rău de fata cu zece rude. Ce știu ei despre aurul cel fin al înotătoarei, repetase, tremurând din tot trupul. Niciodată în zilele petrecute în așezământul acela groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Rămâi pe malul ăsta. Căci ce știu ei despre aurul cel fin al înotătoarei ce se înalță spre lumină prin apa străvezie? Lui Sampath îi păruse rău de fata cu zece rude. Ce știu ei despre aurul cel fin al înotătoarei, repetase, tremurând din tot trupul. Niciodată în zilele petrecute în așezământul acela groaznic nu se mai simțise atât de mișcat ca atunci. Acum încerca să compună și el ceva. — Dar nu, nu răspunde, spuse cu voce tare. Rămâi în copac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și după o să mă strecor și eu lângă tine. * ** Cam zece minute mai târziu, înaintând cu forță prin apă, Susan simțea cum i se detensionează mușchii. Înotul o relaxa și era talentată. Avea ceea ce mama ei numise întotdeauna „corp de înotătoare“, adică umeri lați, o talie subțire și picioare lungi și zvelte. Toată viața, Susan purtase un război neîntrerupt cu părul ei roșcat și cârlionțat. În zilele în care ieșea câștigătoare, coama ei arăta ca o coroană glorioasă de bucle prelungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
încredere în sine, Susan din urmă cu câteva minute, care fusese animată de partida grozavă de sex și de gândul c-o aștepta un nou început fusese acum sabotată de Susan cea veche, de acea femeie cu umerii lați, de înotătoare pe care apăsa toată greutatea lumii. Încrederea ei în sine se scurgea în sifonul chiuvetei, alături de ultimele resturi ale salivei mentolate. Teflon și aricitc " Teflon și arici" Julia s-a uitat, din nou, la ceas. Nu trecuseră decât două minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ca s-o prindă. Se repezise din adînc și n-o nimerise. Știam c-o să mai Încerce o dată. — Pregătește-te s-o slăbești imediat ce-o apucă. Apoi l-am văzut cum vine din nou pe sub apă. I se vedeau Înotătoarele deschise ca niște aripi purpurii și dungile roșii de pe solzii maro. Se ridica precum un submarin, și Înotătoarea de pe spinare a ieșit la suprafață, despicînd apa. Apoi a ieșit chiar În spatele momelii, și acum i se vedea și harponul lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Pregătește-te s-o slăbești imediat ce-o apucă. Apoi l-am văzut cum vine din nou pe sub apă. I se vedeau Înotătoarele deschise ca niște aripi purpurii și dungile roșii de pe solzii maro. Se ridica precum un submarin, și Înotătoarea de pe spinare a ieșit la suprafață, despicînd apa. Apoi a ieșit chiar În spatele momelii, și acum i se vedea și harponul lung bălĂbănindu-se deasupra apei. — Lasă-i momeala-n gură, spusei. Johnson și-a luat mîna de pe mînerul mulinetei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vîrtej, unde găsești momeală cu duiumul. Și-atunci s-a Înălțat o trîmbă de apă, ca și cum o bombă ar fi explodat În adînc, și am apucat să văd spada, ochiul, fălcile deschise și capul uriaș, negru-purpuriu, al unui pește-cu-spadă negru. Înotătoarea superioară Îi ieșise cu totul din apă, Înaltă cît catargul unei bărci, și i-am putut vedea botul, cît era de lung, cînd s-a repezit la ton. Era mare cît o bîtĂ de baseball și un pic Înclinat, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
strălucind În soare și apoi Îl găsi zbătÎndu-se printre ferigi. Era puternic și greu cînd Îl luă În mîini și mirosea frumos; Nick văzu cît de Întunecat Îi era spatele și ce pete strălucitoare avea, la fel ca marginile Înotătoarelor. Erau albe la margini, apoi venea o dungă neagră și În cele din urmă stomacul - auriu ca un apus superb. Nick Îl ținea cu mîna dreaptă și abia dacă-l putea cuprinde. „E cam mare pentru tigăița noastră“, se gîndi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mele să mai scriu o pagină. Va fi și ultima, căci zarurile sânt aruncate și acvariul e gata. Să astup ultima fisură pe unde mai curge apa - și apoi voi rămâne mut și imobil alături de el. Doar cozile si voalurile înotătoarelor ne vor mai pulsa din când în când. Aștept acel moment cu-atîta voluptate, încît abia mai am răbdare să duc până la capăt povestea Ruletistului. Sfârșitul lui a venit repede, după ruleta cu șase cartușe din care supraviețuise monstruos. La mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe fiecare panou găseai o săgeată care-ți indica drumul. O hardughie lungă și vopsită țipător adăpostea balena Goliat, pe care am văzut-o și noi, înghesuindu-ne în mulțime: un cilindru nesfârșit, vânăt, ca de ipsos vopsit, cu imense înotătoare de pește și, în gură, cu fanoane stufoase. Balene se mai numeau și lamelele flexibile de plastic pe care le purta tata în gulerul cămășilor. Le vindeau țiganii pe la colțuri. Dar cel mai frumos lucru din Orășelul Copiilor, în afară de brad
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zbughi spre dormitorul ei: poate că rana se vindecase și putea să smulgă crusta, ca să se Înfățișeze curată la Întîlnirea cu Juan Lucas, dar de unde să ia o rochie adevărată, nu cămașa lui Ernestito Pedro de Altamira, „Îl vrosc!“, strigă Înotătoarea. Între timp Susan, fermecătoare și Juan Lucas, cu un aer de playboy și copil risipitor, sărutau cu mii de mulțumiri obrazul stîng imaculat al Finitei și o Întrebau unde e Ernesto Pedro, ca să-și ia rămas-bun și de la el. „Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un concediu de 500 de ani și vom pune'un milion de desenatori la treabă la planul unei nave interstelare de 3 kilometri lungime." Nava din tranșee abia dacă era puțin mai mică. Pupa sa ascuțită se înălța, ca o înotătoare dorsală de rechin, până la 30 de metri da plafon. Alături ar mai fi avut loc încă un transportor de aceleași dimensiuni, în cazul în care cei 1500 de metri de lățime a tranșeei ar fi fost integral utilizat. Deși distanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
un concediu de 500 de ani și vom pune'un milion de desenatori la treabă la planul unei nave interstelare de 3 kilometri lungime." Nava din tranșee abia dacă era puțin mai mică. Pupa sa ascuțită se înălța, ca o înotătoare dorsală de rechin, până la 30 de metri da plafon. Alături ar mai fi avut loc încă un transportor de aceleași dimensiuni, în cazul în care cei 1500 de metri de lățime a tranșeei ar fi fost integral utilizat. Deși distanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vâscoasă, stătută. Se opri o secundă, plămânii ei țipând după oxigenul din acest aer învechit, umed. Unde ducea acest bazin? Poate ieșea undeva afară și putea scăpa de aici? Stătea pe margine, gândindu-se la un plonjon. Întotdeauna fusese o înotătoare bună. Poate va reuși să-și țină respirația... Însă atunci auzi zgomot de pași la doar câțiva metri și instinctul îi dictă să se întoarcă de la bazin și să se târască în schimb prin singura ieșire. În secunda aceea fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
atunci! Peștișor lângă peștișor, ochișor lângă ochișor, verde, albastru, galben segmentat, solz lângă solz, aripioare străvezii, nemișcate, cozi ca frunzele, cu nervuri de sticlă, și fiecare ochi, solz, aripă încremenită la o apropiere cutremurătoare de fiecare alt solz, ochi, aripă, înotătoare, atom lângă atom, și peste tot un murmur, un bâzâit de nervi, cristal viu, orbitor, curcubeu de cuarț, crepuscul pârâind în somn mineral, înfiripând lumina din stomac, geometrie de carne în care fiece punct e puls, fiece linie nerv, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
tata și cu tine. Lucrul e mult mai simplu: îmi placi. Vrând să dea accidentului o întorsătură amabilă, Ioanide făcu o plecăciune ceremonioasă. Dar n-avu vreme s-o dezvolte, căci Sultana îl prinse în brațe cu o forță de înotătoare voinică. Ioanide nu respinse îmbrățișarea, ci o acceptă, dezvoltînd-o și profitând de ea. Însă după câteva secunde de ardență, se desfăcu delicat și, liniștit în sinea lui, înregistră umorul situației sale. În aceeași casă fusese agresor și victimă aproape din
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
40), Guayaquil, 1982 - prima medalie obținuta la „mondiale” de înotul românesc; Noemi Lung la 400m mixt (4'45"44)-Madrid, 1986, Ștafeta masculină de 4x100m liber (3'17"40) - Rio de Janeiro, 1995 În anul 2001, la CM de seniori, înotătoarea Diana Mocanu a cucerit o medalie de AUR și o medalie de ARGINT. Înotătoarele Beatrice Cășlaru și Camelia Potec au cucerit câte o medalie de bronz. 1.4.3. Campionate Europene În probele feminine: AUR - Tamara Costache la 50m liber
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
400m mixt (4'45"44)-Madrid, 1986, Ștafeta masculină de 4x100m liber (3'17"40) - Rio de Janeiro, 1995 În anul 2001, la CM de seniori, înotătoarea Diana Mocanu a cucerit o medalie de AUR și o medalie de ARGINT. Înotătoarele Beatrice Cășlaru și Camelia Potec au cucerit câte o medalie de bronz. 1.4.3. Campionate Europene În probele feminine: AUR - Tamara Costache la 50m liber (25"50) și Noemi Lung la 400m mixt (4'40"21) - Strasbourg 1987: Camelia
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
în perete s-a efectuat pe o traiectorie cât mai perpendiculară cu suprafața apei. Lucrul sub apă și revenirea la suprafața apei se realizează prin lucrul picioarelor specific procedeului fluture, identic ca la start. Această întoarcere a fost îmbunătățită de către înotătoarea româncă Carmen Bunaciu, cu următoarele diferențe: - în toate fazele întoarcerii, capul este menținut deasupra apei; - întoarcerea propriu-zisă se realizează menținând trunchiul peste apă; picioarele pot fi deplasate peste sau sub nivelul apei; Avantaje: - distanța față de perete este apreciată corect; - se
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
surse de profit considerate inepuizabile până nu de mult. Dotat cu și mai puțină rațiune decât animalele terestre, cu un creier mic și cu un sistem nervos rudimentar, să fie oare peștele insensibil la durere? Sau poate conformația lui (cu înotătoare simple, modeste, fără membre cu care să-și poată exprima disperarea, întocmai ca muștele), corpul lui neted, nu sunt de-ajuns de convingătoare pentru a inspira milă? Cu siguranță și muțenia peștelui își are rolul ei : folosim expresia "a tăcea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
fi oameni. Se pare că, înainte, aveam înotătoare în loc de mâini și picioare. Desigur, schimbarea nu s-a făcut într-o zi, ci, pe nesimțite, vreme de milioane de ani (în acest timp, alte creaturi au ieșit din aceeași apă, cu înotătoarele transformate în aripi, permițându-le să înoate în aer), dar așa a început aventura umană. A uita peștele, suferința lui, înseamnă, într-o oarecare măsură, a uita de unde ne tragem. Uitarea originilor, sau cel puțin dorința de a nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
mediu ; OBIECTIVE OPERAȚIONALE: A Obiective cognitive: pe parcursul acestei lecții, toți elevii trebuie: Sobserve forma și alcătuirea corpului unui animal ; Sdenumeascpărțile componente ale corpului unui animal și rolul lor; peșteSdeducschema lecției pe baza schemelor anterioare sub forma unui ciorchine; Sobserve așezarea înotătoarelor pe trunchiul peștilor și adaptarea lor la mediu. B Obiective afective: -Smanifeste interes și participare activla desfășurarea activităților; -Sînvețe în cooperare cu colegii; -Smanifeste o atitudine pozitivfațde protecția mediului; Obiective motorii și atitudinale: -Sdeseneze peștele, să-l modeleze din plastilină
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]